Sănătatea publică în vremuri tulburi

Gheorghe FLORIAN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 924 din 23 decembrie 2021 ÔÇô 5 ianuarie 2022
Sănătatea publică în vremuri tulburi jpeg

Primele luni ale pandemiei au fost tr─âite de cei mai mul╚Ťi cu sentimentul c─â este vorba despre o boal─â trec─âtoare pe care medicina o va elimina cur├«nd. Destul de repede, ├«ncrederea a fost ├«nlocuit─â cu nedumerirea legat─â de declara╚Ťiile prudente ale marilor firme de medicamente care afirmau c─â noul virus are caracteristici nemai├«nt├«lnite ╚Öi au nevoie de timp pentru a g─âsi solu╚Ťii. Solicita╚Ťi intens, exper╚Ťii ├«n virusologie au dezam─âgit prin p─âreri timide ╚Öi contradictorii deoarece, spuneau ei, nu aveau ├«nc─â date experimentale de laborator. Ca urmare, guvernele au apelat la solu╚Ťiile utilizate la gripa din 1918: masca, sp─âlarea m├«inilor, distan╚Ťarea ╚Öi izolarea. Marea ├«ngrijorare s-a produs c├«nd virusul s-a dovedit capabil s─â genereze noi tulpini care f─âceau ineficiente remediile abia promovate pe pia╚Ť─â, ceea ce ├«nsemna c─â tot procesul trebuia reluat. 

Astfel, a intrat ├«n ecua╚Ťie un nou du╚Öman: timpul. Ceea ce p─ârea c─â va dura doar un sezon ├«n care obi╚Önuin╚Ťele noastre vor fi pu╚Ťin afectate, prin m─âsuri guvernamentale a devenit o schimbare major─â a stilului de via╚Ť─â ╚Öi, pentru prima dat─â, a libert─â╚Ťii de deplasare ├«n spa╚Ťii publice ╚Öi ├«n str─âin─âtate. Comunicatele zilnice privind noii infecta╚Ťi ╚Öi deceda╚Ťi din toate ╚Ť─ârile au pus pe g├«nduri mase mari de oameni: medicii ╚Öi asistentele au f─âcut fa╚Ť─â at├«t c├«t le-au permis vaccinurile, medicamentele, oxigenul ╚Öi num─ârul de paturi de la ATI, dar ╚Öi capacitatea lor fizic─â de a ├«ngriji num─ârul imens de bolnavi. Mai mult, ei au devenit ÔÇ×colectori de suferin╚Ť─â uman─â, obosi╚Ťi de at├«ta compasiuneÔÇŁ oferit─â pe holurile spitalelor sau ├«n preajma sacilor de plastic ├«nchi╚Öi ermetic. Expunerea continu─â a medicilor la uzura emo╚Ťional─â ╚Öi moral─â ar fi impus o grij─â aparte ca ei s─â fie asculta╚Ťi ╚Öi alina╚Ťi afectiv, s─â simt─â c─â s├«nt sprijini╚Ťi ╚Öi ├«n╚Ťele╚Öi ├«n aceast─â perioad─â dificil─â, ├«n care nimeni nu ╚Ötie c├«t timp va dura.

├Än aceste condi╚Ťii, suferin╚Ťa generat─â de pandemia care ├«ncearc─â s─â ne conving─â c─â a venit ca s─â r─âm├«n─â a redeschis toate dosarele vulnerabilit─â╚Ťii planetare: ├«nc─âlzirea, poluarea, laboratoarele biologice cu preocup─âri suspecte, goana dup─â arme nucleare, biologice ╚Öi chimice, criza unor substan╚Ťe vitale pentru tehnologiile moderne, amenin╚Ťarea unor atacuri cibernetice care pot bloca func╚Ťionarea serviciilor esen╚Ťiale ale unei ╚Ť─âri ├«ntregi, traficul de droguri ╚Öi de persoane, criminalitatea, corup╚Ťia, reducerea surselor de ap─â potabil─â, foametea din ╚Ť─ârile e╚Öuate ╚Öi plecarea ├«n pribegie, spre nord, a multor oameni. ├Än c├«teva luni, din subiecte dezb─âtute doar ├«n conferin╚Ťe interna╚Ťionale f─âr─â consecin╚Ťe, au devenit brusc urgen╚Ťe absolute. Memoriile publicate ale unor fo╚Öti oameni de stat, dar ╚Öi studiile unor oameni de ╚Ötiin╚Ť─â ÔÇô Obama, Baradei, Albright, Hawking, Edward O. Wilson, Eric R. Kandel ÔÇô au dat cortina la o parte ╚Öi ceea ce s-a v─âzut este nelini╚Ötitor. De╚Öi au de╚Ťinut func╚Ťii ├«nalte ╚Öi au fost informa╚Ťi despre adev─âratele dimensiuni ale nenorocirilor care se adunau ╚Öi se amplificau an de an, puterea lor de a le solu╚Ťiona era nea╚Öteptat de limitat─â. ╚śtiau c─â semn─âturile pe documentele reuniunilor ÔÇ×istoriceÔÇŁ nu vor fi respectate de c─âtre unii participan╚Ťi, iar sanc╚Ťiunile economice sau financiare aplicate acestora nu vor rezolva nimic. ├Än schimb, curajul de a nesocoti aceste presiuni a dovedit c─â are valoare politic─â, aduc├«nd am├«n─âri de termene ╚Öi condi╚Ťii bl├«nde ob╚Ťinute dup─â negocieri.     

Ne-am obi╚Önuit cu suferin╚Ťele omului civilizat, cu cruzimea ╚Öi fricile prezentate zilnic la televizor ╚Öi pe Internet: din p─âcate, ├«n loc s─â ne revolte, ne fac insensibili la ceea ce ar trebui s─â fie inacceptabil ╚Öi ne ├«nt─âresc convingerea de neputin╚Ť─â ├«n fa╚Ťa lor. Cei ├«n pozi╚Ťii de putere anun╚Ť─â cu r─âceal─â statistici privind victimele, restric╚Ťiile, scumpirile, promisiuni de cre╚Öteri ale pensiilor, investi╚Ťii ├«n paturi de spital, dar numai primele trei se v─âdÔÇŽ

Indivizi, familii ╚Öi comunit─â╚Ťi ├«ntregi traverseaz─â dramele acestei perioade constat├«nd c─â nori negri se tot adun─â la orizont. C├«t timp oamenii ies ├«n strad─â ╚Öi ├«╚Öi strig─â nemul╚Ťumirile, de fapt speran╚Ťele de revenire la ceea ce a fost ├«nainte de pandemie, tot e bine. Marea problem─â politic─â ar fi atunci c├«nd oamenii nu ar mai cere nimic pentru c─â se simt p─âr─âsi╚Ťi ├«n nenorocire. Inactivitatea de durat─â, izolarea periodic─â ├«n locuin╚Ťe, contactele cu ╚Öcoala, profesorii ╚Öi prietenii prin ecranul calculatorului, efortul de a ╚Ťine la distan╚Ť─â riscurile de boal─â ╚Öi accidente, a╚Öteptarea ma╚Öinii de la Salvare care abia face fa╚Ť─â apelurilor, ╚Öi c├«te altele, tulbur─â func╚Ťionarea normal─â a fiec─ârui individ (pu╚Ťini ╚Ötiu c─â ├«n psihiatrie exist─â o ÔÇ×Scal─â de evaluare a nivelului de func╚Ťionare a personalit─â╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi cred c─â ar fi util s─â fie aplicat─â pe un e╚Öantion de rom├óni ├«n ├«mprejur─ârile actuale).            

Un aspect care ar trebui s─â intereseze managerii de rang ├«nalt ├«n perioada actual─â este ├«nt├«lnirea dintre institu╚Ťiile statului ╚Öi cet─â╚Ťeanul care le contacteaz─â pentru a le cere sprijinul. De fapt, cet─â╚Ťeanul nu se ├«nt├«lne╚Öte cu institu╚Ťia, ci cu func╚Ťionarul de la ghi╚Öeu care ├«l prime╚Öte, ├«l ascult─â, ├«i spune ce pa╚Öi trebuie urma╚Ťi ╚Öi ce costuri va avea de pl─âtit ╚Öi, ├«n final, ├«i d─â un num─âr de ├«nregistrare. Acesta este scenariul obi╚Önuit, dar deseori nu se ├«nt├«mpl─â a╚Öa pentru c─â func╚Ťionarul trateaz─â cet─â╚Ťeanul ca pe un actor slab. Actorul slab este o persoan─â sau un grup aflat ├«n nevoie, deseori f─âr─â bani, ├«mbr─âcat cu haine ieftine, uneori cu un nivel cultural sc─âzut, suferind de o boal─â ╚Öi stigmatizat din primul moment c├«nd apare la ghi╚Öeu sau ├«n audien╚Ť─â. Omul ajunge ├«n aceast─â ipostaz─â din cauza ├«mprejur─ârilor de via╚Ť─â care l-au lovit f─âr─â s─â aib─â vreo vin─â (restructurare, ╚Öomaj), din cauza unor vulnerabilit─â╚Ťi somatice, a lipsei de resurse pentru a se ├«ntre╚Ťine ╚Öi pentru a-╚Öi trata bolile, locuie╚Öte ├«ntr-o zon─â s─ârac─â, apar╚Ťine unei minorit─â╚Ťi mai pu╚Ťin agreate, are cazier, a traversat perioade cu evenimente biografice care l-au marcat profund. Func╚Ťionarul ├«l percepe ├«ns─â ca pe un revendicativ care ├«ncearc─â s─â ob╚Ťin─â un beneficiu nemeritat ╚Öi care nu ├«n╚Ťelege c─â institu╚Ťia are alte priorit─â╚Ťi dec├«t s─â-l asculte pe el. Din punctul de vedere al cet─â╚Ťeanului, institu╚Ťiile statului exist─â pentru a rezolva necazurile cu care se confrunt─â el sau comunitatea din care face parte.

├Än ciuda acestei imagini defavorabile ╚Öi a domin─ârii institu╚Ťionale evidente, uneori actorul slab ├«╚Öi mobilizeaz─â energia ╚Öi resursele pentru a se face auzit. Individul sau grupul se ridic─â deasupra sl─âbiciunii sale cronice ╚Öi emite preten╚Ťii, construie╚Öte o ÔÇ×cauz─âÔÇŁ la care pot adera ╚Öi al╚Ťii afla╚Ťi ├«n aceea╚Öi situa╚Ťie, ╚Öi au un ├«nalt poten╚Ťial de dezordine. Cu to╚Ťii se simt liberi de regulile existente deoarece ÔÇ×nu le mai g─âsesc sensul ╚Öi motivele de a le respectaÔÇŁ. Lucrurile se complic─â atunci c├«nd ei constat─â sl─âbiciunile institu╚Ťiilor Puterii care ar fi trebuit s─â le asculte ÔÇ×voceaÔÇŁ. Frecvent ├«ns─â, func╚Ťionarii din institu╚Ťii ÔÇ×nu pot face fa╚Ť─â negocierilor generalizate ╚Öi permanenteÔÇť, nu au mijloace de ac╚Ťiune ├«n sensul celor reclamate, insist─â pe respectarea cadrului normativ existent, las─â oamenii s─â se descurce singuri ╚Öi, chiar dac─â arat─â un oarecare interes, nu trateaz─â cu grija cuvenit─â solicit─ârile acestora. ├Än plus, func╚Ťionarii au propriul mod de a defini cererile actorilor slabi ╚Öi ├«nt├«rzie nejustificat ajutorul care li se cere. Cu c├«t ra╚Ťionalitatea ╚Öi moralitatea revendic─ârilor actorilor slabi s├«nt considerate deficitare, cu at├«t func╚Ťionarii se centreaz─â pe procesele de domina╚Ťie tipice institu╚Ťiei ╚Öi neag─â problemele care le-au fost prezentate (Jean-Paul Payet, Denis Laforgue, ├«n La voix des acteurs faibles. De lÔÇÖindignit├ę ├á la reconnaissance, Presses Universitaires de Rennes, 2008).

Chiar dac─â, la prima vedere, credem c─â actorul slab pierde ├«ntotdeauna, lucrurile pot lua o turnur─â nea╚Öteptat─â: spontan, ru╚Öinea, disperarea ╚Öi inhibi╚Ťia dispar, din exclus se simte o fiin╚Ť─â demn─â de existen╚Ť─â ├«n r├«ndul lumii, mobilizeaz─â resurse, promoveaz─â ac╚Ťiuni, trece la dezordini (a╚Öa cum vedem ├«n unele prim─ârii, ╚Öcoli, spitale, sec╚Ťii de poli╚Ťie). Toate acestea nu s-ar fi ├«nt├«mplat dac─â managerii din acele institu╚Ťii ar fi vegheat la calitatea rela╚Ťiilor cu cet─â╚Ťenii obi╚Önui╚Ťi, dac─â ar fi analizat tipologia ╚Öi importan╚Ťa criticilor ╚Öi revendic─ârilor acestora, amploarea evenimentelor ╚Öi situa╚Ťiilor precare din zonele sensibile, dac─â ar fi supravegheat maniera ├«n care interac╚Ťioneaz─â func╚Ťionarii din prima linie de contact cu publicul.

Toate acestea constituie o adev─ârat─â problem─â de s─ân─âtate public─â. Desigur, acum COVID-ul este principalul du╚Öman, dar a nu ╚Ťine seama de efectele psihologice ╚Öi sociale ale contextului creat de explozia amenin╚Ť─ârilor din aceast─â perioad─â va avea efecte majore pe termen lung: indiferen╚Ťa fa╚Ť─â de locul de munc─â devenit nesigur ╚Öi care nu mai confer─â respect, identitate ╚Öi m├«ndrie de sine, teama c─â mijloacele de supravie╚Ťuire ale familiei se vor termina, agravarea inegalit─â╚Ťilor sociale ╚Öi competi╚Ťia pentru resurse alimentare, diminuarea drastic─â a solidarit─â╚Ťii cu ceilal╚Ťi, apari╚Ťia liderilor subversivi, reducerea natalit─â╚Ťii, ne├«ncrederea ├«n viitor, atacurile de panic─â, neglijarea ceremoniilor care apropie oamenii, c─âutarea unui refugiu ├«n lumea satului sau ├«n alt─â ╚Ťar─â, consumul ridicat de tranchilizante, apelul la psihologi ╚Öi psihiatri. Aceste aspecte s├«nt mai importante dec├«t par la prima vedere deoarece, ├«n vremurile incoerente de acum, ele trebuie s─â devin─â o practic─â politic─â permanent─â: p─âstr├«nd modelul institu╚Ťiei medicale suprasolicitate, dar care nu capituleaz─â, cei din zona Puterii ar trebui, la r├«ndul lor, ÔÇ×s─â men╚Ťin─â un climat politic respirabilÔÇŽ o atmosfer─â care s─â permit─â conduite ╚Öi emo╚Ťii dozate la temperatura optim─â... s─â lini╚Öteasc─â tensiunile ╚Öi conflictele sociale (nu s─â ofere, ca la noi, spectacolul trist al negocierilor dintre partide, n.n.), s─â acorde recunoa╚Ötere (╚Öi remedii reale, n.n.) suferin╚Ťelor p─âr╚Ťii uitate a cet─â╚Ťenilor (s─â ├«nceteze stresul zilnic provocat de anun╚Ťurile de tipul o nou─â gril─â de salarizare, nu mai s├«nt bani de pensii, n.n.)ÔÇŁ. C├«nd este constant─â ╚Öi sincer─â, aceast─â preocupare este numit─â ÔÇ×climatologie politic─âÔÇŁ ╚Öi are efecte benefice ├«n orice stat, ├«n orice conjunctur─â social─â (N. Moreau, K. Larose-H├ęrbert, La souffrance ├á lÔÇÖ├ępreuve de la pens├ęe, Qu├ębec, 2013).

Ar fi necesar ca aceste lucruri s─â fie mereu ├«n aten╚Ťia liderilor care trebuie s─â nu uite c─â, ├«ntotdeauna, ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n margine arat─â cum merg lucrurile ├«n centru. 

Gheorghe Florian este conferen╚Ťiar universitar, fost director al Penitenciarului Rahova.

Foto: wikimedia commons

p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.