Realist, despre realism în politica externă

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 931 din 10 ÔÇô 16 februarie 2022
Realist, despre realism în politica externă jpeg

A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane? Potrivit anumitor anali╚Öti, dorin╚Ťa liberal─â de a propaga democra╚Ťia este cea care a dus la extinderea NATO p├«n─â la grani╚Ťele Rusiei ╚Öi care l-a f─âcut pe pre╚Öedintele rus Vladimir Putin s─â se simt─â tot mai amenin╚Ťat. Din aceast─â perspectiv─â, nu e surprinz─âtor c─â Putin reac╚Ťioneaz─â, pretinz├«nd o sfer─â de influen╚Ť─â analog─â cu ceea ce revendicau odinioar─â SUA ├«n America Latin─â, prin a╚Öa-numita doctrin─â Monroe.

Acest ra╚Ťionament ÔÇ×realistÔÇŁ are ├«ns─â o problem─â: decizia NATO din 2008 (sus╚Ťinut─â masiv de administra╚Ťia George W. Bush) de a invita la un moment dat Georgia ╚Öi Ucraina s─â se al─âture alian╚Ťei nu a fost cu adev─ârat liberal─â, ╚Öi nici nu a fost sus╚Ťinut─â de liberali. C├«nd construiesc astfel de ra╚Ťionamente, reali╚Ötii evoc─â perioada de dup─â Primul R─âzboi Mondial, c├«nd liberalismul pre╚Öedintelui american Woodrow Wilson a contribuit la o politic─â extern─â legalist─â ╚Öi idealist─â, dar nu a reu╚Öit s─â evite cel de-al Doilea R─âzboi Mondial.

De aceea, ├«n anii 1940, teoreticieni precum Hans Morgenthau ╚Öi diploma╚Ťi ca George Kennan i-au avertizat pe americani c─â, pe viitor, trebuie s─â-╚Öi ├«ntemeieze politica extern─â pe realism. Dup─â cum a explicat Morgenthau ├«n 1948, un ÔÇ×stat nu are dreptul s─â permit─â propriilor re╚Ťineri morale cu privire la ├«nc─âlcarea libert─â╚Ťii s─â stea ├«n calea ac╚Ťiunii politice de succesÔÇŁ. Sau, cum a spus mai recent politologul John Mearsheimer de la Universitatea Chicago: ÔÇ×Statele ac╚Ťioneaz─â pe cont propriu ├«ntr-o lume ├«n care cea mai bun─â cale de a supravie╚Ťui este s─â fii c├«t mai puternic, chiar dac─â asta presupune practicarea unor politici lipsite de scrupule. Nu e o poveste frumoas─â, dar nu exist─â alternativ─â mai bun─â, at├«ta vreme c├«t supravie╚Ťuirea e ╚Ťelul suprem al unei ╚Ť─âriÔÇŁ.

hans morgenthau 1 jpg jpeg

                                                           Hans Morgenthau

Winston Churchill a creat un precedent istoric faimos al acestei abord─âri, c├«nd, ├«n 1940, a preferat s─â ordone atacarea unor nave franceze care a dus la moartea a 1.300 de alia╚Ťi ai Angliei, dec├«t s─â permit─â capturarea flotei de c─âtre Hitler. Tot Churchill a autorizat bombardarea ╚Ťintelor germane civile.

Chiar dac─â mul╚Ťi observatori au justificat aceste decizii, c├«nd era ├«n joc supravie╚Ťuirea Angliei, ei au condamnat atacul cu bombe incendiare asupra Dresdei, ├«ntruc├«t, la acel moment, victoria ├«n Europa era deja asigurat─â. Churchill putea invoca imperativul supravie╚Ťuirii pentru a justifica ├«nc─âlcarea legilor morale ├«n perioada de ├«nceput a r─âzboiului; dar, mai t├«rziu, c├«nd supravie╚Ťuirea nu mai era ├«n joc, el nu a mai fost ├«ndrept─â╚Ťit s─â o fac─â.

├Än general, astfel de situa╚Ťii disperate s├«nt rare, iar cei mai mul╚Ťi lideri s├«nt eclectici atunci c├«nd aleg h─âr╚Ťile mentale cu care navigheaz─â ├«n lume. De aceea, atunci c├«nd Donald Trump a fost rugat s─â explice reac╚Ťia sa cump─âtat─â fa╚Ť─â de asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, el a spus: ÔÇ×America ├«nainte de toate! Lumea e un loc foarte periculos!ÔÇŁ.

Atunci c├«nd reali╚Ötii descriu lumea ca ╚Öi cum nu ar exista alegeri morale, ei nu fac dec├«t s─â ├«╚Öi ascund─â propria alegere. Supravie╚Ťuirea poate fi o prioritate, dar nu e singura valoare care merit─â ap─ârat─â. De cele mai multe ori, politicile interna╚Ťionale din ziua de azi nu mai au ca tem─â supravie╚Ťuirea. Realistul inteligent nu ar insista ca NATO s─â se extind─â ├«n Ucraina, dar nici nu ar sus╚Ťine abandonarea cu totul a acestei ╚Ť─âri.

├Än cele din urm─â, un realist inteligent ╚Ötie s─â disting─â ├«ntre diferitele tipuri de putere. Lipsit de putere, nici un pre╚Öedinte nu poate conduce ÔÇô acas─â sau peste hotare ÔÇô, dar puterea ├«nseamn─â mai mult dec├«t bombe, gloan╚Ťe sau resurse. Exist─â trei moduri de a-i convinge pe al╚Ťii s─â fac─â ceea ce vrei tu: coerci╚Ťia (biciul), r─âsplata (z─âh─ârelul) ╚Öi puterea de atrac╚Ťie (soft power). O ├«n╚Ťelegere deplin─â a puterii include toate aceste aspecte.

Dac─â lumea asociaz─â o ╚Ťar─â cu o anumit─â atitudine moral─â, aceast─â recunoa╚Ötere confer─â soft power. Dar, deoarece soft power ac╚Ťioneaz─â lent ╚Öi e rareori suficient─â de una singur─â, liderii vor fi ├«ntotdeauna tenta╚Ťi s─â exercite puterea hard, prin coerci╚Ťie ╚Öi r─âsplat─â. Ei ar trebui s─â ╚Ťin─â cont c─â, folosit─â ├«n exclusivitate, hard power poate avea costuri mai ridicate ca atunci c├«nd este combinat─â cu puterea soft a atractivit─â╚Ťii. Imperiul Roman nu se baza doar pe legiunile sale, dar ╚Öi pe atractivitatea culturii romane.

├Än zorii R─âzboiului Rece, Uniunea Sovietic─â se bucura de un capital solid de soft power ├«n Europa ÔÇô deoarece i s-a ├«mpotrivit lui Hitler ÔÇô pe care ├«ns─â l-a pierdut atunci c├«nd a folosit puterea hard militar─â pentru a ├«n─âbu╚Öi Revolu╚Ťia ungar─â ├«n 1956 ╚Öi a invada Cehoslovacia ├«n 1968. SUA, dimpotriv─â, au combinat prezen╚Ťa militar─â ├«n Europa, dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, cu ajutorul financiar ╚Öi cu sus╚Ťinerea reconstruc╚Ťiei europene prin Planul Marshall.

Puterea soft a unei ╚Ť─âri const─â ├«n cultura, ├«n valorile ╚Öi ├«n politicile sale (atunci c├«nd acestea s├«nt percepute de ceilal╚Ťi ca fiind legitime). ├Än cazul Americii, soft power a fost adesea consolidat─â de discursul folosit de pre╚Öedin╚Ťii SUA pentru a explica strategiile de politic─â extern─â. John F. Kennedy, Ronald Reagan ╚Öi Barack Obama, bun─âoar─â, ╚Öi-au expus planurile politice ├«ntr-un mod care a atras sus╚Ťinere pe plan intern ╚Öi interna╚Ťional deopotriv─â ÔÇô ├«n vreme ce Richard Nixon ╚Öi Trump au avut mai pu╚Ťin succes ├«n a-i c├«╚Ötiga de partea lor pe cei din afara ╚Ť─ârii.

├Äntr-o lume de state suverane, realismul e o component─â inevitabil─â a politicii externe. Dar prea mul╚Ťi reali╚Öti se opresc aici, ├«n loc s─â realizeze c─â liberalismul ╚Öi cosmopolitismul au adesea, la r├«ndul lor, o contribu╚Ťie important─â. Realismul e un principiu necesar, dar nu ╚Öi suficient pentru politica extern─â.

Problema este una de dozaj. ├Äntruc├«t securitatea perfect─â nu e posibil─â, o administra╚Ťie trebuie s─â decid─â c├«t─â securitate va fi garantat─â, ├«nainte de a integra ├«n politica sa extern─â alte valori, precum libertatea, identitatea sau feluritele drepturi. Alegerile de politic─â extern─â erodeaz─â adesea valorile ├«n favoarea intereselor practice sau comerciale, ca atunci c├«nd SUA aleg dac─â v├«nd arme statelor totalitare aliate sau dac─â condamn─â China pentru ├«nc─âlc─âri ale drepturilor omului. C├«nd reali╚Ötii compar─â aceste compromisuri cu decizia lui Churchill de a ataca flota francez─â nu fac dec├«t s─â eludeze adev─ârata problem─â moral─â.

Dar pre╚Öedintele Joe Biden nu poate ignora aceast─â problem─â. ├Än prezent, provocarea sa diplomatic─â este s─â g─âseasc─â o cale de a evita r─âzboiul, f─âr─â s─â abandoneze Ucraina sau valorile care sus╚Ťin puterea soft a Americii ╚Öi re╚Ťelele sale de alian╚Ťe.

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Universitatea Harvard ┼či autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2019).

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: John Mearsheimer (sus) - wikimedia commons

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.