Războiul lui Putin și modelul economic german

Dalia MARIN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 952 din 7 ÔÇô 13 iulie 2022
image

Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei? Dup─â cum men╚Ťionam cu ocazia unei recente discu╚Ťii la Universitatea Harvard, pentru a r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare ar trebui s─â revizit─âm istoria economic─â recent─â.

Economia Germaniei s-a transformat dup─â c─âderea comunismului din 1989. Liberalizarea comer╚Ťului cu vecinii estici ai ╚Ť─ârii a avut trei efecte majore pe plan intern. Mai ├«nt├«i, a dus la o form─â descentralizat─â de negociere salarial─â. ├Än al doilea r├«nd, a avut un efect nivelator asupra conducerii de tip ierarhic a firmelor germane. ╚śi, ├«n al treilea r├«nd, a extins re╚Ťelele de produc╚Ťie germane ├«n Europa Central─â ╚Öi de Est.

La o prim─â vedere, deschiderea Europei ex-comuniste ÔÇô unde costurile for╚Ťei de munc─â s├«nt mai sc─âzute ÔÇô a afectat echilibrul puterii dintre sindicate ╚Öi federa╚Ťiile angajatorilor din Germania. Odat─â cu pierderea puterii de negociere a sindicatelor, negocierile salariale se mut─â de la nivelul na╚Ťional la nivelul firmelor particulare.

Din cauza acestei noi modera╚Ťii salariale structurale (a╚Öa-numita Lohnzur├╝ckhaltung), costul unitar al for╚Ťei de munc─â a sc─âzut ├«n Germania cu 30%, ├«ntre 1995 ╚Öi 2012. Germania a fost singura ╚Ťar─â din Europa care a ├«nregistrat un astfel de declin. Chiar dac─â sc─âderea salariilor germane e pus─â adesea pe seama reformelor Hartz ale pie╚Ťei muncii din 2002-2005, datele arat─â c─â ele nu au jucat nici un rol ├«n aceast─â evolu╚Ťie.

Deschiderea ╚Ť─ârilor ex-comuniste a introdus de asemenea managementul descentralizat. Pe m─âsur─â ce comer╚Ťul a devenit mai interna╚Ťionalizat ╚Öi mai competitiv, inova╚Ťia ╚Öi generarea de noi idei au devenit tot mai importante. Pentru a ├«ncuraja creativitatea angaja╚Ťilor, firmele germane au delegat puterea decizional─â unor niveluri mai sc─âzute de conducere.

Aceast─â abordare s-a dovedit extrem de eficient─â. Cultura antreprenorial─â german─â s-a orientat ├«n tot mai mare m─âsur─â spre calitate, iar acordarea de putere de decizie nivelurilor mai sc─âzute de conducere le-a permis firmelor s─â introduc─â noi game de produse apreciate de clien╚Ťi. Firma german─â (de m─ârime mijlocie) tipic─â a ob╚Ťinut, prin recursul la managementul descentralizat, o triplare a cotei pie╚Ťei de export, spre deosebire de firmele fidele stilului de management centralizat, care nu au ├«nregistrat astfel de cre╚Öteri.

├Än sf├«r╚Öit, deschiderea Europei ex-comuniste a dus la extinderea re╚Ťelelor de produc╚Ťie, care a redus costurile ╚Öi a ajutat Germania s─â fac─â fa╚Ť─â sc─âderii severe a m├«inii de lucru calificate. Vecinii r─âs─âriteni ai Germaniei au pus la dispozi╚Ťie o rezerv─â vast─â de for╚Ť─â de munc─â calificat─â, cu prec─âdere ingineri. ├Än 1998, 16% din popula╚Ťia acestor ╚Ť─âri avea studii superioare, fa╚Ť─â de 15% ├«n Germania.

Mai mult, cre╚Öterea fondului de capital uman al Germaniei (conform unor m─âsur─âtori efectuate pentru cinci categorii de niveluri educa╚Ťionale) a sc─âzut la o rat─â anual─â de 0,18% ├«n anii 1990, fa╚Ť─â de 0,75% ├«n anii 1980. De aceea, atunci c├«nd firmele germane au investit ├«n Europa Central─â ╚Öi de Est, ele au angajat ├«n filiale de trei ori mai mult personal cu studii superioare ╚Öi cu 11% mai mul╚Ťi angaja╚Ťi ├«n domeniul cercet─ârii dec├«t ├«n compania-mam─â.

Spre sf├«r╚Öitul anilor 2000, lan╚Ťurile de aprovizionare astfel rezultate au redus costurile ╚Öi au sporit productivitatea multina╚Ťionalelor germane cu mai bine de 20%. Germania a devenit, din beteaga Europei anilor 1990, puterea economic─â a zilelor noastre.

Va supravie╚Ťui aceast─â or├«nduire invaziei ruse╚Öti din Ucraina? Pentru a r─âspunde acestei ├«ntreb─âri, ne-ar ajuta s─â revizit─âm perioada care a urmat crizei financiare globale din 2008. Chiar dac─â lan╚Ťurile de aprovizionare transna╚Ťionale au fost un motor principal al globaliz─ârii ÔÇô dup─â c─âderea comunismului ╚Öi, mai ales, dup─â ce China s-a al─âturat Organiza╚Ťiei Mondiale a Comer╚Ťului ├«n 2001 ÔÇô, ele au ├«ncetat s─â se extind─â dup─â 2008. Cre╚Öterea incertitudinii la nivel global a dus la o tendin╚Ť─â accelerat─â de relocare a lan╚Ťurilor de produc╚Ťie (reshoring) ├«n ╚Ť─ârile cu venituri ridicate, inclusiv ├«n Germania. Riscul incapacit─â╚Ťii de livrare a unor bunuri-cheie a determinat firmele din ╚Ť─ârile cu venituri ridicate s─â-╚Öi reevalueze re╚Ťelele de produc╚Ťie.

Criza financiar─â mondial─â a pus cap─ât hiperglobaliz─ârii, dar pandemia de COVID-19 pare s─â fi declan╚Öat deglobalizarea. Coronavirusul a adus un grad de incertitudine f─âr─â precedent, care spore╚Öte efectele remanente ale ╚Öocului din 2008. Al─âturi de Kemal Kilic de la Universitatea Ludwig-Maximilian din M├╝nchen, estimez c─â pandemia de COVID-19 a redus lan╚Ťurile de aprovizionare globale cu 35%, pe baza cotei reprezentate de bunurile importate din ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare ca parte a importurilor totale.

Acum, r─âzboiul lui Putin accelereaz─â deglobalizarea ├«nceput─â de COVID-19. R─âzboiul a propagat unde de ╚Öoc pe ├«ntinsul ├«ntregii economii mondiale ╚Öi a sporit o dat─â ├«n plus incertitudinea global─â. Mai r─âu, agresiunea Rusiei pare s─â fie doar una dintre manifest─ârile violente ale unei tendin╚Ťe autoritariste mai extinse.

O lume a unor autocra╚Ťii tot mai manifeste nu e tocmai favorabil─â comer╚Ťului, lan╚Ťurilor de aprovizionare globale ╚Öi investi╚Ťiilor str─âine directe. Iar ac╚Ťiunile recente ale Chinei s├«nt c├«t se poate de ├«ngrijor─âtoare. China a aplicat sanc╚Ťiuni pentru importurile din Lituania, pe motiv c─â ╚Ťara baltic─â g─âzduie╚Öte o reprezentan╚Ť─â taiwanez─â, ╚Öi a impus taxe de import pentru Australia, dup─â ce oficiali australieni au criticat blocarea de c─âtre China a investiga╚Ťiei pentru stabilirea originii pandemiei.

Din p─âcate, instrumentalizarea comer╚Ťului a devenit o practic─â curent─â care, cumulat─â cu ╚Öocul r─âzboiului dus de Putin ╚Öi cu men╚Ťinerea incertitudinii aduse de pandemie, va prelungi disfunc╚Ťia lan╚Ťurilor de aprovizionare. Cu c├«t aceste disfunc╚Ťii vor dura mai mult, cu at├«t mai mare va fi probabilitatea ca firmele s─â-╚Öi reorganizeze complet lan╚Ťurile de aprovizionare. Janet Yellen, ministrul Sistemului Federal de Rezerve al SUA, a sugerat deja c─â ÔÇ×relocarea ├«n ╚Ť─âri prieteneÔÇŁ (friend-shoring) ar trebui ad─âugat─â pe lista op╚Ťiunilor strategice comerciale, al─âturi de relocarea extern─â (reshoring) ╚Öi de relocarea ÔÇ×acas─âÔÇŁ (onshoring) a produc╚Ťiei. ├Än Germania, relocarea ├«n ╚Ť─âri prietene are deja loc. Potrivit unui sondaj efectuat de ifo Institut (Institutul Leibniz pentru cercet─âri economice al Universit─â╚Ťii M├╝nchen), 50% din companiile germane cu lan╚Ťuri de aprovizionare ├«n China ├«╚Öi reconsider─â ├«n prezent opera╚Ťiunile.

Modelul economic german nu a murit ├«nc─â. Dar, prin dependen╚Ťa sa ridicat─â de comer╚Ťul interna╚Ťional ╚Öi ├«n contextul unui mediu economic ╚Öi geopolitic actual fluctuant, Germania e predispus─â s─â se confrunte cu probleme mai mari dec├«t alte ╚Ť─âri dezvoltate. Pentru Germania, cea mai bun─â cale de a-╚Öi men╚Ťine modelul economic adoptat dup─â ├«ncheierea R─âzboiului Rece este diversificarea rela╚Ťiilor comerciale, astfel ├«nc├«t s─â poat─â evita expunerea excesiv─â la instabilitatea unei anumite ╚Ť─âri sau regiuni.

Dalia Marin, profesor de Economie interna╚Ťional─â la ╚ścoala de management a Facult─â╚Ťii Politehnice din M├╝nchen, este bursier cercet─âtor la CEPR (Centrul pentru Cercetare ├«n Politic─â Economic─â) ╚Öi bursier nerezident la Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: Thyssen-Krupp, Essen, Germania (wikimedia commons)

p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea s─â-╚Öi sporeasc─â participarea la actualele institu╚Ťii interna╚Ťionale pe care le-a creat ╚Öi s─â le dezvolte pentru a stabili standarde ╚Öi a gestiona interdependen╚Ťa.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum r─âm├«ne cu argumentele ÔÇ×emo╚ŤionaleÔÇŁ ale unui cititor care nu se poate ÔÇ×debarasaÔÇŁ de cartea tip─ârit─â?
p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.