Principiile BBC trebuie să fie prezente în jurnalismul românesc

3 noiembrie 2020
Principiile BBC trebuie să fie prezente în jurnalismul românesc jpeg

Am încheiat recent un curs virtual de jurnalism radio și online, ținut sub egida revistei Timpul și a Editurii Meridiane Publishing din Iași, organizat în două serii și absolvit de 30 de cursanți.

A fost o experiență inedită nu doar pentru cursanți, marea majoritate începători în ale jurnalismului, mai ales în ale celui radio, dar și pentru mine, dat fiind că e primul curs pe Internet pe care îl țin. Formatul a fost de șase săptămîni a cîte două sesiuni pe săptămînă, fiecare de circa o oră, cu conectare prin Microsoft Teams.

Conținutul cursului a cuprins genurile de bază ale jurnalismului online și radio: știrea, depeșa, interviul și reportajul, cu incursiuni în editare de sunet, galerii de imagini, media socială și editare web. Cursul a fost unul predominant practic, cu exerciții ca scrierea de știri, realizarea de interviuri, reportaje sau galerii de imagini și s-a încheiat cu un exercițiu de echipă, care a constat în realizarea unui program de radio de știri și actualități de 15 minute.

Am insistat pe aspectul practic pentru că jurnalismul în sine este o meserie practică. Le-am spus cursanților că eu nu am studii de jurnalism, în afara „facultății” BBC, ale cărei cursuri le-am urmat timp de 17 ani, avînd de trecut examene aproape zilnic.

„Cînd m-am înscris la acest curs, sincer nu mă așteptam să am parte de atîta exercițiu, de atîta practică. Gîndul meu a fost că se va rezuma totul la teorie, ținînd cont și de condițiile create de pandemie, însă am fost plăcut surprinsă să fac eu primele mele interviuri, reportaje și chiar o emisiune radio alături de colegii mei de echipă”, scria la sfîrșitul primei serii a cursului una dintre absolvente.

„Cel mai mult mi-a plăcut că a fost pus accentul pe partea practică începînd cu primul curs cînd a trebuit să scriem o știre”, spunea una dintre absolventele seriei a doua. 

Invitați prestigioși

Dar trebuie să recunosc că acest curs nu ar fi avut nici pe departe succesul de care s-a bucurat fără aportul invitaților mei, care au împărtășit din experiența lor cursanților.

Am avut opt invitați, dintre care șase foști colegi de la BBC: Cătălin Striblea (Europa FM), Ionuț Iamandi (Radio România Actualități), Liliana Nicolae (Europa FM, Dilema Veche), Teodor Tiță (Dilema Veche), Selma Iusuf (Kiss FM, Magic FM, Dilema Veche) și Răzvan Scorțea (BBC World Service).

Pe unii dintre ei, ca Răzvan Scorțea, îi cunosc de aproape 30 de ani, iar în ce-i privește pe ceilalți cinci am contribuit la selecționarea și formarea lor ca jurnaliști.

Ceilalți doi instructori invitați au fost colegul meu Eduard Vasilică (RFI România) și studentul Daniel Rivero, absolvent al primei serii, care în seria doua a predat elemente de editare digitală, specializîndu-se în timp record.

Invitații au avut un succes instantaneu și major la cursanți.

„Cătălin are harul de a vorbi, de a împărtăși cu tine momente din cariera lui, de a te face să înțelegi și să rămîi cu informații pentru acest domeniu, într-un mod simplu, dar profund”, reacționa o absolventă a primei serii la fascinanta expunere a lui Cătălin Striblea.

„Prin prezenta vă informăm că vă faceți vinovat de a ne fi arătat ce înseamnă un jurnalist profesionist. Un alt cap de acuzare este că ne-ați introdus în tainele interviului, tehnică mediatică și nu numai, de reală complexitate”, scria un cursant al celei de-a doua serii, altfel un jurnalist cu experiență, adresîndu-se lui Cătălin Striblea.

Pe Liliana Nicolae, un cu totul alt tip de jurnalist decît Cătălin, am invitat-o să le vorbească despre reportajul radio, un gen rarisim în România, la care o consider pe Liliana numărul unu. Azi îi încîntă cu reportajele sale originale pe cititorii Dilemei Vechi.

„Ce m-a surprins, în primă instanță, a fost tonul vocii: controlat, calm, de parca le povestea unor prieteni. M-a ținut acolo de la început, pînă la final - la un moment dat am încetat să mai iau notițe. Am văzut și ascultat un om cald, sincer, empatic și profesionist”, opina o absolventă a primei serii.                                 

„M-a surprins plăcut modul prin care Liliana Nicolae percepe sunetul și cum folosește sunetul pentru a crea diferite nuanțe în funcție de context. De exemplu, la gară înregistra cum pleacă sau vine trenul, anunțurile din megafoane, atmosfera generală. De asemenea, ideea de utilizare strictă a conținutului original este provocatoare, iar arhiva de sunete adiționale este ca un bagaj pe care îl cari în spate, și îl dezvolți permanent”, spunea un alt absolvent al primei serii.

„Ionuț Iamandi m-a impresionat prin căldură și simplitate, prin naturalețea și fluiditatea cu care vorbea pe orice subiect”, era aprecierea unei absolvente a primei serii.

„Ionuț Iamandi a scos în evidență cu foarte multă competență modalități practice prin care poți deveni un jurnalist complet, etic și profesionist. A venit cu viziunea dezvoltată din propria sa carieră despre cum să ne folosim creativitatea pentru a crea un conținut atrăgător și în același timp calitativ”, comenta un alt absolvent al primei serii.

Principiile BBC

Mă opresc aici, deși aș putea să continui și cer scuze celorlalți invitați.

Ideea principală a acestui curs a fost insuflarea valorilor și a principiilor BBC, care, așa cum spunea fostul meu coleg Răzvan Scorțea, se învață în cinci minute, dar îți ia o viață ca să le aplici corect în practică.

Unul dintre aceste principii la care țin foarte mult este imparțialitatea. Un principiu simplu în teorie, nu-i așa? Dar de la teorie la practică e un drum lung. Și mi-am dat seama că nu a fost ușor pentru cursanți să se debaraseze de parti-pris-uri care pentru atîția jurnaliști din România devin o a doua natură.

La BBC am învățat că trebuie să spun cît mai mult în cît mai puține cuvinte, ceea ce am încercat să transmit cursanților.

Un alt lucru la care țin foarte mult este evitarea limbii de lemn, care, la 30 de ani de la căderea comunismului, nu a dispărut, ci a luat forme noi. Cînd am întîlnit un astfel de exemplu la cursanți, i-am întrebat: „Tu așa vorbești cu familia și prietenii?”

Radioul este probabil cea mai intimă formă de adresare mediatică, pentru că absența imaginii și exclusivitatea vocii ca mijloc de transmitere a mesajului cer un plus de naturalețe în exprimare: „Gîndește-te că vorbești cu mama ta și îi povestești ceva” – era unul dintre sfaturile pe care le-am primit la BBC.

Această naturalețe nu înseamnă familiarism, pe care l-am sesizat la unii cursanți în interviurile-exercițiu realizate de ei.

Alt lucru asupra căruia am insistat este evitarea provincialismului, care din păcate este foarte prezent în bună parte a presei de limbă română și numai din România – „Nimic mai fals decît zicala ca la noi la nimeni”, le-am spus cursanților. Românii nu sînt nici mai buni și nici mai răi, nici mai deștepți și nici mai proști decît alte popoare.

Valoarea adăugată

În sfîrșit, dar poate cel mai însemnat lucru pe care am vrut să-l transmit cursanților a fost importanța valorii adăugate în jurnalism. Nu am să uit niciodată acest principiu pe care l-am învățat de la directorul redacției române a BBC World Service (1984 – 2004), Christian Mititelu.

Pe mulți dintre noi ne exaspera pe atunci întrebarea pe care ne-o punea de fiecare dată: „de ce ne trebuie nouă asta?”, cu referire la un anumit subiect.

Este lucrul pe care am încercat să-l insuflu cursanților: nu are rost să facem un subiect numai pentru că-l fac și alții, dacă nu aducem ceva distinctiv, fie în conținut, fie în unghiul de abordare, ca să aducă ceva în plus audienței.

„Valoarea adăugată este una dintre cele mai importante idei asimilate și sper să mă ghideze de-a lungul unei posibile viitoare cariere în domeniu”, spunea o absolventă a seriei a doua.

„Am avut marea plăcere să fiu cursant al unei echipe de excepție, cea care în urmă cu ani a deservit Radio BBC”, spunea un alt absolvent, jurnalist cu o vastă experiență.

„O să pun accentul pe ceea ce consider că îi lipsește sistemului de învățămînt românesc în general, și anume mutarea accentului pe practică, de la cel actual, care este pus pe teorie. Prin urmare, cursul a fost unul preponderent de natură practică, din fericire, atît datorita d-lui Petru Clej, care are o experiență relevantă, cît și invitaților, fiecare specializat pe segmentul său”, aprecia o absolventă a primei serii.

„Exercițiile aplicative și relatările concrete ale invitaților de la fiecare sesiune au contat foarte mult pentru înțelegerea noțiunilor aplicate. Foarte bună organizare a orelor și a informațiilor prezentate și, astfel, cursul a fost cu adevărat un succes pentru noi. Ne-ați oferit un exemplu concret și profesionist de cum ar trebui să se desfășoare cursurile și în universitățile din România”, aprecia o absolventă a seriei a doua.

Experiență unică

Desigur că nu toți cei 30 de absolvenți ai cursului vor lucra ca jurnaliști. Și chiar dacă vor lucra vor constata că, din motive obiective și subiective, principiile BBC sînt uneori greu, dacă nu imposibil, de aplicat în România.

Așa cum le-am spus, experiența BBC este unică și irepetabilă. Dar principiile învățate la acest curs le pot înlesni înțelegerea profesiei de jurnalist și să îi ajute într-o viitoare carieră.

Am încheiat cursul – una dintre cele mai frumoase experiențe din cariera mea de jurnalist de 30 de ani – iar acum voi lua o pauză de reflecție.

Sînt peste 30 de candidați care mi-au trimis CV-urile pentru o nouă serie și știu că există interes și din partea altora.

E posibil să reiau această experiență într-un cadru diferit, pentru că în actualul context în care rețelele sociale au devenit dominante, în care superficialitatea, știrile false, manipularea și partizanatul tind să devină monedă curentă, principiile BBC sînt mai necesare ca oricînd.

Am ținut acest curs din dorința de împărtăși ceva din experiența și valorile însușite în cei 17 ani lucrați la BBC, pînă în 2008 cînd s-a închis redacția română.

Am găsit o audiență extrem de receptivă printre cursanții tineri și mai puțin tineri și, dacă va fi nevoie, voi reveni. 

Petru Clej este jurnalist, corespondent RFI România la Londra.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Marcel Ciolacu, alături de Sorin Grindeanu și Daniel Băluță FOTO Mediafax
PSD, între ciocan și nicovală. Analist: „Partidul nu a trecut niciodată printr-o astfel de criză existențială”
Finalul celui mai așteptat scrutin - alegerile prezidențiale - plasează PSD într-una dintre cele mai complicate situații din ultimii ani: să asigure stabilitate la guvernare, așa cum promite din 2021 încoace, sau să se retragă pentru a încerca să se recupereze.
Vedere din orașul Kirkenes, Norvegia FOTO Shutterstock jpg
Încleștarea mocnită între marile puteri în Arctica. Cum se poziționează China, Rusia și Europa în cursa pentru resurse critice
Arctica devine rapid una dintre cele mai disputate zone ale lumii. China se confruntă cu o concurență acerbă din partea Rusiei, Europei, Indiei și SUA. Se poate spune că o cursă pentru resursele din Arctica a început, în timp ce în fundal tensiunile geopolitice sunt în creștere.
Nemo a  câștigat Eurovision pentru Elveţia cu The Code  Foto X ESC Discord
Putin și-a înființat propriul Eurovision. Concursul care a „inspirat” Gayropa
Propaganda rusă a inventat termenul „Gayropa” după Eurovision 2024 care a fost câștigat de un „homosexual din Elveția” și a considerat că aceasta constituie dovada definitivă a „degenerării Europei”. Anul acesta, Rușia și-a înființat propriul Eurovision, care va fi supravegheat atent de o comisie sp
Femei deţinute la Canalul Dunăre-Marea Neagră
25 mai: ziua când comuniștii au luat decizia de începere a lucrărilor la Canalul Dunăre - Marea Neagră
Pe 25 mai, conducerea Partidului Muncitoresc Român a luat decizia de începere a lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Tot pe 25 mai a început construirea Canalului Suez.
Ungaria, destinatii turistice  Sursa visithungary Facebook (15) jpg
Cele mai căutate destinații de vacanță în Ungaria, la câteva ore de România. „Perlele” turistice ale țării vecine
Deși nu are munți spectaculoși și nici ieșire la mare, iar limba maghiară poate da bătăi de cap turiștilor, Ungaria rămâne o alegere de vacanță accesibilă și tot mai populară în rândul românilor.
bursa locurilor de munca 23 mai 2025 slatina   foto alina mitran (7) jpg
Prăpastia între angajatori și șomeri se adâncește. „A fost bursa oamenilor 50+. Pe unii îi înțelegi că așteaptă pensia”
Într-un județ cu peste 8.000 de șomeri înregistrați oficial în evidența serviciului public de ocupare angajatorii spun că-și găsesc mai greu ca niciodată forță de muncă. „Cei mai mulți au venit cu bilețelul în mână, să spună că nu sunt interesați”.
tren plin cu prizonieri duși în lagărul de la Auschwitz FOTO GettyImages jpg
Ucigașul în halat alb care momea copiii cu ciocolată. Adevărul despre experimentele horror de la Auschwitz
Lagărul de la Auschwitz a fost iadul pe Pământ. Acolo au murit 1.1 milioane de oameni. Acest loc al durerii și al vărsării de sânge era fieful „Îngerului Morții”, așa cum a fost poreclit medicul nazist Josef Mengele. Acesta era „Dumnezeul” întunecat al lagărului, care hotăra cine trăiește.
festivalul de Film Cannes 2025, foto lithub png
O tentativă de sabotaj la reţeaua electrică le-a dat emoţii organizatorilor Festivalului de Film de la Cannes, chiar în seara Galei
O tentativă de sabotaj a rețelei electrice a pus în pericol buna desfășurare a Festivalului de Film de la Cannes, chiar în seara Galei de închidere.
spital mavromati
Spitalul din România care a angajat psihologi ca să țină cursuri de empatie. Medicii și asistenții, învățați cum să comunice cu pacienții
La Spitalul Județean din Botoșani, personalul medical este învățat cum să se comporte cu pacienții. Sunt cursuri de empatie, ținute intensiv de psihologi și traineri. Deocamdată au participat doar asistenții și medicii de la Urgențe, urmând ca programul să fie extins.