Plasele de siguran╚Ť─â ale limbii

Plasele de siguran╚Ť─â ale limbii jpeg

├Än timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, inginerul american Claude Shannon s-a ocupat de codurile secrete ╚Öi de modurile de a separa informa╚Ťia de zgomot. Ceea ce a descoperit urma s─â devin─â unul dintre cele mai importante concepte din teoria comunica╚Ťiilor: redundan╚Ťa. Referindu-se strict la textul scris ├«n englez─â ╚Öi nu la limb─â ├«n general, Shannon spune c─â redundan╚Ťa are leg─âtur─â cu m─âsura ├«n care limba poate fi comprimat─â. Pentru o bun─â ├«n╚Ťelegere, face o analogie cu companiile de telegrafie care utilizeaz─â coduri comerciale formate din c├«teva litere sau numere pentru cuvintele ╚Öi expresiile uzuale. ├Än medie, mesajul codificat e mai scurt dec├«t cel original: ÔÇ×Redundan╚Ťa este expresia m─âsurii ├«n care e posibil s─â comprimi folosind cel mai bun cod posibil. Se presupune c─â r─âm├«i la acela╚Öi alfabet, traduc├«nd engleza ├«ntr-un alfabet de dou─âzeci ╚Öi ╚Öase de litere. Cantitatea cu care ├«l po╚Ťi scurta, exprimat─â ├«n procente, este deci redundan╚Ťa. Dac─â folosind o codificare potrivit─â e posibil─â reducerea textului englezesc cu 40%, atunci engleza este redundant─â ├«n propor╚Ťie de 40%. Redundan╚Ťa poate fi calculat─â sub aspectul probabilit─â╚Ťilor din limb─â; probabilitatea diferitelor litere, a perechilor de litere, probabilitatea cuvintelor, a perechilor de cuvinte ╚Öi a╚Öa mai departeÔÇŁ.

Lingvi╚Öti ╚Öi nelingvi╚Öti deopotriv─â au f─âcut eforturi, dup─â Shannon, s─â identifice ╚Öi s─â defineasc─â redundan╚Ťa ├«n limb─â, pornind de la conceptul din teoria informa╚Ťiei. Unii spun c─â ea ar fi informa╚Ťia existent─â pe l├«ng─â cea absolut necesar─â, al╚Ťii c─â ar fi o proprietate a sursei informa╚Ťiei care asigur─â, ca o plas─â de siguran╚Ť─â, posibilitatea reconstruc╚Ťiei mesajului ├«n cazul ╚Ötergerii par╚Ťiale. Pentru a exemplifica acest din urm─â aspect, informaticianul Jeremy Campbell men╚Ťioneaz─â anun╚Ťurile din ziare, care s├«nt taxate ├«n func╚Ťie de c├«te litere con╚Ťin. Orice om care dore╚Öte s─â pl─âteasc─â mai pu╚Ťin va renun╚Ťa la literele care nu s├«nt cruciale pentru transmiterea mesajului, de obicei vocale: ÔÇ×lge liv rm, 2BR, basmtÔÇŁ va ├«nsemna ÔÇ×large living-room, two bedrooms, basementÔÇŁ, care, ├«n anun╚Ťurile imobiliare, se traduce prin ÔÇ×sufragerie mare, dou─â dormitoare, la subsolÔÇŁ. Tot ca s─â ilustreze dispensabilitatea anumitor segmente, psihologul cognitivist Steven Pinker d─â ca exemplu o propozi╚Ťie ├«n care toate vocalele s├«nt ├«nlocuite cu simbolul x: Thanks to the redundancy in language, yxx cxn xndxrstxnd whxt x xm wrxtxng xvxn xf x rxplxcx xll thx vxwxls wxth xn . Ceea ce ├«nseamn─â:  ÔÇ×Mul╚Ťumit─â redundan╚Ťei din limb─â po╚Ťi ├«n╚Ťelege ce scriu chiar dac─â ├«nlocuiesc toate vocalele cu un xÔÇŁ (dac─â le ├«nlocuim ╚Öi noi, iese px╚Ťx xn╚Ťxlxgx cx scrxx chxxr dxcx xnlxcxxxsc txxtx vxcxlxlx cx xn x ÔÇô problem─â mult mai complicat─â ├«n rom├ón─â, din cauza fonotacticii diferite: spre deosebire de limba rom├ón─â, silabele engleze╚Öti s├«nt ├«nchise, adic─â se termin─â ├«n general ├«n consoan─â, lucru care u╚Öureaz─â descifrarea unor astfel de mesaje).

├Äntr-un raport tehnic asupra redundan╚Ťei lingvistice ├«naintat la Universitatea din Chicago la 15 mai 1999, Marie Gillette ╚Öi Ernst-Jan C. Wit se pl├«ng de confuzia care domne╚Öte ├«n domeniu: ├«n literatura analizat─â de ei, ÔÇ×se observ─â dou─â direc╚Ťii diferite. Una care sus╚Ťine c─â redundan╚Ťa este o form─â de uzaj fals al limbii, ╚Öi alta care identific─â redundan╚Ťa cu o anume sistematicitate impus─â ├«n interiorul limbiiÔÇŁ. ├Än consecin╚Ť─â, ├«╚Öi propun s─â dea propria defini╚Ťie ├«n care, pentru exhaustivitate, s─â ├«ncorporeze cele dou─â elemente. ├Än acest scop, cei doi autori fac distinc╚Ťie ├«ntre redundan╚Ťa gramatical─â (ÔÇ×sistematicitatea intern─â ╚Öi comportamentul guvernat de reguli al unei limbi ├«n care dou─â sau mai multe tr─âs─âturi servesc aceleia╚Öi func╚ŤiiÔÇŁ) ╚Öi redundan╚Ťa contextual─â (ÔÇ×repetarea de informa╚Ťie care, din punct de vedere gramatical, nu e obligatorieÔÇŁ). Redundan╚Ťa gramatical─â din englez─â se vede, spun autorii, ├«n morfemul ÔÇôs care se pune la indicativul prezent persoana a treia singular, ├«n markerii de interoga╚Ťie (cuvintele care ├«ncep cu wh- ╚Öi inversiunea dintre subiect ╚Öi predicat), ├«n ordinea fix─â a cuvintelor ╚Öi ├«n ortografie; ├«n limbile romanice, se vede ├«n acordul ├«n gen ╚Öi num─âr al adjectivului ╚Öi articolului cu substantivul determinat, precum ╚Öi ├«n dubla nega╚Ťie. Pe de alt─â parte, redundan╚Ťa contextual─â apare sub forma repeti╚Ťiilor (ale aceluia╚Öi cuv├«nt sau ale altora, ca sinonime), a pleonasmelor ╚Ö.a.m.d.

O astfel de distinc╚Ťie este binevenit─â pentru c─â respect─â separarea care exist─â ├«ntre cele dou─â sensuri ale cuv├«ntului redundan╚Ť─â: pe de o parte, este vorba despre conceptul din teoria informa╚Ťiei pe care l-am v─âzut deja, pe de alta avem conceptul din teoria literar─â echivalent cu supraabunden╚Ťa de cuvinte, expresii, idei ╚Öi imagini care transmit toate acela╚Öi lucru. Teoria este minunat─â, numai c─â nu este a╚Öa u╚Öor de aplicat dac─â ne uit─âm la ce se ├«nt├«mpl─â ├«n practic─â: ace╚Öti doi autori, ca de altfel mul╚Ťi al╚Ťi cercet─âtori, au o puternic─â tendin╚Ť─â de a le amesteca, ╚Öi asta pentru simplul fapt c─â, ├«n englez─â (limba investigat─â), ei tind s─â vad─â tr─âs─âturile gramaticale redundante sub forma acelor tr─âs─âturi de care engleza s-ar putea dispensa pe motiv c─â lipsa lor nu ar afecta ├«n╚Ťelegerea mesajului. De exemplu, morfemul ÔÇôs este catalogat ÔÇ×cu adev─ârat redundantÔÇŁ (adic─â ÔÇ×inutilÔÇŁ), deoarece prezen╚Ťa obligatorie ├«n englez─â a subiectului l├«ng─â predicat ├«l face s─â fie a╚Öa. ├Än paradigma de prezent indicativ a oric─ârui verb (cu unele excep╚Ťii ca modalele), toate formele verbului s├«nt identice, mai pu╚Ťin persoana a treia singular, care prime╚Öte un ÔÇôs. Lu├«nd verbul sleep (ÔÇ×a dormiÔÇŁ) pentru ilustrare, avem I sleep, you sleep, he sleeps, we sleep, you sleep, they sleep. Aceast─â termina╚Ťie, conchid cei doi, este inutil─â, pentru c─â ÔÇ×nu ofer─â mai mult─â informa╚Ťie dec├«t este deja exprimat─â de c─âtre subiectul propozi╚ŤieiÔÇŁ. Ca obiec╚Ťie s-ar putea aduce faptul c─â, pe l├«ng─â semnalarea agentului de persoana a treia singular, morfemul mai are rolul de a distinge modul indicativ ÔÇô timpul prezent; ├«n contrast, absen╚Ťa lui este la fel de important─â ca ╚Öi prezen╚Ťa: o form─â verbal─â f─âr─â ÔÇôs l├«ng─â un agent de persoana a treia singular indic─â modul subjonctiv (conjunctiv ├«n rom├ón─â).

├Äntr-un alt exemplu, ordinea cuvintelor este citat─â drept form─â de redundan╚Ť─â, lucru corect din punctul de vedere al teoriei informa╚Ťiei. Pentru cititor, este necesar s─â precizez aici c─â engleza veche avea o mul╚Ťime de termina╚Ťii gramaticale care marcau modul, timpul, persoana, num─ârul, genul, cum este cazul limbilor romanice de azi. Cucerirea normand─â, din 1066, a avut ca efect, ├«n limb─â, dispari╚Ťia acestora (cu foarte pu╚Ťine excep╚Ťii). ├Än lipsa unor markeri care s─â arate leg─âturile de determinare, solu╚Ťia pe care a g─âsit-o engleza medieval─â a fost recurgerea la ordinea fix─â a cuvintelor: determinantul st─â l├«ng─â determinat (adjectivul l├«ng─â substantiv, adverbul l├«ng─â verb); orice propozi╚Ťie ├«ncepe cu subiectul urmat de predicat urmat de complemente (acestea av├«nd propria ordine). Importan╚Ťa prezen╚Ťei unui subiect exprimat se vede din faptul c─â avem unul chiar ╚Öi ├«n enun╚Ťurile ├«n care, din punct de vedere logic, nu avem agent: ├«n propozi╚Ťia It rains / Plou─â, ac╚Ťiunea nu poate fi atribuit─â cuiva anume, e impersonal─â, ├«ns─â ├«n englez─â avem elementul it care ╚Ťine loc de subiect, locul trebuie ocupat de ceva.

├Äntorc├«ndu-ne acum la cazul nostru, spuneam c─â ordinea fix─â a cuvintelor ├«n englez─â este o form─â de redundan╚Ť─â din punctul de vedere al teoriei informa╚Ťiei, deoarece ea permite rela╚Ťiilor gramaticale s─â se stabileasc─â ├«ntre cuvinte ├«n absen╚Ťa unor markeri gramaticali (termina╚Ťii). ├Äns─â argumentul autorilor este: ÔÇ×Probabil oricine, fie ╚Öi cu ceva str─âduin╚Ť─â, ├«n╚Ťelege c─â o propozi╚Ťie precum Carte o ei d─â ├«i el vrea s─â ├«nsemne c─â un subiect de sex masculin ├«nm├«neaz─â un set de foi scrise unui subiect de sex feminin. ├Äns─â, c├«nd aceea╚Öi informa╚Ťie e codificat─â El ├«i d─â ei o carte, atunci e clar c─â ordinea cuvintelor nu ofer─â mai mult─â informa╚Ťie. Totu╚Öi, ofer─â aceea╚Öi informa╚Ťie (i.e. care e subiectul, care e complementul direct etc.) ├«ntr-o manier─â mai accesibil─â, prin simplul fapt c─â se conformeaz─â a╚Ötept─ârilor pe care le are receptorul vizavi de propozi╚ŤieÔÇŁ.

Aici am obiecta c─â, dimpotriv─â, o propozi╚Ťie precum Carte o ei d─â ├«i el nu ofer─â nici o informa╚Ťie. Lipsa informa╚Ťiei (sau redundan╚Ť─â zero) ├«nseamn─â, ├«n jargonul comunica╚Ťiilor, zgomot. ├Än jargonul literar se cheam─â nonsens, absurditate. Numai num─ârul mic de cuvinte din aceast─â propozi╚Ťie face ca noi s─â ├«i putem ghici sensul, iar ordinea fix─â a cuvintelor din limba englez─â este tocmai lucrul care ├«╚Ťi permite s─â ai a╚Ötept─âri de la aceast─â limb─â. Ceea ce autorii numesc o lips─â a informa╚Ťiei suplimentare e, de fapt, absen╚Ťa oric─ârei informa╚Ťii. ├Än al doilea r├«nd, ei suprapun din nou redundan╚Ťa din teoria comunica╚Ťiilor cu redundan╚Ťa din teoria literar─â c├«nd uit─â c─â, ├«n comunica╚Ťii, cantitatea suplimentar─â de informa╚Ťie nu e niciodat─â furnizat─â ├«n aceea╚Öi form─â, deci niciodat─â prin repeti╚Ťie. Ca s─â se ├«n╚Ťeleag─â mai bine, voi apela la o analogie cu traficul. ├Än codul rutier exist─â diverse simboluri utilizate pentru a semnaliza fel de fel de lucruri. ÔÇ×ZebraÔÇŁ, adic─â locul pe unde traverseaz─â pietonii, este marcat─â redundant, dar nu inutil ├«n mai multe moduri: 1) prin ni╚Öte dungi albe paralele vopsite pe carosabil, 2) printr-un indicator rutier sub form─â de triunghi alb pe un p─âtrat albastru reprezent├«nd o siluet─â uman─â care traverseaz─â pe zebr─â, ╚Öi 3) prin dou─â lumini╚Ťe galbene intermitente care se aprind ╚Öi se sting ├«n alternan╚Ť─â. Aceste trei tipuri de semnalizare se folosesc simultan pentru o trecere de pietoni. Inutil ar fi s─â pui dou─â sau mai multe indicatoare rutiere de acela╚Öi fel ╚Öi at├«t. Acesta ar fi echivalentul redundan╚Ťei din teoria literar─â.

Totu╚Öi, av├«nd ├«n vedere amploarea tendin╚Ťei de suprapunere a celor dou─â feluri de redundan╚Ť─â, cred c─â explica╚Ťia este mult mai subtil─â dec├«t cea detectat─â ├«n observa╚Ťia lui Gillette ╚Öi Wit conform c─âreia cuvintele ╚Öi propozi╚Ťiile se conformeaz─â a╚Ötept─ârilor receptorului. Este adev─ârat c─â ├«n mintea receptorului exist─â a╚Ötept─âri. Dar nu ar trebui s─â interpret─âm asta ca pe un semn c─â ne-am putea descurca la fel de bine ├«n englez─â f─âr─â vocale sau f─âr─â o ordine fix─â a cuvintelor. ├Än realitate, capacitatea noastr─â de recunoa╚Ötere a limbii este rezultatul final al unui proces de ├«nv─â╚Ťare a limbii ├«ncheiat cu succes, fie c─â vorbim de limba matern─â ori de una str─âin─â. Pentru explica╚Ťii, trebuie s─â apel─âm un pic, din nou, la neurologie.

81xn0ltrzpl jpg jpeg

Abord├«nd problema stoc─ârii ╚Öi memor─ârii imaginilor, neurologul Antonio Damasio sus╚Ťine, ├«n Eroarea lui Descartes, c─â acestea nu s├«nt ├«nmagazinate ├«n creier ca ni╚Öte copii exacte ale lucrurilor, evenimentelor, cuvintelor sau enun╚Ťurilor. De c├«te ori ├«ncerc─âm s─â ne amintim ceva, ceea ce ob╚Ťinem e o interpretare, o versiune nou reconstruit─â a originalului, pentru c─â memoria este esen╚Ťialmente reconstructiv─â prin natura sa. ├Än ciuda faptului c─â ├«n creier nu dispunem de ├«nregistr─âri permanente, noi to╚Ťi sim╚Ťim c─â putem evoca cu ochii (sau urechile!) min╚Ťii ni╚Öte aproxim─âri a ceea ce am tr─âit. Acest lucru sugereaz─â c─â astfel de imagini mentale constituie reconstruc╚Ťii momentane tranzitorii, ├«ncerc─âri de copiere a unor modele care ne-au fost cunoscute. Aceast─â ipotez─â este ├«nt─ârit─â de studiile preliminare asupra rememor─ârii vizuale, studii bazate pe tehnici TEP (tomografie cu emisie de pozitroni) ╚Öi IRMf (rezonan╚Ť─â magnetic─â func╚Ťional─â), care au ar─âtat c─â imageria vizual─â mental─â activeaz─â arii corticale vizuale ale c─âror tipare de activitate (afi╚Öate pe monitoarele computerului) apar organizate topografic: ÔÇ×...atunci c├«nd o maimu╚Ť─â vede anumite forme, cum ar fi o cruce sau un p─âtrat, activitatea neuronilor din suprafe╚Ťele corticale vizuale avansate este organizat─â topografic ├«ntr-un pattern ├«n conformitate cu formele pe care le vizualizeaz─â maimu╚Ťa. Cu alte cuvinte, un observator independent care prive╚Öte la stimulii externi ╚Öi la pattern-ul activit─â╚Ťii cerebrale recunoa╚Öte similitudini structuraleÔÇŁ.

Deci, conchide Damasio, amintirile nu s├«nt localizate undeva anume ├«n creierul nostru. ├Än sinapse nu se stocheaz─â tablouri/imagini ├«n sine, ci mai degrab─â capacit─â╚Ťile de reconstituire a unui tablou sau imagine (sau sunet, deopotriv─â). Lu├«nd ├«n considerare toate aceste descoperiri, cred c─â putem aplica aceea╚Öi linie de g├«ndire ├«n problema reconstruc╚Ťiei lexicale. Concret, manifest─ârile limbii s├«nt fie vizuale (textul scris), fie auditive (vorbirea). Dar ele s├«nt dublate permanent de existen╚Ťa unei limbi de natur─â psihic─â sau psihologic─â. Este mentaleza lui Steven Pinker, produsul t─âcut al min╚Ťii fiec─âruia dintre noi, ├«n care unitatea minimal─â este cuv├«ntul mental, care aduce ├«mpreun─â un concept (ÔÇ×ideea deÔÇŁ) ╚Öi, a╚Öa cum vedem din cele mai noi studii, o amprent─â mental─â. Pun├«nd la contribu╚Ťie toate aceste date, putem deduce c─â, ├«n procesul de ├«nv─â╚Ťare a limbii, creierul omului stocheaz─â informa╚Ťii despre cuvinte: dac─â scriem, stocarea se va face ├«n format vizual, adic─â se va forma o amprent─â mental─â vizual─â pe care creierul s─â o poat─â accesa la nevoie. ├Än mod similar, c├«nd auzim ╚Öi pronun╚Ť─âm un cuv├«nt, creierul va stoca informa╚Ťia ├«n format audio, realiz├«nd o amprent─â mental─â fonologic─â.

De aceea, revenind acum la problema redundan╚Ťei, ori de c├«te ori ceva lipse╚Öte dintr-un mesaj (cuvinte) sau dintr-un cuv├«nt (litere), ori dintr-o imagine, felul ├«n care este alc─âtuit creierul nostru ne predispune automat la ├«nceperea unui proces de reconstituire, de reconstruc╚Ťie, prin compararea stimulului vizual sau auditiv cu amprentele deja existente ├«n memorie. E╚Öecul poate surveni, evident, ├«n cazul copiilor (dac─â nu ╚Öi-au finalizat procesul de ├«nv─â╚Ťare a limbii materne) sau al adul╚Ťilor care fie au de-a face cu un cuv├«nt nou, necunoscut, fie sufer─â de vreun deficit neurologic. Numai existen╚Ťa acestor mecanisme ├«nn─âscute ╚Öi dezvoltate ulterior printr-o stimulare adecvat─â poate explica de ce ├«n propozi╚Ťia lui Steven Pinker, din care lipsesc vocalele, putem reconstitui mesajul original. Exemplul lui Campbell e mai dificil, pentru c─â trebuie s─â ne d─âm seama ╚Öi de contextul ├«n care ne putem ├«nt├«lni cu o asemenea formulare (ne e mai u╚Öor dac─â ╚Ötim dinainte c─â e vorba de un anun╚Ť imobiliar). De fapt, datorit─â acestui exemplu, putem ├«n╚Ťelege c─â redundan╚Ťa nu este o tr─âs─âtur─â intrinsec─â a limbii: ea e, mai presus de orice, o expresie a naturii creierului uman.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: António Damásio (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.