Periculoasa alunecare spre violență a Americii

Richard K. SHERWIN
Publicat în Dilema Veche nr. 959 din 25 august – 31 august 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Atacurile armate de amploare care perturbă în mod regulat viața de zi cu zi a Americii nu trebuie privite ca evenimente întîmplătoare. Ele reflectă o dezintegrare constantă a autorității suverane a statului. Suveranitatea, revendicarea supremă a autorității, se bazează pe cel puțin două precepte: indivizibilitatea și monopolul asupra exercitării legitime a forței. Statul e singurul căruia îi este permis, prin puterea polițienească, să facă uz de violență pentru a se apăra (de atacuri străine sau de teroarea și criminalitatea indigene).

Pierderea credinței în puterea poliției de stat e periculoasă, nu în ultimul rînd deoarece încurajează răspunsurile autarhice la o lipsă resimțită de securitate sau la nedreptate. Atunci cînd încrederea în rolul statului de a furniza securitate și dreptate – pentru a menține textura societății – se pierde, răspunsul autarhic reprezintă un potențial rival al suveranității statului.

Istoric vorbind, nașterea mișcărilor politice fasciste a fost însoțită de o creștere paralelă a milițiilor private: „Cămășile negre” ale lui Mussolini, „Cămășile brune” ale lui Hitler, „Cămășile verzi” braziliene și „Cămășile albastre” ale liderului fascist irlandez Eoin O’Duffy.

Astăzi, în SUA, actele izolate de teroare indigenă coexistă cu forme de violență mai bine organizate. Insurecția de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, creșterea vînzărilor de arme, într-o societate deja saturată de arme, și creșterea și „normalizarea” milițiilor și organizațiilor politice de extremă dreapta sînt cu toate o dovadă a unui declin accelerat al credinței împărtășite în suveranitatea statului.

Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului. Pe măsură ce această contestare se propagă pe calea mass-mediei tradiționale și a rețelelor de socializare, sursele de violență non-statale devin tot mai acceptabile. Violența e condamnată și romanțată totodată. Ceea ce reprezintă, din nou, un fenomen binecunoscut, asociat cu apariția fascismului.

Violența generalizată se autoalimentează. Și demonstrează că vechea suveranitate e moartă sau muribundă și, ca atare, incapabilă să mai mențină indivizibilitatea puterii suverane sau monopolul acesteia asupra utilizării legitime a forței. De unde reiese că e necesar ca o forță de contrapondere viabilă să intre în luptă. După cum a spus Donald Trump pe 6 ianuarie, „Dacă nu vă luptați pe viață și pe moarte, o să rămîneți fără țară”.

Inundarea cu arme a pieței bunurilor de consum – sau cu „rahat” a pieței ideilor, după cum propunea fostul consilier al lui Trump, Steve Bannon (ca strategie de contracarare a „adevăratei opoziții” reprezentate de mass-media, și nu de democrați – n. trad.) – amplifică instabilitatea socială. Pe măsură ce confuzia și teama sporesc, forțele de contrapondere cîștigă teren. Probabil că cei care se tem nu vor fi dispuși să exercite ei înșiși violența, dar îi vor susține în tot mai mare măsură pe cei care sînt dispuși să o facă în locul lor.

Cea mai bună cale de a proteja democrația liberală în fața acestei amenințări în creștere e mobilizarea instituțiilor care încă funcționează: presa, întrunirile pașnice și procesul electoral. Dar asta trebuie să se petreacă rapid, deoarece toate trei se află într-un pericol tot mai mare. Facebook, Twitter și TikTok sînt acum principalele noastre surse de știri; dar, datorită modelului lor de afaceri bazat pe „economia de atenție” (platformele sociale sînt gratuite, dar vînd preferințele sau „atenția” utilizatorilor brand-urilor, guvernelor și ONG-urilor – n. trad.), profitul are prioritate în fața adevărului. Deoarece minciunile se răspîndesc mai rapid și captează atenția pe o durată mai lungă decît faptele, ele sînt mai valoroase pentru companiile care depind de durata atenției pe care utilizatorii o dedică reclamelor.

Între timp, dreptul la libertatea de întrunire pașnică e amenințat de noile legi ale anumitor state, care deschid ușa agresiunii împotriva protestatarilor pașnici. În Oklahoma, bunăoară, șoferii care lovesc – sau ucid chiar – pe cineva cu mașina nu vor mai putea fi trași la răspundere în cazul în care „fug de o revoltă… dacă există o convingere rezonabilă că fuga a fost necesară pentru a-l proteja pe conducătorul autovehiculului de o vătămare gravă sau de moarte”. Aceeași lege prevede totodată noi sancțiuni pentru protestatarii care blochează străzile sau traficul auto, incluzînd amenzi de pînă la 5.000 de dolari și nu mai puțin de un an de închisoare.

În mod similar, în Florida și Iowa, persoanele care intră cu mașina într-o mulțime de protestatari pot solicita imunitate civilă, dacă susțin că acționau în legitimă apărare. Pericolul reprezentat de astfel de legi ar trebui să fie evident. O analiză făcută de Ari Weil de la Chicago Project on Security and Threats arată că în 2020, în urma uciderii lui George Floyd de către un ofițer de poliție din Minneapolis, au avut loc, în decursul unei singure luni, 72 de incidente, implicînd șoferi care au intrat cu mașinile în mulțimi de protestatari, în 52 de orașe.

În sfîrșit, procesul electoral e amenințat și el de anumite legile statale care ar putea acorda legislativelor statelor (cu majorități republicane) dreptul să ignore rezultatele alegerilor prezidențiale, înlocuind electorii aleși de votanții respectivului stat cu electorii propriului Colegiu Electoral. În mod îngrijorător, Curtea Supremă a SUA a dat recent semne că ar putea valida o doctrină juridică dubioasă, situată la limita legii electorale, care ar conferi legislaturilor statale imunitate în fața controlului juridic federal sau de stat – ceea ce înseamnă că nu vor exista instrumente legale pentru a bloca voturile substituite de Colegiul Electoral la nivelul legislativului local.

Date fiind acest amenințări în creștere, apărarea instituțiilor democratice centrale – o presă liberă, dreptul la întrunire pașnică, alegerile libere și echitabile – va presupune nu numai o implicare colectivă, dar și curaj real.

Va fi nevoie de acel tip de curaj pe care foștii sclavi l-au arătat în fața lui Jim Crow și în contextul apariției grupării Ku Klux Klan, în urma Războiului de Secesiune. Va fi nevoie de acel curaj care i-a însuflețit pe militanții anilor 1960 în lupta pentru drepturile civile, împotriva segregaționiștilor înverșunați. Și va fi nevoie de curajul femeilor care s-au luptat pentru dreptul de vot și care trebuie să lupte acum, din nou, pentru dreptul de a decide singure în privința opțiunilor de procreare.

De data aceasta, mizele sînt, poate, mai mari decît au fost vreodată, dar lecția rămîne esențialmente aceeași. Într-o republică liberă, drepturile fundamentale trebuie cîștigate din nou, ori de cîte ori autoritatea suverană a statului – întrupare a valorilor centrale care îi unesc pe americani – e amenințată. Violența care erupe astăzi pretutindeni în America exercită o presiune considerabilă asupra zăgazurilor discursului civic și asupra statului de drept, punînd la încercare continuitatea pașnică a luptei pentru identitatea comună, pentru E Pluribus Unum – idealul întemeietor al Statelor Unite.

Richard K. Sherwin e profesor de Drept și director al Proiectului Visual Persuasion la New York Law School. E coeditor (alături de Danielle Celermajer) al lucrării A Cultural History of Law in the Modern Age (Bloomsbury, 2019).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate-org

traducere de Matei PLEŞU

973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.

Adevarul.ro

7538113 jpg
B-21 Raider – bombardierul care lovește oriunde în lume a fost lansat VIDEO
Primul avion de generația a VI-a de serie din lume, noul bombardier intercontinental cu capabilități stealth (invizibil pentru radar) B-21 Raider a fost dezvăluit publicului în urmă cu câteva zile de producătorul Northrop Grumman și beneficiarul US Air Force.
Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.
 Razboi Rusia Ucraina elicopter rusesc de recunoastere şi atac Kamov Ka-52 Alligator in misiune de lupta in Ucraina 27-28 mai 2022 FOTO Profimedia / Ministerul rus al Apărării
Spațiul aerian, mortal pentru ambele părți, în războiul din Ucraina. Cum încearcă piloții să păcălească radarul VIDEO
Piloții ruși și ucraineni își asumă riscuri enorme la fiecare zbor, fie el cu un avion de vânătoare, fie cu elicopterele, în încercarea de a evita să fie depistați de radarele inamicilor.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.