Orientarea spa╚Ťial─â ╚Öi limba

13 februarie 2021
Orientarea spa╚Ťial─â ╚Öi limba jpeg

├Än faimoasele ei lucr─âri ╚Öi conferin╚Ťe, Lena Boroditsky, profesoar─â de psihologie cognitiv─â la Universitatea Stanford, se refer─â, printre altele, la vocabularul folosit de o comunitate de circa dou─â-trei sute de vorbitori din nordul Australiei, pe nume Kuuk Thaayorre, ├«n rela╚Ťie cu spa╚Ťiul. Thaayorrii au puncte de reper obiective: nordul, sudul, estul, vestul. ÔÇ×(...) aceasta ├«nseamn─â c─â trebuie s─â spui Ai o furnic─â pe piciorul dinspre sud-est sau Mut─â cea╚Öca mai la nord nord-vestÔÇŁ, sus╚Ťine Boroditsky, preciz├«nd c─â e╚Öti obligat s─â fii foarte orientat, altfel nu po╚Ťi vorbi clar. Anterior, marii lingvi╚Öti ai spa╚Ťiului american (Boas, Bloomfield) ar─âtaser─â importan╚Ťa punctelor cardinale ├«n exprimarea de zi cu zi a multor grupuri etnice studiate de ei (independent), remarc├«nd recordul numeric de pronume demonstrative care arat─â locul, la eschimo╚Öi: pe l├«ng─â /manna/ ╚Öi /i┼ő┼őa/, echivalentele pentru acesta ╚Öi acela, eschimo╚Öii mai spun /anna/ acela dinspre nord, /qanna/ acela dinspre sud, /panna/ acela dinspre est, /kanna/ acela de jos, ╚Öi /sanna/ acela din ocean. Rezultatul, sus╚Ťin cognitivi╚Ötii de azi, ar fi o profund─â diferen╚Ť─â ├«ntre abilit─â╚Ťile naviga╚Ťionale ╚Öi cuno╚Ötin╚Ťele spa╚Ťiale ale celor care se exprim─â a╚Öa, ╚Öi ceilal╚Ťi (europeni, americani ╚Ö.a.).

Daniel Everett, despre care am scris ├«n articolele anterioare, noteaz─â c─â tribul amazonian Pirah├ú se orienteaz─â fie ├«n func╚Ťie de r├«ul Maici, pe malurile c─âruia tr─âie╚Öte (adverbele folosite fiind de tipul ├«n susul r├«ului, ├«n josul r├«ului, spre r├«u), fie ├«n func╚Ťie de jungl─â (├«n jungl─â). Aborigenii ╚Ötiau ├«n orice moment ├«ncotro e r├«ul, poveste╚Öte autorul ÔÇô pe c├«nd el nu avea nici cea mai mic─â idee ÔÇô, iar prima lor ├«ntrebare c├«nd au fost sco╚Öi din mediul natural ╚Öi du╚Öi ├«ntr-o excursie, ├«ntr-un or─â╚Öel brazilian apropiat, a fost ÔÇ×├Än ce direc╚Ťie e r├«ul?ÔÇť. A╚Öa cum ╚Ötim, o mare parte a lumii folose╚Öte cuvinte ca st├«nga, dreapta, fa╚Ť─â, spate atunci c├«nd descrie un traseu, ceea ce ├«nseamn─â c─â punctul de referin╚Ť─â este propriul corp, sinele vorbitorului. ├Än contrast, membrii Pirah├ú nu cunosc no╚Ťiunea de st├«nga sau dreapta, dar nu s├«nt singurii.

Studiind diverse limbi ╚Öi culturi ale lumii, o echip─â de cercet─âtori olandezi a identificat dou─â moduri principale ├«n care oamenii se orienteaz─â ├«n spa╚Ťiu: ├«n func╚Ťie de propriul corp (orientare ÔÇ×endocentric─âÔÇŁ, ├«n care centrul, punctul de referin╚Ť─â, e ├«n interior ÔÇô recunoa╚Ötem aici grecescul endon), ╚Öi ├«n func╚Ťie de obiectele din jur (orientare ÔÇ×exocentric─âÔÇŁ ÔÇô exo, ├«n afar─â). ├Än culturile cu care s├«ntem familiari, ├«n situa╚Ťia ├«n care ╚Ťi se cere s─â ghidezi pe cineva aflat l├«ng─â tine, folose╚Öti propriul trup ca punct de referin╚Ť─â, dar condi╚Ťia absolut─â este ca ambele persoane s─â stea cu fa╚Ťa ├«n aceea╚Öi direc╚Ťie, astfel ca st├«nga sau dreapta s─â coincid─â. Dac─â ni se cer instruc╚Ťiuni prin telefon, ├«ns─â, ne trebuie o orientare obiectiv─â. Pentru aceasta exist─â sistemul punctelor cardinale ÔÇô nord, sud, est, vest ÔÇô, numai c─â, tr─âitori ├«n ora╚Öe fiind, avem nevoie de o busol─â ├«n acest scop. C├«╚Ťi oameni ar fi ├«n stare s─â indice punctele cardinale f─âr─â busol─â? Eu, de exemplu, dac─â am o biseric─â ortodox─â ├«n preajm─â (nu cunosc situa╚Ťia altor denomina╚Ťii), ╚Ötiu c─â altarul se afl─â mereu spre est, iar ie╚Öirea din cl─âdire e spre vest. Mai ╚Ötiu c─â, dac─â ma╚Öina la care cobor diminea╚Ťa are unele geamuri ├«nghe╚Ťate, acelea au stat cu fa╚Ťa c─âtre nord. ╚śtiu, pur teoretic, c─â, la munte, copacii au mu╚Öchi pe latura dinspre nord, dar nu am verificat niciodat─â ÔÇô ╚Öi cam aici se termin─â abilit─â╚Ťile mele de orientare.

Deci dispunem de dou─â sisteme de referin╚Ť─â. Multe culturi, ├«ns─â, nu cunosc dec├«t una dintre cele dou─â. Pentru ca lucrurile s─â fie ╚Öi mai complicate, a╚Öa obiective cum le credem, nici direc╚Ťiile cardinale nu coincid pe planeta noastr─â: antropologii descriu culturi care, ├«n loc de patru direc╚Ťii, au trei, dou─â sau doar una. ├Än aceast─â privin╚Ť─â, o surs─â extraordinar─â de informa╚Ťii pentru lingvi╚Ötii cognitivi╚Öti ╚Öi antropologii prezentului o reprezint─â limbile minoritare vorbite ├«n p─âr╚Ťile mai pu╚Ťin explorate ale lumii ÔÇô de exemplu, Africa. Av├«nd mai pu╚Ťin de o ╚Öeptime din popula╚Ťia Terrei (Europa are cam o optime), continentul african are circa 2.000 de limbi distincte (├«n contrast, Europa are vreo 300) dintr-un total de 7.000. A╚Öadar, g─âsim aici cea mai mare diversitate lingvistic─â.

Dou─â cercet─âtoare de marc─â din domeniul africanisticii de la Universitatea din K├Âln, Angelika Mietzner ╚Öi Helma Pasch, din lucr─ârile c─ârora voi extrage exemplele de mai jos, au studiat limbile vorbite de numeroasele triburi de pe malurile fluviilor Nil ╚Öi Ubangi. Ele identific─â o seam─â de surse conceptuale pentru direc╚Ťiile cardinale: corpurile cere╚Öti (Soarele, Luceaf─ârul/Venus, firmamentul), v├«ntul, tr─âs─âturile topografice, numele altor grupuri etnice vecine sau evenimente din istoria comunit─â╚Ťii.

Astfel, Soarele reprezint─â cea mai productiv─â surs─â de termeni de orientare spa╚Ťial─â, mai ales pentru est ╚Öi vest. Aceste direc╚Ťii s├«nt denumite prin construc╚Ťii care se traduc prin urcare/ridicare, respectiv cobor├«re/sc─âp─âtare (la fel cum, ├«n vocabularul popular rom├ónesc, avem r─âs─ârit pentru est ╚Öi apus pentru vest). ├Än unele limbi, estul mai e denumit ÔÇ×fa╚Ťa soareluiÔÇŁ, ÔÇ×fruntea soareluiÔÇŁ, ÔÇ×ochiul soareluiÔÇŁ, indic├«nd c─â soarele ar sta cu fa╚Ťa la vorbitor, c├«nd r─âsare. ├Än fine, ├«n alte culturi, estul e ÔÇ×piciorul soareluiÔÇŁ, dar aceea╚Öi expresie e folosit─â pentru a indica direc╚Ťia opus─â, vestul, ├«n unele regiuni din Sudan. ├Än mod singular, limba Bari, vorbit─â pe malul estic al Nilului, denoteaz─â estul prin referire la planeta Venus.

Un sistem hibrid, endo-exocentric, e ├«nt├«lnit la un num─âr de grupuri etnice care se orienteaz─â ├«n func╚Ťie de pozi╚Ťia vorbitorului fa╚Ť─â de curgerea fluviului Nil: astfel, pentru cei care tr─âiesc ├«n nordul fluviului care curge de la est la vest, nordul este la st├«nga, iar sudul este la dreapta. E exact invers pentru cei care tr─âiesc ├«n alte regiuni unde afluen╚Ťii Nilului curg de la vest la est. O alt─â surs─â frecvent ├«nt├«lnit─â s├«nt v├«nturile ╚Öi musonii care bat ├«n aceste teritorii, ale c─âror nume s├«nt extinse, metonimic, pentru desemnarea direc╚Ťiei dinspre care bat. Situa╚Ťia ne e familiar─â, pentru c─â o ├«nt├«lnim ╚Öi ├«n cultura noastr─â: criv─â╚Ťul, de exemplu, denume╚Öte at├«t v├«ntul rece care vine dinspre nord-est (printr-un termen slav care ├«nseamn─â str├«mb), c├«t ╚Öi direc╚Ťia nord (popular miaz─ânoapte, opus lui miaz─âzi ÔÇô sudul, indicat de locul Soarelui pe cer ├«n miezul/mijlocul zilei). ├Än fine, autoarele mai enumer─â, ca surse ale acestui vocabular, tr─âs─âturi perene ale locurilor ÔÇô r├«uri, sate, v├«rfuri de munte, chiar p─âduri, apoi numele altor triburi din vecin─âtate (cum am zice noi: Mergi spre ardeleni, ├«n loc de vest, sau Apoi o iei spre munteni, ├«n loc de sud), ╚Öi chiar elemente de istorie colectiv─â. Maasai s├«nt un grup etnic care a plecat dinspre nordul continentului, migr├«nd, de-a lungul timpului, tot mai mult c─âtre sud, astfel c─â nordul e indicat prin cuv├«ntul k┼Źpekob, care ├«nseamn─â ÔÇ×loc de plecare, origineÔÇŁ, iar sudul este oÔÇÖmeroi, ÔÇ×lupt─â, r─âzboiÔÇŁ, ar─ât├«nd semnifica╚Ťia, ├«n aceast─â cultur─â, a drumului c─âtre sud: o lupt─â constant─â cu popula╚Ťiile autohtone ├«nt├«lnite pe traseu.

├Än limbile africane, nu numai c─â pot exista direc╚Ťii cardinale (cardinal ├«nsemn├«nd ÔÇ×principalÔÇŁ) ├«n num─âr mai mic de patru, dar, chiar ╚Öi acolo unde num─ârul coincide, direc╚Ťiile nu se suprapun neap─ârat ╚Öi cu punctele cardinale ale busolei. Dup─â cum am v─âzut ╚Öi ├«n alte texte anterioare din Dilema veche, vocabularul unei comunit─â╚Ťi reflect─â ceea ce e important ├«n via╚Ťa social─â, este experien╚Ť─â de via╚Ť─â codificat─â lingvistic ╚Öi transmis─â apoi urma╚Öilor. Dac─â compar─âm lucrurile, ne d─âm seama c─â necesitatea unei localiz─âri c├«t mai precise ├«n spa╚Ťiu a fost, ├«n p─âr╚Ťile noastre de lume, motivat─â istorice╚Öte, venind din ├«ntemeierea imperiilor ╚Öi, ulterior, a statelor na╚Ťionale, care au depins, ├«n controlul asupra teritoriilor, de m─âsur─âtori ╚Öi cartografieri exacte. Sistemul ╚Öcolar ╚Öi apoi contactul cultural au des─âv├«r╚Öit procesul.

Mai exist─â ├«ns─â un aspect. Recunoa╚Ötem ├«nc─â, ├«n denumirile populare (r─âs─ârit ╚Öi apus ├«n rom├ón─â, sunrise ╚Öi sunset ├«n englez─â, lever du soleil ╚Öi coucher du soleil ├«n francez─â etc.), leg─âtura cu Soarele, pe c├«nd ├«n termenii moderni pentru cele patru z─âri ale lumii nu mai recunoa╚Ötem nimic, ni se par tehnici, ╚Ötiin╚Ťifici, obiectivi. Dar, dac─â apel─âm la pu╚Ťin─â istorie, afl─âm altceva. Dup─â c─âderea Imperiului Roman de Apus (la care triburile vechi germanice au contribuit din plin), denumirile latine╚Öti orientalis, occidentalis, borealis, respectiv australis, folosite ├«n vocabularul ╚Ötiin╚Ťific, au fost ├«nlocuite cu cuvinte din fondul proto-germanic. C─âut├«nd etimologiile pentru est, vest, nord, sud, reg─âsim r─âd─âcini cu semnifica╚Ťii ancorate tot ├«n experien╚Ťa concret─â a omului: estul con╚Ťine un element care ├«nsemna ÔÇ×apari╚Ťie a SoareluiÔÇŁ, vestul con╚Ťine o r─âd─âcin─â proto-indo-european─â care ├«nseamn─â ÔÇ×ro╚Öu str─âlucitorÔÇŁ, nordul era ÔÇ×la st├«nga soarelui c├«nd r─âsareÔÇŁ, iar sudul con╚Ťine o r─âd─âcin─â proto-indo-european─â care ├«nseamn─â ÔÇ×fierbereÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×locul SoareluiÔÇŁ.

A╚Öadar, din cauza alc─âtuirii sale biologice, se poate spune c─â omul e acela╚Öi dintotdeauna. Istoria noastr─â nu e mai lung─â dec├«t a africanilor (ba, dimpotriv─â, antropologii spun c─â primul om ar fi ap─ârut acolo, apoi a ├«nceput migra╚Ťia c─âtre celelalte continente), dar cu siguran╚Ť─â a fost foarte diferit─â. Investigarea limbilor ╚Öi culturilor africane e, sub multe aspecte, o incursiune ├«n trecutul umanit─â╚Ťii ├«n general. Tr─âim lucruri similare sau diferite ╚Öi codific─âm lingvistic ├«n consecin╚Ť─â. Un lucru e sigur: ceea ce tr─âim, dac─â e important, va ap─ârea ╚Öi ├«n vocabular.

Apropo de leg─âtura dintre experien╚Ť─â ╚Öi exprimarea lingvistic─â: ├«n urm─â cu c├«teva luni, am primit un apel telefonic ├«n care mama, care c─âuta un anume cabinet medical aflat la o oarecare distan╚Ť─â de locuin╚Ťa ei, m─â informa c─â a cobor├«t din tramvai ╚Öi se afl─â ├«n sta╚Ťie. Apoi m-a ├«ntrebat: ÔÇ×Acum s─â o iau la st├«nga sau la dreapta?ÔÇŁ. Interzis─â de formulare (a╚Ö fi ╚Ötiut s─â-i spun numai dac─â a╚Ö fi fost acolo), am reflectat ├«n receptor, apoi am ├«nceput: ÔÇ×├Än faimoasele ei lucr─âri ╚Öi conferin╚Ťe, Lena Boroditsky, profesoar─â de psihologie cognitiv─â...ÔÇŁ.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Maasai (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.