Obsesia Unirii sau reflexul pavlovian

18 noiembrie 2020
Obsesia Unirii sau reflexul pavlovian jpeg

Victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova a reaprins dezbaterea despre Unirea cu România.

Și nu mă refer la demagogii patriotarzi de serviciu, ci la miile de comentarii de pe Internet, imensa lor majoritate provenind din România, de la oameni care adeseori nu au nici cel mai vag habar de ce se petrece la est de Prut.

Maia Sandu este o candidată pro-Uniunea Europeană și nu a susținut în nici un moment în această campanie electorală Unirea cu România.

În cursa prezidențială au fost doi candidați care au propus în mod explicit Unirea: Octavian Țîcu, care a obținut 2,1% din voturile exprimate în turul întîi și Dorin Chirtoacă, care a înregistrat 1,2%.

Unirea cu România este un curent minoritar în Republica Moldova. Cel mai recent sondaj de opinie, publicat în septembrie 2020, arăta că doar 30% dintre alegători ar susține această propunere.

S-ar putea argumenta că acest sondaj a fost realizat printre cei aflați în Republica Moldova și nu-i include pe cei plecați în afară, cu traiul sau temporar la muncă.

Pro-UE sau Pro-Unire?

În scrutinul din 15 noiembrie, 93% din cei peste 262.000 de votanți din Diasporă au optat pentru Maia Sandu și imensa lor majoritate se află în Europa Occidentală și America de Nord.

Un moldovean aflat în Marea Britanie care s-a deplasat pe 15 noiembrie 250 de kilometri ca să poată vota îmi spunea: „Pe noi deja prea tare ne-au umilit rușii, am ieșit din țară și am înțeles că realitatea e alta”.

Acesta este de fapt efectul traiului în Europa Occidentală și nu înseamnă automat o convertire la unionism a moldovenilor de aici.

Dobîndirea cetățeniei române este pentru majoritatea celor din Republica Moldova (indiferent de etnie) un act interesat pentru că le deschide ușa UE.

Majoritatea celor din România nu cunosc mai mult decît la un nivel superficial realitatea din Republica Moldova.

Iar această realitate este mult mai complicată decît ideea de Unire care pare simplă la prima vedere, dar dacă stai să o analizezi la rece realizezi că la ora actuală nu e decît o Fata Morgana.

Constituția Republicii Moldova prevede în articolul 142 (1) limitele revizuirii: Dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale.

Asta înseamnă că în cazul unei ipotetice Uniri cu România ar trebui să voteze în favoarea propunerii circa 1,5 milioane de cetățeni cu drept de vot. Spre comparație, Maia Sandu (care nu este o unionistă declarată) a obținut 943.000 de voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

pclej jpg jpeg

Opoziție față de Unire

Chiar presupunînd că Diaspora ar aduce un număr semnificativ de voturi, opoziția față de Unire rămîne semnificativă în Republica Moldova.

Iar această opoziție se regăsește nu doar în rîndurile minoritarilor etnici (ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari etc.) care constituie circa 20% din populația care trăiește pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, concentrați în nord, în Regiunea Autonomă Găgăuză (vot 95% Igor Dodon, candidatul pro-Rusia) și raionul predominant bulgăresc Taraclia (vot 93% Igor Dodon), ci și în rîndurile etnicilor români/moldoveni.

Cauzele sînt multiple și constau în principiu în influența Rusiei în acest teritoriu în ultimii 200 de ani, care a modelat identitatea românofonilor de aici, începînd cu perioada 1812 – 1918, cînd a apărut și s-a consolidat în România identitatea națională, proces la care românii/moldovenii din Basarabia au fost în mare măsură absenți.

Influența rusească a continuat și în perioada sovietică și în cea a statului independent Republica Moldova și în toată această perioadă a avut ca fundament propagandă românofobă și ca efect deznaționalizarea sau alterarea identității populației majoritare, proces care nu a putut fi decît parțial inversat în ultimii 30 de ani.

Cum ar gestiona un stat român extins cu teritoriul Republicii Moldova aceste minorități și importantul curent românofob, în comparație cu care ungurii din România pot părea naționaliști români?

Obstacolul Transnistria

Vorbeam de teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, pentru că partea de est, autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană, reprezintă un stătuleț în care în ultimele trei decenii, în condițiile unei absențe aproape totale a controlului Republicii Moldova și a omniprezenței Federației Ruse, s-a creat o identitate distinctă care se sprijină pe ostilitatea față de tot ceea ce este (vest)european și pe românofobie.

Și pentru că am menționat problema regiunii separatiste nistrene ne putem pune altă întrebare: cum o va rezolva un stat român extins la Republica Moldova? Și mai pertinentă ar fi întrebarea: are nevoie UE de un nou Cipru, cu Rusia băgată pe ușa din dos?

Să revenim acum la înfocații sprijinitori ai Unirii din România (sau în general românii din România aflați pe alte meleaguri). Pentru unii dintre ei din varietatea mai naționalistă invocarea Unirii este percepută ca un fel de obligație patriotică, care ajunge să arate mai degrabă a demagogie patriotardă.

Pentru alții nu este altceva decît echivalentul unui reflex pavlovian: Republica Moldova – Unire, care de fapt maschează uneori (prost altfel) ignoranța deplină a realității de pe meleagurile basarabene.

Această atitudine este însoțită de afișarea unei superiorități în fața „Fraților de peste Prut” – în sfîrșit au găsit și ei unii față de care să nu mai fie complexați: vorbesc românește cu calcuri rusești, nu au întotdeauna modul direct al celor de la vest de Prut și păstrează o rezervă și ambiguitate dobîndite de-a lungul celor două secole de dominație rusească directă sau indirectă.

Culmea e că mulți dintre cei care-l admiră pe Putin și ies la demonstrații împotriva purtării măștii manipulați de știrile false colportate de platformele Kremlinului ca RT sau Sputnik sînt naționaliști pro-Unire, căreia Rusia i se opune cu vigoare și cu iscusință.

Și cînd românii de vest văd că românii de est nu se entuziasmează la ideea Unirii, atunci încep să-i trateze drept „proști”, „ruși” și alte calificative care fac ca basarabenilor să le piară orice chef de reunire cu unii care se cred mai deștepți ca ei numai pentru că alții de mai la vest îi cred la rîndul lor mai proști.

Unirea României cu Republica Moldova nu este un subiect de actualitate în niciuna dintre cele două țări și în fapt, luat la bani mărunți, nu ar atrage un sprijin semnificativ nici măcar la vest de Prut.

Considerente de natură (geo)politică, economică, socială, culturală se conjugă și fac ca Unirea să fie un deziderat mai degrabă abstract, poate realizabil pe termen foarte lung, care revine în discuție cu prilejul unor evenimente ca alegerile prezidențiale din Republica Moldova sau ca replică pavloviană a celor din România, pentru care acesta este singurul punct de interes față de realitate, care le este în mare măsură necunoscută.

Petru Clej este jurnalist, corespondent RFI România la Londra.

Foto: Maia Sandu Facebook (sus), P. Clej (jos)

p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.

Adevarul.ro

image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.