Nu numai despre politețe

21 august 2021
Nu numai despre politețe jpeg

Într-un text anterior publicat în Dilema veche, intitulat „How do you do“, îmi încheiam pledoaria pentru adresarea politicoasă menționînd importanța cunoașterii formulelor de politețe în context cultural și amintind de o scenă din serialul american de comedie Seinfeld: George Costanza, mereu obsedat că nu are succes la femei, e invitat odată de una la o cafea, sus la ea, în apartament, la miezul nopții, iar el refuză, răspunzînd că nu bea cafea așa tîrziu fiindcă îl va ține treaz. Abia post factum își dă seama de adevăratul sens al invitației-paravan, cînd își amintește că, în acel context specific, coffee is not coffee. Similar, Kramer, vecin cu Jerry Seinfeld, apare neinvitat tot timpul la acesta acasă pentru că, atunci cînd s-au cunoscut, Jerry i-a zis, de politețe, mi casa es su casa, formulă pe care Kramer o interpretează literal fiindcă ea nu aparține culturii americane. Umorul de acest tip, bazat pe realități culturale, devine repede inaccesibil non-nativilor chiar dacă aceștia cunosc limba. De aceea – dar și din motive mult mai serioase, pe care le vom vedea imediat –, o limbă străină trebuie neapărat învățată odată cu celelalte elemente – credințe, obiceiuri, norme sociale ș.a.

Sistemul britanic de reguli de politețe (căci despre el era vorba în articolul menționat) este unul despre care străinii se plîng că e foarte complex. În cartea ei, Watching the English. The Hidden Rules of English Behaviour / Englezii sub observație. Regulile ascunse ale comportamentului englezilor, Kate Fox, antropolog cultural, scrie că un american i s-a plîns că unele practici sînt de-a dreptul bizantine, iar un francez le-a catalogat scurt: „ipocrizie tipic englezească”. De fapt, britanicii înșiși se ridiculizează singuri, evocînd discrepanța dintre ceea ce spun (exprimarea deschisă a sentimentelor e tradițional descurajată) și mesajul real: with all due respect înseamnă, în subsidiar, ești un prost; this is not bad înseamnă e foarte bine, pe cînd this is quite good e sînt cam dezamăgit; very interesting înseamnă e o tîmpenie; come again really soon după o vizită nu e deloc o invitație să repeți figura. La Kate Fox și cartea ei voi reveni detaliat, într-un articol viitor.

Politețea în general, în contextul larg al societăților umane, poate să includă un întreg cortegiu de saluturi, mulțumiri, rugăminți, scuze, invitații, complimente, formule spuse cu ocazii speciale (botezuri, nunți, înmormîntări). Conform părerii exprimate de doi cunoscuți sociolingviști contemporani, Penelope Brown și Stephen Levinson, existența atîtor reguli și ceremonialuri pleacă de la premisa că există un „potențial al agresiunii care trebuie dizolvat, făcîndu-se astfel posibilă comunicarea între părți potențial agresive”. Banala strîngere de mîini, de exemplu, se crede că ar avea la origine un gest străvechi de demonstrare a faptului că nimeni nu are intenții de atac. O găsim la grecii antici, romanii prinzîndu-se mai sus, de braț, ca nu cumva mîneca sau faldul să ascundă vreun cuțit, iar mai tîrziu, în Europa medievală, mîna se scutură viguros, ca să cadă eventualele arme.

Anterior celor doi sociolingviști, etologul austriac Konrad Lorenz, deținător al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, arată, într-o carte remarcabilă din 1963, On Aggression (tradusă la Humanitas sub titlul Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii), că bunele maniere (acele caracteristici ale grupului de care aparținem și la ale căror cerințe ne conformăm constant, astfel încît ne-au devenit o a doua natură) sînt determinate strict de ritualizarea culturală. Sînt menite a inhiba agresiunea interlocutorului și de a stabili o legătură cu acesta. Funcția de producere permanentă a unui efect conciliator reciproc între membrii unui grup, spune Lorenz, poate fi demonstrată lesne observînd ce se întîmplă în absența acestor maniere – de exemplu, dacă intrăm într-o încăpere și nu facem toate acele mici gesturi de recunoaștere și salut către cei aflați acolo. Simpla ignorare a tuturor persoanelor stîrnește repede mînie și ostilitate, suprimarea intenționată a gesturilor de politețe fiind echivalentă cu un comportament agresiv deschis.

Funcția aceasta e interesant de studiat în interacțiunea socială dintre diferite culturi și subculturi. Foarte multe elemente presupuse de etichetă, spune tot Lorenz, sînt exagerări ritualizate cultural ale unor gesturi de supunere, iar diversele culturi pun accent diferit pe diverse componente expresive: de exemplu, „atitudinea de ascultare cu atenție a interlocutorului, care presupune lungirea gîtului simultan cu înclinarea capului într-o parte”. La unele culturi asiatice, această postură e însoțită de o mimică exagerată; la austrieci, e un gest de politețe cît se poate de obișnuit; în alte țări central-europene e mai puțin accentuat; în unele părți ale nordului Germaniei e redus la minimum, dacă nu chiar absent. În aceste subculturi, e politicos ca ascultătorul să-și țină capul sus și să se uite direct în ochii interlocutorului, exact ca un soldat care primește ordine. Autorul (vienez la origine) mărturisește că, în interacțiunile sale cu doamnele din Prusia de Est, se aștepta la înclinarea capului și lungirea gîtului către el dar, neavînd parte de astfel de reacții, ci doar de o postură țeapănă și ochi fixați asupra lui, avea mereu impresia că a spus ceva șocant. Iar americanilor (Lorenz a studiat la Universitatea Columbia) crede că le-a lăsat impresia unui om nepoliticos, pentru că nu putea zîmbi la fel de mult ca ei.

Cîteodată nu e vorba de elemente subtile cum ar fi atitudinea sau postura corporală, ci pur și simplu de formulele lingvistice ca atare. Vorbitorii din multe limbi diferite au cel mai adesea lucruri similare de spus în împrejurări similare, lucru explicabil măcar parțial prin contactul direct între culturi. Dar găsim și lucruri exotice. De exemplu, studenții mei Erasmus vietnamezi enumeră printre urările care se fac la o nuntă: Picioarele miresei să aducă prosperitate și noroc familiei și casei; Stelele miresei și mirelui să se alinieze în ceruri. În semn de mulțumire către gazdă, după o invitație la masă: Să aveți buzunarul plin de bani; Să vă fie mîinile îndemînatice și eficiente. Cînd cineva îți dă o veste bună: Să ai ochii limpezi. O colegă profesoară la Universitatea din Baku, Azerbaidjan, menționează: la nuntă se dorește mirilor să aibă curînd un fiu; la înmormîntare se urează ca cel dispărut să poată să-și închidă ochii și să-și elibereze mîinile, sau să aibă o reîncarnare mai bună; dacă cineva strănută, pe lîngă obișnuitul noroc se mai spune orez sărat; dacă nu are încredere în cineva, azerul spune că ochiul meu nu bea apa de pe fața lui/ei.

Preluînd termenul de universalii din lingvistică (acele trăsături ale limbii umane care se regăsesc, dacă nu în toate, măcar în cea mai mare parte a sistemelor gramaticale ale Pămîntului), Brown și Levinson vorbesc despre universaliile culturale, acele elemente prezente peste tot, indiferent de naționalitate, etnie, stadiu de dezvoltare socială etc., enumerînd printre ele dansul, muzica, igiena, focul și gătitul hranei. Construcțiile politicoase ar fi și ele tot o universalie culturală. Dar poate cititorul fidel al acestei rubrici își mai amintește de Daniel Everett și peripețiile sale din jungla amazoniană (descrise în trei articole consecutive), care au avut ca rezultat descoperirea și descrierea limbii și culturii tribului Pirahã. Uimitor, avem de-a face cu o excepție de la cele de mai sus: expresii ca salut, ce mai faci, la revedere, scuze, mulțumesc, cu plăcere sînt necunoscute, membrii tribului formulînd, în general, mesaje de tip întrebare, afirmație sau comandă. De exemplu, cînd un Pirahã intră în sat, poate zice doar Am venit, dar în general nu zice nimic. Dacă îi dai ceva poate zice Aș, sau E bine, dar mai mult cu sensul de a confirma o învoială, nu cu sensul de mulțumire. Recunoștința poate fi semnalată mai tîrziu, sub forma unui mic dar sau a unui act de bunătate (se poate oferi să te ajute să cari ceva). Dacă cineva jignește pe altcineva, nu există cuvinte prin care să se ceară iertare. Un Pirahã poate spune Am fost rău, dar de obicei tace, părerea de rău exprimîndu-se nu prin cuvinte, ci prin fapte. Everett mai menționează și că brazilienii au remarcat că americanii spun prea des mulțumesc.

La fel cum limba este (și) o sumă de convenții acceptate de vorbitorii ei (sîntem toți de acord asupra sensurilor cuvintelor pe care le folosim în comunicare), tot așa și semnificația gesturilor sociale este o problemă de convenție (cîteodată asupra unor foarte mici detalii: de exemplu, la noi nu se acceptă să dai cuiva o mînă înmănușată, pe cînd la americani, da). Din această cauză poate apărea foarte ușor discordia între grupurile care aparțin unor culturi diferite. Lorenz avertizează că simplul fapt de a nu înțelege niște ritualuri mai exotice poate genera teamă, neîncredere și chiar ură. El recomandă, lucid și sceptic față de rasa umană, să nu considerăm că normele noastre sociale sînt cele mai bune, disprețuindu-le pe celelalte, să ne scuturăm de aroganța culturală și națională pentru că „fără toleranță se poate ajunge ușor la cel mai îngrozitor război din toate cîte există – războiul religios”.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.

Adevarul.ro

facturi
Cardurile de energie: cum pot fi obținute și ce se poate cumpăra cu ele
Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a explicat mecanismul prin care românii vor putea folosi cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei, acordat în două tranșe populației vulnerabile.
Lupte in apropiere de Bahmut Ucraina FOTO Profimedia jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Rușii continuă să deporteze copii ucraineni. Zeci de morți în Herson după bombardamentele Moscovei
Rusia a îndepărtat probabil focoasele nucleare de la vechile rachete Kh-55 și a lansat rachetele fără focoase către ținte din Ucraina.
Mexic jpg
Reportaj din inima Mondialului: Mândria Doha, încă un motiv să ne luăm cu mâinile de cap VIDEO
De câte ori ieși din România, realizeazi că, în multe privințe, la noi s-a făcut strictul necesar.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.