Nu numai despre polite╚Ťe

Nu numai despre polite╚Ťe jpeg

├Äntr-un text anterior publicat ├«n Dilema veche, intitulat ÔÇ×How do you doÔÇť, ├«mi ├«ncheiam pledoaria pentru adresarea politicoas─â men╚Ťion├«nd importan╚Ťa cunoa╚Öterii formulelor de polite╚Ťe ├«n context cultural ╚Öi amintind de o scen─â din serialul american de comedie Seinfeld: George Costanza, mereu obsedat c─â nu are succes la femei, e invitat odat─â de una la o cafea, sus la ea, ├«n apartament, la miezul nop╚Ťii, iar el refuz─â, r─âspunz├«nd c─â nu bea cafea a╚Öa t├«rziu fiindc─â ├«l va ╚Ťine treaz. Abia post factum ├«╚Öi d─â seama de adev─âratul sens al invita╚Ťiei-paravan, c├«nd ├«╚Öi aminte╚Öte c─â, ├«n acel context specific, coffee is not coffee. Similar, Kramer, vecin cu Jerry Seinfeld, apare neinvitat tot timpul la acesta acas─â pentru c─â, atunci c├«nd s-au cunoscut, Jerry i-a zis, de polite╚Ťe, mi casa es su casa, formul─â pe care Kramer o interpreteaz─â literal fiindc─â ea nu apar╚Ťine culturii americane. Umorul de acest tip, bazat pe realit─â╚Ťi culturale, devine repede inaccesibil non-nativilor chiar dac─â ace╚Ötia cunosc limba. De aceea ÔÇô dar ╚Öi din motive mult mai serioase, pe care le vom vedea imediat ÔÇô, o limb─â str─âin─â trebuie neap─ârat ├«nv─â╚Ťat─â odat─â cu celelalte elemente ÔÇô credin╚Ťe, obiceiuri, norme sociale ╚Ö.a.

Sistemul britanic de reguli de polite╚Ťe (c─âci despre el era vorba ├«n articolul men╚Ťionat) este unul despre care str─âinii se pl├«ng c─â e foarte complex. ├Än cartea ei, Watching the English. The Hidden Rules of English Behaviour / Englezii sub observa╚Ťie. Regulile ascunse ale comportamentului englezilor, Kate Fox, antropolog cultural, scrie c─â un american i s-a pl├«ns c─â unele practici s├«nt de-a dreptul bizantine, iar un francez le-a catalogat scurt: ÔÇ×ipocrizie tipic englezeasc─âÔÇŁ. De fapt, britanicii ├«n╚Öi╚Öi se ridiculizeaz─â singuri, evoc├«nd discrepan╚Ťa dintre ceea ce spun (exprimarea deschis─â a sentimentelor e tradi╚Ťional descurajat─â) ╚Öi mesajul real: with all due respect ├«nseamn─â, ├«n subsidiar, e╚Öti un prost; this is not bad ├«nseamn─â e foarte bine, pe c├«nd this is quite good e s├«nt cam dezam─âgit; very interesting ├«nseamn─â e o t├«mpenie; come again really soon dup─â o vizit─â nu e deloc o invita╚Ťie s─â repe╚Ťi figura. La Kate Fox ╚Öi cartea ei voi reveni detaliat, ├«ntr-un articol viitor.

Polite╚Ťea ├«n general, ├«n contextul larg al societ─â╚Ťilor umane, poate s─â includ─â un ├«ntreg cortegiu de saluturi, mul╚Ťumiri, rug─âmin╚Ťi, scuze, invita╚Ťii, complimente, formule spuse cu ocazii speciale (botezuri, nun╚Ťi, ├«nmorm├«nt─âri). Conform p─ârerii exprimate de doi cunoscu╚Ťi sociolingvi╚Öti contemporani, Penelope Brown ╚Öi Stephen Levinson, existen╚Ťa at├«tor reguli ╚Öi ceremonialuri pleac─â de la premisa c─â exist─â un ÔÇ×poten╚Ťial al agresiunii care trebuie dizolvat, f─âc├«ndu-se astfel posibil─â comunicarea ├«ntre p─âr╚Ťi poten╚Ťial agresiveÔÇŁ. Banala str├«ngere de m├«ini, de exemplu, se crede c─â ar avea la origine un gest str─âvechi de demonstrare a faptului c─â nimeni nu are inten╚Ťii de atac. O g─âsim la grecii antici, romanii prinz├«ndu-se mai sus, de bra╚Ť, ca nu cumva m├«neca sau faldul s─â ascund─â vreun cu╚Ťit, iar mai t├«rziu, ├«n Europa medieval─â, m├«na se scutur─â viguros, ca s─â cad─â eventualele arme.

Anterior celor doi sociolingvi╚Öti, etologul austriac Konrad Lorenz, de╚Ťin─âtor al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicin─â, arat─â, ├«ntr-o carte remarcabil─â din 1963, On Aggression (tradus─â la Humanitas sub titlul A╚Öa-zisul r─âu. Despre istoria natural─â a agresiunii), c─â bunele maniere (acele caracteristici ale grupului de care apar╚Ťinem ╚Öi la ale c─âror cerin╚Ťe ne conform─âm constant, astfel ├«nc├«t ne-au devenit o a doua natur─â) s├«nt determinate strict de ritualizarea cultural─â. S├«nt menite a inhiba agresiunea interlocutorului ╚Öi de a stabili o leg─âtur─â cu acesta. Func╚Ťia de producere permanent─â a unui efect conciliator reciproc ├«ntre membrii unui grup, spune Lorenz, poate fi demonstrat─â lesne observ├«nd ce se ├«nt├«mpl─â ├«n absen╚Ťa acestor maniere ÔÇô de exemplu, dac─â intr─âm ├«ntr-o ├«nc─âpere ╚Öi nu facem toate acele mici gesturi de recunoa╚Ötere ╚Öi salut c─âtre cei afla╚Ťi acolo. Simpla ignorare a tuturor persoanelor st├«rne╚Öte repede m├«nie ╚Öi ostilitate, suprimarea inten╚Ťionat─â a gesturilor de polite╚Ťe fiind echivalent─â cu un comportament agresiv deschis.

Func╚Ťia aceasta e interesant de studiat ├«n interac╚Ťiunea social─â dintre diferite culturi ╚Öi subculturi. Foarte multe elemente presupuse de etichet─â, spune tot Lorenz, s├«nt exager─âri ritualizate cultural ale unor gesturi de supunere, iar diversele culturi pun accent diferit pe diverse componente expresive: de exemplu, ÔÇ×atitudinea de ascultare cu aten╚Ťie a interlocutorului, care presupune lungirea g├«tului simultan cu ├«nclinarea capului ├«ntr-o parteÔÇŁ. La unele culturi asiatice, aceast─â postur─â e ├«nso╚Ťit─â de o mimic─â exagerat─â; la austrieci, e un gest de polite╚Ťe c├«t se poate de obi╚Önuit; ├«n alte ╚Ť─âri central-europene e mai pu╚Ťin accentuat; ├«n unele p─âr╚Ťi ale nordului Germaniei e redus la minimum, dac─â nu chiar absent. ├Än aceste subculturi, e politicos ca ascult─âtorul s─â-╚Öi ╚Ťin─â capul sus ╚Öi s─â se uite direct ├«n ochii interlocutorului, exact ca un soldat care prime╚Öte ordine. Autorul (vienez la origine) m─ârturise╚Öte c─â, ├«n interac╚Ťiunile sale cu doamnele din Prusia de Est, se a╚Ötepta la ├«nclinarea capului ╚Öi lungirea g├«tului c─âtre el dar, neav├«nd parte de astfel de reac╚Ťii, ci doar de o postur─â ╚Ťeap─ân─â ╚Öi ochi fixa╚Ťi asupra lui, avea mereu impresia c─â a spus ceva ╚Öocant. Iar americanilor (Lorenz a studiat la Universitatea Columbia) crede c─â le-a l─âsat impresia unui om nepoliticos, pentru c─â nu putea z├«mbi la fel de mult ca ei.

C├«teodat─â nu e vorba de elemente subtile cum ar fi atitudinea sau postura corporal─â, ci pur ╚Öi simplu de formulele lingvistice ca atare. Vorbitorii din multe limbi diferite au cel mai adesea lucruri similare de spus ├«n ├«mprejur─âri similare, lucru explicabil m─âcar par╚Ťial prin contactul direct ├«ntre culturi. Dar g─âsim ╚Öi lucruri exotice. De exemplu, studen╚Ťii mei Erasmus vietnamezi enumer─â printre ur─ârile care se fac la o nunt─â: Picioarele miresei s─â aduc─â prosperitate ╚Öi noroc familiei ╚Öi casei; Stelele miresei ╚Öi mirelui s─â se alinieze ├«n ceruri. ├Än semn de mul╚Ťumire c─âtre gazd─â, dup─â o invita╚Ťie la mas─â: S─â ave╚Ťi buzunarul plin de bani; S─â v─â fie m├«inile ├«ndem├«natice ╚Öi eficiente. C├«nd cineva ├«╚Ťi d─â o veste bun─â: S─â ai ochii limpezi. O coleg─â profesoar─â la Universitatea din Baku, Azerbaidjan, men╚Ťioneaz─â: la nunt─â se dore╚Öte mirilor s─â aib─â cur├«nd un fiu; la ├«nmorm├«ntare se ureaz─â ca cel disp─ârut s─â poat─â s─â-╚Öi ├«nchid─â ochii ╚Öi s─â-╚Öi elibereze m├«inile, sau s─â aib─â o re├«ncarnare mai bun─â; dac─â cineva str─ânut─â, pe l├«ng─â obi╚Önuitul noroc se mai spune orez s─ârat; dac─â nu are ├«ncredere ├«n cineva, azerul spune c─â ochiul meu nu bea apa de pe fa╚Ťa lui/ei.

Prelu├«nd termenul de universalii din lingvistic─â (acele tr─âs─âturi ale limbii umane care se reg─âsesc, dac─â nu ├«n toate, m─âcar ├«n cea mai mare parte a sistemelor gramaticale ale P─âm├«ntului), Brown ╚Öi Levinson vorbesc despre universaliile culturale, acele elemente prezente peste tot, indiferent de na╚Ťionalitate, etnie, stadiu de dezvoltare social─â etc., enumer├«nd printre ele dansul, muzica, igiena, focul ╚Öi g─âtitul hranei. Construc╚Ťiile politicoase ar fi ╚Öi ele tot o universalie cultural─â. Dar poate cititorul fidel al acestei rubrici ├«╚Öi mai aminte╚Öte de Daniel Everett ╚Öi peripe╚Ťiile sale din jungla amazonian─â (descrise ├«n trei articole consecutive), care au avut ca rezultat descoperirea ╚Öi descrierea limbii ╚Öi culturii tribului Pirah├ú. Uimitor, avem de-a face cu o excep╚Ťie de la cele de mai sus: expresii ca salut, ce mai faci, la revedere, scuze, mul╚Ťumesc, cu pl─âcere s├«nt necunoscute, membrii tribului formul├«nd, ├«n general, mesaje de tip ├«ntrebare, afirma╚Ťie sau comand─â. De exemplu, c├«nd un Pirah├ú intr─â ├«n sat, poate zice doar Am venit, dar ├«n general nu zice nimic. Dac─â ├«i dai ceva poate zice A╚Ö, sau E bine, dar mai mult cu sensul de a confirma o ├«nvoial─â, nu cu sensul de mul╚Ťumire. Recuno╚Ötin╚Ťa poate fi semnalat─â mai t├«rziu, sub forma unui mic dar sau a unui act de bun─âtate (se poate oferi s─â te ajute s─â cari ceva). Dac─â cineva jigne╚Öte pe altcineva, nu exist─â cuvinte prin care s─â se cear─â iertare. Un Pirah├ú poate spune Am fost r─âu, dar de obicei tace, p─ârerea de r─âu exprim├«ndu-se nu prin cuvinte, ci prin fapte. Everett mai men╚Ťioneaz─â ╚Öi c─â brazilienii au remarcat c─â americanii spun prea des mul╚Ťumesc.

La fel cum limba este (╚Öi) o sum─â de conven╚Ťii acceptate de vorbitorii ei (s├«ntem to╚Ťi de acord asupra sensurilor cuvintelor pe care le folosim ├«n comunicare), tot a╚Öa ╚Öi semnifica╚Ťia gesturilor sociale este o problem─â de conven╚Ťie (c├«teodat─â asupra unor foarte mici detalii: de exemplu, la noi nu se accept─â s─â dai cuiva o m├«n─â ├«nm─ânu╚Öat─â, pe c├«nd la americani, da). Din aceast─â cauz─â poate ap─ârea foarte u╚Öor discordia ├«ntre grupurile care apar╚Ťin unor culturi diferite. Lorenz avertizeaz─â c─â simplul fapt de a nu ├«n╚Ťelege ni╚Öte ritualuri mai exotice poate genera team─â, ne├«ncredere ╚Öi chiar ur─â. El recomand─â, lucid ╚Öi sceptic fa╚Ť─â de rasa uman─â, s─â nu consider─âm c─â normele noastre sociale s├«nt cele mai bune, dispre╚Ťuindu-le pe celelalte, s─â ne scutur─âm de arogan╚Ťa cultural─â ╚Öi na╚Ťional─â pentru c─â ÔÇ×f─âr─â toleran╚Ť─â se poate ajunge u╚Öor la cel mai ├«ngrozitor r─âzboi din toate c├«te exist─â ÔÇô r─âzboiul religiosÔÇŁ.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.