ÔÇ×NaturalulÔÇŁ ├«n lume ╚Öi limb─â

29 ianuarie 2021
ÔÇ×NaturalulÔÇŁ ├«n lume ╚Öi limb─â jpeg

Cine st─â s─â observe lumea natural─â nu poate s─â nu fie izbit de incredibila varia╚Ťie a formelor, ├«n spatele c─ârora vedem tipare, reguli, ordine: fulgii de z─âpad─â ╚Öi celulele stupului s├«nt hexagonale, dunele de nisip ale de╚Öertului s├«nt echivalentele formale ale lungilor valuri din m─âri ╚Öi oceane, zebrele au dungi simetrice, pic─âturile de ap─â s├«nt sferice, num─ârul petalelor florilor, ├«n general, este unul din seria 3 (crinii), 5 (piciorul-coco╚Öului), 8 (nem╚Ťi╚Öorii), 13 (g─âlbenelele), 21 (crizantemele), iar cele mai multe margarete au 34, 55 sau 89 de petale, iar aici observ─âm c─â fiecare num─âr este suma celor precedente (seria se nume╚Öte, ├«n matematic─â, ÔÇ×numerele lui FibonacciÔÇŁ), cochiliile melcilor s├«nt spiralate, viru╚Öii au complexe forme geometrice, fiecare planet─â are un anume timp de rota╚Ťie ├«n jurul axei sale, Luna parcurge un ciclu complet ├«n 28 de zile, iar exemplele pot continua la nesf├«r╚Öit. Extraordinarul matematician Ian Stewart, din cartea c─âruia (Numerele naturii) am citat exemplele, ne spune c─â formele naturii exist─â pentru a ne aten╚Ťiona c─â procesele naturale s├«nt guvernate de reguli ╚Öi c─â mintea omului a dezvoltat matematica pentru recunoa╚Öterea ╚Öi clasificarea formelor.

Sufletul matematicii s├«nt numerele. Cele folosite pentru num─ârare sau ordonare (1, 2, 3, 4 etc.) se numesc numere naturale. Nu se ╚Ötie exact cine ╚Öi c├«nd le-a numit a╚Öa, dac─â ÔÇ×naturalÔÇŁ ├«nseamn─â ÔÇ×derivat din natur─âÔÇŁ, din lumea ├«nconjur─âtoare, sau dac─â num─ârarea este o consecin╚Ť─â direct─â a psihicului uman. Discu╚Ťiile filozofico-matematice purtate asupra acestui subiect ├«n secolul al XIX-lea au fost neconcluzive. Oricum ar fi, cuv├«ntul grecesc arithmetike (arta de a socoti, de a calcula) are leg─âtur─â cu rhuthmos, ÔÇ×mi╚Öcare m─âsurat─âÔÇŁ, ÔÇ×simetrieÔÇŁ, din rheo, ÔÇ×curgereÔÇŁ. Ritmul e observat natural de filozofii antichit─â╚Ťii (Pitagora, Arhimede ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii) ├«n periodicitatea fenomenelor: r─âs─âritul ╚Öi apusul soarelui ╚Öi lunii, schimbarea anotimpurilor. Ai crede deci c─â observarea succesiunii din lumea natural─â e inevitabil urmat─â de ├«mp─âr╚Ťirea intervalului dintre dou─â manifest─âri ale aceluia╚Öi fenomen ├«n unit─â╚Ťi structurale tot mai mici. C─â de aici ╚Öi p├«n─â la numirea acestor intervale care (des)cresc mereu doar cu o unitate e doar un pas.

Privind ├«n urm─â din perspectiva a ceea ce cunoa╚Ötem azi, totul pare evident. Dar lucrurile nu au stat deloc a╚Öa: g├«ndirea abstract─â pleac─â de la cea concret─â, ├«ns─â nu ne e dat─â automat. Num─ârarea preced─â numerele: cu mii de ani ├«n urm─â, contabilizarea ╚Öi memorarea se f─âceau cu ajutorul unor crest─âturi pe buc─â╚Ťi de os, lemn sau piatr─â (numite, ├«n limba noastr─â, cu un cuv├«nt slav ÔÇô ÔÇ×r─âbojÔÇŁ, iar ├«n englez─â cu un cuv├«nt, tally, care vine din latinescul talea, ÔÇ×b─â╚ŤÔÇŁ). Sau, ca s─â ╚Ťin─â socoteala oilor, de exemplu, omul din antichitate punea ├«ntr-un vas de lut mici discuri, f─âcute tot din lut, pe care desenase oi. C├«nd a devenit prea greu s─â tot sparg─â vasul ca s─â verifice con╚Ťinutul, a ├«nceput s─â marcheze ├«n exteriorul vasului un cap de oaie ╚Öi c├«te o linie pentru fiecare disc, apoi ╚Öi-a dat seama c─â nu mai are nevoie de vas ╚Öi discuri, ├«ncep├«nd s─â marcheze totul pe t─âbli╚Ťe de lut. Semnele au devenit, pe m─âsura nevoii de diversificare, tot mai pu╚Ťin pictografice ╚Öi tot mai mult abstractizate, iar atribuirea de simboluri (forme ╚Öi nume) unit─â╚Ťilor de structur─â ÔÇô inventarea sistemelor numerice ÔÇô a constituit o adev─ârat─â revolu╚Ťie pentru g├«ndirea abstract─â.

Astfel c─â existen╚Ťa, ├«n zilele noastre, a unei comunit─â╚Ťi de oameni care ├«╚Öi duc nestingheri╚Ťi traiul, de sute de ani, f─âr─â s─â numere ╚Öi deci f─âr─â s─â aib─â numerale ├«n limb─â pare de neconceput. A╚Ťi recunoscut, probabil, cazul tribului Pirah├ú, despre care am scris ├«n cele trei numere anterioare ale Dilemei vechi. ├Äntr-o demonstra╚Ťie pe teren, Daniel Everett, lingvistul american care a descris limba ╚Öi obiceiurile acestui trib izolat ├«n jungla amazonian─â, pune vreo trei be╚Ťe ├«n fa╚Ťa unui aborigen ╚Öi ├«l ├«ntreab─â c├«te s├«nt. Acela r─âspunde ceva echivalent cu englezescul a few (ÔÇ×c├«tevaÔÇŁ). Dup─â ce mai adaug─â c├«teva be╚Ťe, i se r─âspunde ÔÇ×mai multeÔÇŁ. Plus├«nd, ob╚Ťine r─âspunsul ÔÇ×o mul╚ŤimeÔÇŁ. Membrii tribului nu au sim╚Ťit niciodat─â nevoia num─âr─âtorii exacte, banii fiind necunoscu╚Ťi, iar comer╚Ťul (cu rarii brazilieni care se aventureaz─â pe r├«ul Maici) f─âc├«ndu-se ├«n natur─â. Nu trebuie s─â ╚Ötie c├«╚Ťi copii au, pentru c─â ├«i cunosc pe fiecare ├«n parte.

S├«nt ei unici pe planet─â? Nicidecum. Leonard Bloomfield, lingvistul structuralist american despre care am mai scris la aceast─â rubric─â, scrie, ├«n cartea sa Language, despre triburile africane care nu au nevoie de numere mari: bo╚Öimanii Kham, de exemplu, folosesc numere simple numai p├«n─â la trei, apoi compun ÔÇ×doi ╚Öi doiÔÇŁ pentru patru, ╚Öi a╚Öa mai departe. Noi credem c─â numerele s├«nt at├«t de ÔÇ×naturaleÔÇŁ ├«nc├«t s├«nt absolut universale, ├«ns─â, dup─â cum se vede, realitatea este foarte nuan╚Ťat─â. Tot foarte nuan╚Ťat─â e situa╚Ťia ╚Öi ├«n limb─â: existen╚Ťa unor sisteme lingvistice f─âr─â (sau cu mai pu╚Ťine) numerale nu echivaleaz─â cu obtuzitatea vorbitorilor fa╚Ť─â de ideea de singular ╚Öi plural. Numai c─â nu toat─â suflarea omeneasc─â exprim─â distinc╚Ťiile de num─ârare folosind opozi╚Ťia binar─â singular-plural, cum am fi tenta╚Ťi s─â credem dac─â nu am avea ╚Öi informa╚Ťii despre unele limbi non-indo-europene.

Franz Boas, antropolog ╚Öi arheolog american de origine german─â, profesor la Columbia University la ├«nceputul secolului XX, i-a studiat pe inui╚Ťii de pe Insula Vancouver plus diverse alte comunit─â╚Ťi aborigene de pe coasta nord-vestic─â a Pacificului. Din eseul introductiv la monumentala sa oper─â ├«n trei volume (publicate ├«ntre 1911-1939), Handbook of American Indian Languages, afl─âm c─â exist─â culturi total indiferente la distinc╚Ťia singular-plural, cum ar fi, de exemplu, popula╚Ťia Kwakiutl, ale c─âror cuvinte din vocabular nu sufer─â modific─âri ├«n func╚Ťie de num─âr, iar ideea de pluralitate vine din context sau prin ad─âugarea unor adjective speciale la forma unic─â (de singular) a unui substantiv. Triburile Siouane disting ├«ntre singular ╚Öi plural numai ├«n cazul obiectelor, al entit─â╚Ťilor inanimate, nu ╚Öi ├«n alte situa╚Ťii. Tot ele folosesc acela╚Öi cuv├«nt pentru tu ╚Öi voi (cum e azi ├«n englez─â cu cuv├«ntul you).

Pe de alt─â parte, ideea de num─âr a fost mai accentuat─â ├«n trecut fa╚Ť─â de limbile moderne de azi. Chiar terminologia pe care o folosim este ambigu─â ÔÇô dac─â singular vine din latinescul singularis care ├«nseamn─â ÔÇ×singur, unicÔÇŁ, plural e legat de plus, care ├«nseamn─â ÔÇ×mai multÔÇŁ. Cu c├«t mai mult? Astfel c─â, ├«n proto-indo-european─â, limb─â reconstruit─â, a existat num─ârul dual, care a supravie╚Ťuit p├«n─â ├«n greaca veche, sanscrit─â, gotic─â ╚Öi engleza veche (╚Öi p├«n─â azi ├«n unele limbi ca, de pild─â, irlandeza). ├Än engleza veche, pronumele personal avea forme speciale pentru num─ârul dual:

singular

dual

plural

 I = eu

wit = noi doi

we = noi

├░u = tu

git = voi doi

ge = voi


├Än engleza de azi g─âsim r─âm─â╚Öi╚Ťe ale acestui num─âr ├«n unele forme de pronume: po╚Ťi spune all (to╚Ťi/toate) sau any (oricare), sau none (nici unul/nici una) numai dac─â te referi la trei sau mai multe entit─â╚Ťi, pentru c─â, dac─â te referi numai la dou─â, trebuie s─â spui both (ambele), either (oricare dintre cele dou─â), respectiv neither (nici una dintre cele dou─â). La fel, exist─â dou─â prepozi╚Ťii care ├«nseamn─â ÔÇ×├«ntre, dintreÔÇŁ: between ╚Öi among. Prima e folosit─â pentru rela╚Ťii bilaterale, a doua pentru restul.

Leonard Bloomfield, care a descris ╚Öi el limbile austroneziene ╚Öi algonquiene, arat─â c─â sistemele care au num─ârul dual permit cinci combina╚Ťii la pronumele personale, distinse prin forme speciale ale cuvintelor: eu ╚Öi tu, eu ╚Öi el, eu ╚Öi tu ╚Öi el, eu ╚Öi ei, voi doi, tu ╚Öi ei (├«n limba samoan─â, de exemplu). ├Än Melanezia, pe Insula Annatom, limba distinge ├«n formele pronumelui personal num─ârul trial: pe l├«ng─â obi╚Önuitele eu, tu, noi ╚Öi voi, mai exist─â cuvinte separate pentru noi doi, noi trei, voi doi, voi trei.

Nu numai num─ârul este un punct de divergen╚Ť─â ├«ntre categoriile gramaticale. Vorbitorul obi╚Önuit, necunosc├«nd dec├«t o limb─â sau st─âp├«nind limbi ├«nrudite, cu sisteme gramaticale similare, poate crede c─â num─ârul, genul, timpurile ╚Öi modurile verbale sau cazurile s├«nt acelea╚Öi peste tot, constituindu-se ├«n veritable forme universale de vorbire sau, mai mult, de g├«ndire, dac─â nu chiar ├«n universalii ale existen╚Ťei. Bloomfield avertizeaz─â c─â ceea ce cunoa╚Ötem din lumea practic─â poate ar─âta o anume suprapunere a unor categorii gramaticale cu clasele de lucruri din realitate. De exemplu, lumea noastr─â non-lingvistic─â include obiecte, ac╚Ťiuni, calit─â╚Ťi ale obiectelor, precum ╚Öi calit─â╚Ťi ale ac╚Ťiunilor, ceea ce ar corespunde cu substantivele, verbele, adjectivele ╚Öi adverbele din limb─â. ├Änainte s─â se gr─âbeasc─â s─â le numeasc─â ÔÇ×logiceÔÇŁ sau ÔÇ×metafiziceÔÇŁ, lingvistul e ├«ns─â dator s─â investigheze dac─â nu cumva alte limbi nu le recunosc, clasific├«nd lucrurile din lume dup─â alte criterii. Dac─â realitatea e at├«t de diferit─â, dac─â oamenii nu acord─â peste tot aceea╚Öi importan╚Ť─â acelora╚Öi fenomene, cu at├«t mai mult e de ├«n╚Ťeles ideea c─â, la o compara╚Ťie mai ampl─â, limbile vor diferi una de alta ├«n ceea ce prive╚Öte modul ├«n care interpreteaz─â ╚Öi clasific─â lumea ├«nconjur─âtoare. Eu voi continua aceast─â linie de analiz─â ├«n articolele urm─âtoare.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.