Mor╚Ťii ╚Öi viii, boala ╚Öi vaccinul ÔÇô o scrisoare personal─â

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Dragul meu / Draga mea, te enerveaz─â tot mai mult oamenii ─â╚Ötia care sus╚Ťin prostii? ├Äi vezi c├«t s├«nt de manipula╚Ťi ╚Öi de pro╚Öti ╚Öi nu-i mai supor╚Ťi? Ei bine, ce sim╚Ťi este doar un nou episod al bolii grave, colective, de care sufer─â lumea ├«ntreag─â. Nu e vorba despre COVID-19, de╚Öi, ├«ntr-un fel, ╚Öi despre aceast─â boal─â e vorba.

├Än cazul acesta, singura recomandare este s─â ├«ncerci s─â-╚Ťi ╚Ťii opiniile ├«n fr├«u. S─â nu te la╚Öi dus(─â) acolo unde nervii te pot duce, ├«n radicalism ╚Öi exagerare. Chiar dac─â e inconfortabil ╚Öi obositor, chiar dac─â ai senza╚Ťia c─â e degeaba ╚Öi c─â duci ap─â cu ciub─ârul spart, cel mai s─ân─âtos lucru pe care-l po╚Ťi face ├«n aceste vremuri ÔÇ×ie╚Öite din ╚Ť├«╚Ť├«niÔÇŁ e s─â te opui c├«t po╚Ťi exager─ârii ╚Öi radicaliz─ârii. Dac─â nu-i po╚Ťi opri pe al╚Ťii ÔÇ×s─â caz─â la extremitateÔÇŁ (Farfuridi), m─âcar ╚Ťine-te pe tine, s─â nu te ia valul smintelii! Oamenii se radicalizeaz─â fie din furie, fie de fric─â. Or, furia ╚Öi frica s├«nt bulevarde cu sens unic spre infern...

De c├«nd a ├«nceput pandemia de COVID-19, s-a structurat o falang─â a oamenilor speria╚Ťi, care aveau oricum un aplomb activist ├«n ei ÔÇô asta ╚Ťine de vremuri ÔÇô ╚Öi care s-au repezit la solu╚Ťia extrem─â (lockdown) pe care au sus╚Ťinut-o cu ardoare extrem─â. Vreme de luni de zile am ├«ncercat s─â le explic c─â o solu╚Ťie de tip lockdown nu e ├«n╚Ťeleapt─â ╚Öi, ├«n final, nu ajut─â. Boala nu pleac─â dac─â ne ├«nchidem ├«n case cu poli╚Ťia la u╚Ö─â. Vom muri de altele, ferindu-ne de SARS-CoV-2. Pentru c─â orice exagerare na╚Öte exagerarea de semn contrar, falanga fanaticilor lockdown s-a v─âzut repede fa╚Ť─â-n fa╚Ť─â cu falanga nega╚Ťioni╚Ötilor. La ├«nceput, c─â nu exist─â virusul, apoi, c├«nd era totu╚Öi clar c─â exist─â, c─â e o r─âceal─â, o conspira╚Ťie s─â ne cipeze, s─â ne modifice codul genetic, s─â ne omoare sau, ├«n variant─â bl├«nd─â, s─â ne ia banii. Eu cred c─â exager─ârile s├«nt permise doar ├«n literatur─â ╚Öi-n amor; dar ╚Öi acolo s├«nt acceptabile dac─â vin de la oameni cu talent. Altfel, tot agasante s├«nt.

Acum, a venit vaccinul. Ca orice vaccin, ca orice tratament medical, are o anumit─â rat─â de e╚Öec. Face bine ├«n peste 95% din cazuri ╚Öi are efecte adverse ├«n maximum 5%. V─â aminti╚Ťi statisticile COVID-19? Dintre cei infecta╚Ťi cu SARS-CoV-2 (cei ╚Ötiu╚Ťi oficial, fire╚Öte, pentru c─â suma asimptomaticilor ╚Öi simptomaticilor care se trateaz─â singuri, acas─â, f─âr─â s─â anun╚Ťe autorit─â╚Ťile sanitare nu o va ╚Öti nimeni, niciodat─â), tot cam 5% ajung s─â dezvolte forme grave ╚Öi, statistica mondial─â ne-o spune, 2,2% ├«n medie mor. A╚Öadar: boala afecteaz─â grav o mic─â parte dintre cei pe care-i atinge, iar vaccinul afecteaz─â grav o mic─â parte dintre cei c─ârora le este administrat. ╚śi virusul, ╚Öi vaccinul se comport─â firesc, natural, a╚Öa cum trebuie s─â se poarte. Dar ia prive╚Öte oamenii! Vrei o mai bun─â dovad─â c─â lumea e cu fundu-n sus? Observ─â: exact cei care socoteau COVID-19 o bagatel─â pe motiv c─â face victime pu╚Ťine s├«nt isteriza╚Ťi de pericolul vaccinului care face victime pu╚Ťine ╚Öi exact cei care cereau m─âsuri extreme, alarma╚Ťi la culme de existen╚Ťa pu╚Ťinelor victime ale bolii, s├«nt acum cu totul nep─âs─âtori la pu╚Ťinele victime ale vaccinului ╚Öi s├«nt dispu╚Öi s─â treac─â peste ele. Adic─â cei care aveau statistica drept argument ├«n construirea atitudinii fa╚Ť─â de boal─â, ├«ntr-un sens sau cel─âlalt, nu mai dau doi bani pe statistic─â atunci c├«nd e vorba despre atitudinea ├«n fa╚Ťa vaccinului. De-aia zic, virusul ╚Öi vaccinul se comport─â normal, oamenii, ├«ns─â...

Merit─â, totu╚Öi, s─â te g├«nde╚Öti cum de s├«ntem cuprin╚Öi de aceast─â sminteal─â general─â, cum de cea mai ilogic─â atitudine trece ├«n ochii oamenilor drept perfect logic─â. P─ârerea mea este c─â am pierdut cu totul ├«n╚Ťelegerea lipsit─â de exagerare psihologic─â a mor╚Ťii. Desp─âr╚Ťi╚Ťi de credin╚Ťa ├«n Dumnezeu, dar ata╚Öa╚Ťi ideii c─â via╚Ťa este suprem─â (idee cre╚Ötin─â, ca s─â fie clar!), ne-am r─ât─âcit cu totul ╚Öi acum orbec─âim ├«n confuzii interioare. S─â m─â explic: credinciosul cre╚Ötin ╚Ötie c─â, dup─â Hristos, moartea nu ├«nvinge via╚Ťa. Ba chiar c─â moartea nu este opusul vie╚Ťii. Lipsit de credin╚Ť─â, dar r─âmas cu ideea suprema╚Ťiei vie╚Ťii, oamenii zilei noastre cred c─â moartea este negarea vie╚Ťii, opusul ei. Credinciosul are grij─â de via╚Ť─â (a lui ╚Öi a altora) pentru c─â e un dar de la Dumnezeu, un privilegiu, o ╚Öans─â de a atinge m├«ntuirea; omul zilei are grij─â de via╚Ť─â (a lui ╚Öi a altora) ca s─â nu cumva s─â moar─â. De aici pleac─â toat─â nebunia pe care o vezi. Spaima de moarte cuplat─â cu valoarea vie╚Ťii rupt─â din cadrul ei religios produce aceste contradic╚Ťii: ├«ntr-un caz ÔÇô de pild─â, COVID-19 ÔÇô, e foarte grav dac─â moare unul din 1.000 ╚Öi ceilal╚Ťi 999 trebuie supu╚Öi unor restric╚Ťii dure, dar acela╚Öi om, ├«n alt─â situa╚Ťie ÔÇô de pild─â, ├«n cazul vaccinului anti-COVID-19 ÔÇô, ├«╚Ťi va spune c─â pentru protejarea a 999 nu-i motiv de ├«ngrijorare dac─â moare c├«te unul. ╚śi invers! Subliniez imediat, ╚Öi invers! Ca s─â ├«n╚Ťelegi ce se ├«nt├«mpl─â trebuie s─â vezi c─â extremele cad exact, uimitor de exact, ├«n aceea╚Öi gre╚Öeal─â. Sigur, comic e c─â fiecare ├«i repro╚Öeaz─â celeilalte gre╚Öeala, f─âr─â s─â vad─â c─â e ├«n aceea╚Öi situa╚Ťie. Dar asta e boal─â omeneasc─â veche, b─ânuiesc c─â ╚Ötii deja.

Altfel, eu ├«nsumi n─âucit de ceea ce v─âd, aud, tr─âiesc, de spaimele ╚Öi exasper─ârile mele, dar ╚Öi ├«mb─âtat de propriile-mi iluzii ╚Öi speran╚Ťe, a╚Öa cum cred c─â lockdown-ul e o prostie sinuciga╚Ö─â, cred c─â vaccinul e salvator ╚Öi trebuie administrat pe scar─â larg─â c├«t mai repede. P├«n─â la urm─â, marea ├«ncercare a acestui coronavirus nu a fost pulmonar─â sau, ├«n vreun fel, organic─â, ci mental─â ╚Öi sufleteasc─â. Despre asta ar trebui s─â vorbim mai mult.

Al t─âu, Sever Voinescu

Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.
Bullying, tabu în stil românesc jpeg
Bullying, tabu în stil românesc
Agresivitatea ╚Öi violen╚Ťa ├«n ╚Öcoli n-au ap─ârut peste noapte, odat─â cu virusul.
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU jpeg
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU
ÔÇ×Publicul conteaz─â, ├«n mod evident, ├«ns─â publicul poate fi ╚Öi educat ÔÇô bine├«n╚Ťeles, nu printr-o formul─â-instant.ÔÇŁ
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale jpeg
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale
Se apropie oare de final epoca societ─â╚Ťilor conglomerat?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.