Morții și viii, boala și vaccinul – o scrisoare personală

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Dragul meu / Draga mea, te enervează tot mai mult oamenii ăștia care susțin prostii? Îi vezi cît sînt de manipulați și de proști și nu-i mai suporți? Ei bine, ce simți este doar un nou episod al bolii grave, colective, de care suferă lumea întreagă. Nu e vorba despre COVID-19, deși, într-un fel, și despre această boală e vorba.

În cazul acesta, singura recomandare este să încerci să-ți ții opiniile în frîu. Să nu te lași dus(ă) acolo unde nervii te pot duce, în radicalism și exagerare. Chiar dacă e inconfortabil și obositor, chiar dacă ai senzația că e degeaba și că duci apă cu ciubărul spart, cel mai sănătos lucru pe care-l poți face în aceste vremuri „ieșite din țîțîni” e să te opui cît poți exagerării și radicalizării. Dacă nu-i poți opri pe alții „să cază la extremitate” (Farfuridi), măcar ține-te pe tine, să nu te ia valul smintelii! Oamenii se radicalizează fie din furie, fie de frică. Or, furia și frica sînt bulevarde cu sens unic spre infern...

De cînd a început pandemia de COVID-19, s-a structurat o falangă a oamenilor speriați, care aveau oricum un aplomb activist în ei – asta ține de vremuri – și care s-au repezit la soluția extremă (lockdown) pe care au susținut-o cu ardoare extremă. Vreme de luni de zile am încercat să le explic că o soluție de tip lockdown nu e înțeleaptă și, în final, nu ajută. Boala nu pleacă dacă ne închidem în case cu poliția la ușă. Vom muri de altele, ferindu-ne de SARS-CoV-2. Pentru că orice exagerare naște exagerarea de semn contrar, falanga fanaticilor lockdown s-a văzut repede față-n față cu falanga negaționiștilor. La început, că nu există virusul, apoi, cînd era totuși clar că există, că e o răceală, o conspirație să ne cipeze, să ne modifice codul genetic, să ne omoare sau, în variantă blîndă, să ne ia banii. Eu cred că exagerările sînt permise doar în literatură și-n amor; dar și acolo sînt acceptabile dacă vin de la oameni cu talent. Altfel, tot agasante sînt.

Acum, a venit vaccinul. Ca orice vaccin, ca orice tratament medical, are o anumită rată de eșec. Face bine în peste 95% din cazuri și are efecte adverse în maximum 5%. Vă amintiți statisticile COVID-19? Dintre cei infectați cu SARS-CoV-2 (cei știuți oficial, firește, pentru că suma asimptomaticilor și simptomaticilor care se tratează singuri, acasă, fără să anunțe autoritățile sanitare nu o va ști nimeni, niciodată), tot cam 5% ajung să dezvolte forme grave și, statistica mondială ne-o spune, 2,2% în medie mor. Așadar: boala afectează grav o mică parte dintre cei pe care-i atinge, iar vaccinul afectează grav o mică parte dintre cei cărora le este administrat. Și virusul, și vaccinul se comportă firesc, natural, așa cum trebuie să se poarte. Dar ia privește oamenii! Vrei o mai bună dovadă că lumea e cu fundu-n sus? Observă: exact cei care socoteau COVID-19 o bagatelă pe motiv că face victime puține sînt isterizați de pericolul vaccinului care face victime puține și exact cei care cereau măsuri extreme, alarmați la culme de existența puținelor victime ale bolii, sînt acum cu totul nepăsători la puținele victime ale vaccinului și sînt dispuși să treacă peste ele. Adică cei care aveau statistica drept argument în construirea atitudinii față de boală, într-un sens sau celălalt, nu mai dau doi bani pe statistică atunci cînd e vorba despre atitudinea în fața vaccinului. De-aia zic, virusul și vaccinul se comportă normal, oamenii, însă...

Merită, totuși, să te gîndești cum de sîntem cuprinși de această sminteală generală, cum de cea mai ilogică atitudine trece în ochii oamenilor drept perfect logică. Părerea mea este că am pierdut cu totul înțelegerea lipsită de exagerare psihologică a morții. Despărțiți de credința în Dumnezeu, dar atașați ideii că viața este supremă (idee creștină, ca să fie clar!), ne-am rătăcit cu totul și acum orbecăim în confuzii interioare. Să mă explic: credinciosul creștin știe că, după Hristos, moartea nu învinge viața. Ba chiar că moartea nu este opusul vieții. Lipsit de credință, dar rămas cu ideea supremației vieții, oamenii zilei noastre cred că moartea este negarea vieții, opusul ei. Credinciosul are grijă de viață (a lui și a altora) pentru că e un dar de la Dumnezeu, un privilegiu, o șansă de a atinge mîntuirea; omul zilei are grijă de viață (a lui și a altora) ca să nu cumva să moară. De aici pleacă toată nebunia pe care o vezi. Spaima de moarte cuplată cu valoarea vieții ruptă din cadrul ei religios produce aceste contradicții: într-un caz – de pildă, COVID-19 –, e foarte grav dacă moare unul din 1.000 și ceilalți 999 trebuie supuși unor restricții dure, dar același om, în altă situație – de pildă, în cazul vaccinului anti-COVID-19 –, îți va spune că pentru protejarea a 999 nu-i motiv de îngrijorare dacă moare cîte unul. Și invers! Subliniez imediat, și invers! Ca să înțelegi ce se întîmplă trebuie să vezi că extremele cad exact, uimitor de exact, în aceeași greșeală. Sigur, comic e că fiecare îi reproșează celeilalte greșeala, fără să vadă că e în aceeași situație. Dar asta e boală omenească veche, bănuiesc că știi deja.

Altfel, eu însumi năucit de ceea ce văd, aud, trăiesc, de spaimele și exasperările mele, dar și îmbătat de propriile-mi iluzii și speranțe, așa cum cred că lockdown-ul e o prostie sinucigașă, cred că vaccinul e salvator și trebuie administrat pe scară largă cît mai repede. Pînă la urmă, marea încercare a acestui coronavirus nu a fost pulmonară sau, în vreun fel, organică, ci mentală și sufletească. Despre asta ar trebui să vorbim mai mult.

Al tău, Sever Voinescu

Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.
Cum vindeci o traumă? jpeg
Cum vindeci o traumă?
Multe statistici trag semnale de alarmă asupra sănătății mentale la nivel global, iar întrebarea cu răspuns evident – „Suferim o traumă socială colectivă?” – naște una al cărei răspuns e departe de a fi unul clar: „Cum ne vom vindeca?”.
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consumă și sînt sclavii mărfurilor. Nu există o limită a consumului în afara celei oferite de preț.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intră în limbă odată cu realități noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire și dominație.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criză din Ucraina provocată de o lipsă de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are proprietăți numerice, lucru care justifică aplicarea metodelor matematice, între care cea mai cunoscută e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democrațiile și statele autoritariste trebuie să stabilească cu claritate ce anume vor unele de la altele și ce își datorează unele altora.
Bullying, tabu în stil românesc jpeg
Bullying, tabu în stil românesc
Agresivitatea și violența în școli n-au apărut peste noapte, odată cu virusul.
„Nu senzaționalismul a îngropat presa din România, ci patronatul” – interviu cu jurnalistul Cătălin PRISACARIU jpeg
„Nu senzaționalismul a îngropat presa din România, ci patronatul” – interviu cu jurnalistul Cătălin PRISACARIU
„Publicul contează, în mod evident, însă publicul poate fi și educat – bineînțeles, nu printr-o formulă-instant.”
Cum ajută competiția chineză conglomeratele occidentale jpeg
Cum ajută competiția chineză conglomeratele occidentale
Se apropie oare de final epoca societăților conglomerat?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.