Michel Remaud: o premisă în dialogul teologic iudeo-creștin

Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Michel Remaud: o premisă în dialogul teologic iudeo creștin jpeg

Cre┼čtini ├«n fa┼úa lui Israel slujitor al lui Dumnezeu, lucrare pe care o vom prezenta cititorilor mai la vale, este prima ┼či, totodat─â, cea mai important─â din opera lui Michel Remaud. A ap─ârut ├«ntr-o prim─â edi┼úie ├«n 1983, la Paris, ┼či a fost reeditat─â ├«n 1996, la Ierusalim. Cartea merit─â citit─â ├«n tandem cu mai recenta lucrare Cre┼čtini ┼či evrei ├«ntre trecut ┼či viitor (Bruxelles, 2000; ed. rom.: Sapientia, Ia┼či, 2008). Dac─â acest din urm─â volum inventariaz─â reperele fundamentale care definesc rela┼úia teologic─â dintre cre┼čtini ┼či evrei de-a lungul timpului, Cre┼čtini ├«n fa┼úa lui Israel slujitor al lui Dumnezeu exploreaz─â temeiuri post-patristice de re├«mprosp─âtare a dialogului teologic dintre iudaism ┼či cre┼čtinism.

M. Remaud a pornit ├«n alc─âtuirea acestui volum care d─â tonul ├«ntregii sale opere ulterioare plec├«nd de la o ├«ntrebare simpl─â: ÔÇ×Ce ├«nsemn─âtate are, pentru credin┼úa cre┼čtin─â, existen┼úa poporului evreu?ÔÇŁ. Mai mult dec├«t at├«t, ÔÇ×cum se face c─â, dup─â dou─âzeci de veacuri de cre┼čtinism, chestiunea poate s─â par─â nou─â?ÔÇŁ (p. 11). Astfel, volumul se ├«nfirip─â plec├«nd de la realitatea ÔÇ×d─âinuirii poporului evreu ┼či a semnifica┼úiei pe care Biserica o poate acorda acestei d─âinuiriÔÇŁ (p. 17).

Dou─â abord─âri, dou─â bibliografii

Desigur, interoga┼úia este nou─â prin raportare la ├«ndelungata istorie a cre┼čtinismului, dar nu singular─â. A┼ča cum ┼×oah-ul (m─â raliez aici la preferin┼úa autorului pentru aceast─â no┼úiune, ├«n detrimentul celei consacrate de Holocaust, op┼úiune explicat─â ├«n paginile volumului) a gr─âbit documentul conciliar Nostra Aetate al Bisericii Catolice (1965), tot astfel tribula┼úiile redact─ârii declara┼úiei asupra rela┼úiei dintre Biseric─â ┼či evrei ┼či intui┼úia exprimat─â ├«n cele c├«teva paragrafe au stimulat o ├«ntreag─â produc┼úie editorial─â. Din acest punct de vedere, Remaud completeaz─â lista autorilor cu preocup─âri similare, bun─âoar─â F. Lovksy (La D├ęchirure de lÔÇÖabsence. Essai sur les rapports de lÔÇÖ├ëglise du Christ et du peuple dÔÇÖIsra├źl, 1971), Franz Mussner (Tractate on the Jews: The Significance of Judaism for Christian Faith, 1979). Dat fiind c─â lectura sincer─â a capitolelor 9-11 din scrisoarea paulin─â c─âtre Romani ne oblig─â s─â credem c─â rela┼úia dintre Biseric─â ┼či Sinagog─â, dintre cre┼čtinism ┼či iudaism, este insondabil─â, av├«nd ├«n ultim─â instan┼ú─â caracterul ÔÇ×unui mister de ordin sacruÔÇŁ (Jacques Maritain, Imposibilul antisemitism, 1937; ed. rom.: Editura Ratio et Revelatio, 2018), asta nu ├«mpiedic─â ├«ns─â efortul hermeneutic, singurul ├«n m─âsur─â s─â formuleze ┼či s─â argumenteze diferite ipoteze de lucru. Deci cartea lui M. Remaud palpeaz─â un teren cu repere neclare, dar care te ├«ndeamn─â mereu s─â nu te opre┼čti din drum, s─â te ├«mbarci ├«ntr-o c─âl─âtorie ├«n care te ├«ntov─âr─â┼če┼čti inevitabil cu efortul intelectual, cu permanenta supunere la testul falsifiabilit─â┼úii (K. Popper) ┼či cu rug─âciunea c─âtre Dumnezeu pentru luminarea min┼úii. Pesemne c─â meritul tainei, odat─â ce ai recunoscut-o ca atare, este acela c─â te evacueaz─â din convingeri.

Acesta este specificul religios de a pune problema rela┼úiei dintre cre┼čtini ┼či evrei, iar c─âr┼úile evocate mai sus reprezint─â abord─âri esen┼úialmente teologice. Ceea ce ├«mp─ârt─â┼česc este denun┼úarea a┼ča-numitei ÔÇ×teologii a substituiriiÔÇŁ care, str─âin─â de litera ┼či mai ales de spiritul Noului Testament, a fost odr─âslit─â ├«n perioada patristic─â ┼či care, printr-o aplicare politic─â ┼či ideologic─â ulterioar─â, a produs suferin╚Ť─â. Desigur, mai periculoas─â dec├«t teologia substituirii pare s─â fie no┼úiunea poporului evreu deicid. Felul ├«n care aceste idei teologice formulate de unii autori cre┼čtini ai perioadei patristice s-au ├«ntrupat mai apoi ├«n via┼úa politic─â ┼či au inspirat ac┼úiuni concrete a dat na┼čtere unei alte liste bibliografice. ├Än cazul acestui tip de list─â, metoda de cercetare nu mai este teologic─â, ci sociologic─â (vezi Ana B─ârbulescu, Evreul ├«nainte ┼či dup─â Cristos. O analiz─â a genezei anti-iudaismului, Curtea Veche, 2016 ┼či excelenta analiz─â bibliografic─â de la pp. 9-41). De┼či cele dou─â liste bibliografice se suprapun ├«n anumite privin┼úe, ele r─âm├«n, totu┼či, distincte at├«t sub aspectul metodei, c├«t ┼či al finalit─â┼úii.

Teologia creștină după Holocaust

Ar─ât├«nd c─â volumul lui Remaud este recent, dar nu singular, ar fi prea mult s─â-i fie dovedit─â originalitatea. Cu toate acestea, cartea are c├«teva merite incontestabile. ├Än primul r├«nd, indic─â enigma ce ├«nv─âluie ├«nt├«lnirea cre┼čtinismului cu iudaismul ┼či argumenteaz─â valoarea hermeneutic─â a unor texte nou-testamentare (Rm. 9-11, Ef. 2-3) pentru teologia cre┼čtin─â asupra iudaismului. ├Än egal─â m─âsur─â, schi╚Ťeaz─â o posibil─â teologie cre╚Ötin─â asupra ╚śoah-ului. Necesitatea unei asemenea construc╚Ťii a fost subliniat─â de unii autori (Ion Popa, The Romanian Orthodox Church and the Holocaust, Indiana University Press, 2017, pp. 195-199), iar dac─â ├«n teologia apusean─â exist─â conturate c├«teva ipoteze de lucru, ├«n teologia r─âs─âritean─â ele lipsesc cu des─âv├«r╚Öire.       ├Än sf├«r╚Öit, volumul contureaz─â c├«teva repere teologice pentru felul ├«n care cre╚Ötinismul ar trebui s─â se raporteze fa╚Ť─â de Israel. Aceste contribu╚Ťii esen╚Ťiale la dezbaterea st├«rnit─â dup─â Conciliul Vatican II corespund celor trei p─âr╚Ťi care alc─âtuiesc cuprinsul c─âr╚Ťii (ÔÇ×Fidelitatea lui IsraelÔÇŁ, ÔÇ×Despre ╚śoahÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Situarea fa╚Ť─â de IsraelÔÇŁ).

Crucea intelectual─â pe care orice teolog onest trebuie s─â o poarte dup─â ╚śoah ╚Öi dup─â actul conciliar Nostra Aetate se traduce ├«n urm─âtoarea ├«ntrebare: ÔÇ×Poate Biserica s─â acorde o semnifica╚Ťie pozitiv─â d─âinuirii poporului evreu ca atare, f─âr─â a se renega pe sine?ÔÇŁ (p. 20). Dat fiind c─â dialogul cu iudaismul trebuie s─â fie purtat ╚Öi ├«n termeni teologici, nu doar strict umanitari, ipoteza pe care o propune autorul acestui volum este urm─âtoarea: ÔÇ×Biserica poate ╚Öi trebuie s─â-i recunoasc─â poporului evreu calitatea de SlujitorÔÇŁ (p. 32), de unde ╚Öi titlul volumului. Pentru a r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare, p─ârintele M. Remaud evoc─â cele dou─â imagini biblice ale Slujitorului aflat ├«n suferin╚Ť─â: Israel (conform Isaia 53) ╚Öi Iisus (conform Mt. 8, 17; Lc. 22, 37; In. 12, 38; Rm. 15, 21; I Pt. 2, 24). ├Än opinia sa, cele dou─â imagini, departe de a se exclude reciproc, ÔÇ×se includ, se lumineaz─â ╚Öi se confirm─â reciprocÔÇŁ (p. 34). ├Än aceast─â chestiune, Remaud calc─â pe urmele lui K. Barth, unul dintre teologii cre╚Ötini care au luat pozi╚Ťie public─â fa╚Ť─â de tragedia evreilor ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, rostind ├«n 1944 acea cuv├«ntare prin care ╚śoah-ul ├«l apropie pe Israel de Slujitorul care sufer─â (Is. 53). Astfel, ideea incluziunii presupune ÔÇ×asem─ânarea, chiar identitateaÔÇŁ dintre destinul istoric al lui Israel ╚Öi destinul istoric al lui Iisus (p. 35), cu l─âmurirea c─â ÔÇ×├«n Israel se desf─â╚Öoar─â ├«n timp ceea ce s-a ├«mplinit ├«n Hristos ├«ntr-un mod punctual ╚Öi transistoricÔÇŁ (p. 37). Faptul c─â Israel ├«mbrac─â chipul Slujitorului, av├«nd o identitate ╚Öi o misiune clar conturat─â, exclude at├«t marcionismul (revitalizat recent ├«n na╚Ťional-socialismul german ╚Öi ├«n gruparea antisemit─â din jurul lui A.C. Cuza ╚Öi N. Crainic), c├«t ╚Öi teologia substituirii potrivit c─âreia, dup─â Iisus Hristos, evreii nu mai definesc poporul leg─âm├«ntului, Biserica cre╚Ötin─â devenind ÔÇ×Noul IsraelÔÇŁ. Excluz├«ndu-le pe toate acestea, viziunea propus─â de Remaud explic─â supravie╚Ťuirea lui Israel ├«n identitatea ╚Öi alegerea lui, acesta av├«nd ÔÇ×o semnifica╚Ťie m├«ntuitoare ├«n planul lui DumnezeuÔÇŁ (p. 44).

╚śi mai exist─â o consecin╚Ť─â a acestui suprapuneri dintre Israel ╚Öi Slujitor: obligarea Bisericii de a include ├«n teologia proprie faptul ╚śoah-ului ╚Öi de a vorbi despre el nu ├«n termenii unor generalit─â╚Ťi despre realitatea r─âului, ci ca despre ÔÇ×un element specific, singularÔÇŁ (p. 58). Pentru Remaud, ÔÇ×╚śoah pune ├«n lumin─â p─âcatul propriu al cre╚ÖtinilorÔÇŁ ├«n sensul c─â ÔÇ×Biserica [...] poart─â o grea r─âspundere pentru ├«ns─â╚Öi existen╚Ťa condi╚Ťiilor care au f─âcut cu putin╚Ť─â genocidul. ├Äns─â ar fi contrar adev─ârului istoric s─â pretindem c─â solu╚Ťia final─â s-ar situa ├«n strict─â continuitate a antisemitismului P─ârin╚Ťilor Bisericii ╚Öi al cre╚Ötin─ât─â╚Ťii p├«n─â acolo ├«nc├«t s─â constituie consecin╚Ťa logic─â ╚Öi obligatorie a acestuiaÔÇŁ (p. 67). F─âc├«nd distinc╚Ťia dintre antisemitismul cre╚Ötin ╚Öi rasismul nazist (ca autor occidental, Remaud nu discut─â specificul rela╚Ťiei dintre antisemitismul cre╚Ötin ╚Öi rasismul din Rom├ónia), autorul identific─â ╚Öi un aspect de originalitate ├«n antisemitismul cre╚Ötin: ÔÇ×refuzul omului p─âc─âtos de a-╚Öi recunoa╚Öte propria stare. [...] refuzul cre╚Ötinului de a recunoa╚Öte c─â el ├«nsu╚Öi are nevoie de convertireÔÇŁ (p. 72). Astfel, dac─â suprapunerea dintre Israel ╚Öi imaginea Slujitorului ├«n ╚śoah exprim─â identitatea ╚Öi misiunea poporului Israel, tot ╚śoah-ul ÔÇ×dezv─âluie ├«mpietrirea neamurilor fa╚Ť─â de IsraelÔÇŁ ╚Öi reprezint─â ÔÇ×╚Öocul ce aduce trezireaÔÇŁ (p. 73).

Sf. Pavel ÔÇô cheia dialogului

╚śocul istoric aduce trezirea teologic─â ╚Öi pe cea spiritual─â. Cum se poate g├«ndi situarea cre╚Ötin─â fa╚Ť─â de Israel? La aceast─â tem─â din con╚Ťinutul p─âr╚Ťii a treia, autorul r─âspunde ├«n trei feluri: prin dep─â╚Öirea ÔÇ×opozi╚Ťiilor sumareÔÇŁ destul de ad├«nc ├«n╚Öurubate ├«n unele domenii ale teologiei cre╚Ötine care dovedesc deopotriv─â o percep╚Ťie denaturat─â asupra iudaismului ╚Öi mutilat─â asupra cre╚Ötinismului; prin reg├«ndirea identit─â╚Ťii cre╚Ötine ca fiind ├«n comuniune cu Israel; nu ├«n ultimul r├«nd, printr-o recunoa╚Ötere reciproc─â, cu at├«t mai important─â cu c├«t este vorba despre ÔÇ×rela╚Ťia Bisericii cu un popor evreu ce nu recunoa╚Öte mesianitatea lui IisusÔÇŁ (p. 143). Aici se reg─âse╚Öte exegeza re├«nnoit─â a capitolelor 9-11. ├Än viziunea lui Remaud, lec╚Ťia acestei teologii pauline despre mesajul cre╚Ötinismului ╚Öi refuzul acestuia de c─âtre o parte din poporul evreu porne╚Öte de la ÔÇ×pluralitatea de vocabularÔÇŁ. Astfel, ÔÇ×pentru a-i desemna pe evreii care nu au aderat la Evanghelie, Pavel folose╚Öte patru termeniÔÇŁ (p. 143). Faptul c─â teologia substituirii s-a inspirat dintr-un singur termen dovede╚Öte o privire selectiv─â, o extragere brutal─â a unui text din contextul s─âu.

├Än realitate, jocul terminologic, pluralitatea de vocabular, sugereaz─â taina ╚Öi ├«l proiecteaz─â pe credincios ├«ntr-un alt orizont: ÔÇ×d─âinuirea dualit─â╚Ťii Israel/neamuri, despre care Pavel spune c─â e legat─â direct de m├«ntuirea p─âg├«nilor, e prezentat─â ca trebuind s─â dureze p├«n─â c├«nd vine r─âscump─ârarea final─âÔÇŁ (p. 150, pp. 39-42). Dac─â a╚Öa stau lucrurile eshatologic, din punct de vedere istoric, ultimele dou─â milenii demonstreaz─â ÔÇ×vitalitatea spiritual─â a poporului evreuÔÇŁ ╚Öi faptul c─â aceia dintre cre╚Ötini care au provenit din r├«ndul neamurilor (p─âg├«nilor) ÔÇ×au r─âmas, ├«n mare m─âsur─â, p─âg├«niÔÇŁ, ceea ce oblig─â la a constata c─â ÔÇ×├«n r├«ndul lor convertirea la Hristos nu a ├«nsemnat ╚Öi ├«mp─âcarea cu IsraelÔÇŁ (p. 151). D─âinuirea antisemitismului cre╚Ötin ╚Öi ispita arogan╚Ťei fa╚Ť─â de Israel, exprimat─â ├«n opozi╚Ťia Noul ╚Öi vechiul Israel, s├«nt dou─â fapte care, ├«n viziunea lui Remaud, stau drept m─ârturie.

Aceast─â ultim─â concluzie desprins─â din analiza capitolelor 9-11 poate fi, ├«ntr-un fel, pus─â ├«n discu╚Ťie. Desigur, nu m─â refer la afirma╚Ťia lui Remaud potrivit c─âreia ├«ncre╚Ötinarea, convertirea deplin─â la Hristos, oblig─â la ├«mp─âcarea cu Israel. Aceasta este o viziune teologic─â ce completeaz─â perspectiva, s─â-i spunem, social─â potrivit c─âreia aproapele trebuie iubit ca pe sine (Mc. 12, 31) ╚Öi ura fa╚Ť─â de cel de l├«ng─â tine exclude iubirea lui Dumnezeu (I In. 4, 20-21) ╚Öi care demontreaz─â c─â un cre╚Ötin autentic nu poate nutri sentimente antisemite. Mai cur├«nd, am ├«n vedere situa╚Ťia convertirilor la cre╚Ötinism ├«n care boteza╚Ťii ╚Öi-au afirmat credin╚Ťa, iar atunci c├«nd circumstan╚Ťele istorice au impus ╚Öi-au ap─ârat evreitatea, a╚Öa cum au fost cazurile lui Isaac Feinstein sau Richard Wurmbrand. 

Nicolae Dr─âgu╚Öin este doctor ├«n filozofie, lector universitar la Universitatea Cre┼čtin─â ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇť din Bucure┼čti.

Foto: Michel Remaud

p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.