Mesaje false în lumea animală

4 septembrie 2020
Mesaje false în lumea animală jpeg

Odată cu răspîndirea tot mai largă a concepțiilor darwiniste asupra vieții, a început să se contureze o abordare comparatistă a limbii umane vizavi de celelalte sisteme de comunicare, prezente în lumea animală: există atîtea organisme biologice pe planeta noastră, și fiecare, în cadrul propriei specii, are un sistem de comunicare prin care transmite și primește informații relevante supraviețuirii. Putem vorbi despre „limbă” în cazul organismelor non-umane? Și dacă nu, de ce? Ce anume califică limba să fie numită astfel, și absența căror trăsături decide că un sistem comunicațional nu e limbă? Strategia cercetării a fost ca, după identificarea trăsăturilor care definesc aceste sisteme, să se caute punctele de convergență și cele de divergență, apoi să se distingă un set de trăsături cruciale care conferă unui cod statutul de limbă.

Astfel, în anii ’60, lingvistul american Charles Hockett enumeră șaisprezece trăsături de design prezente în limbile umane și care, totodată, par să lipsească din cel puțin un sistem de comunicare cunoscut din lumea animală. Aceasta este o discuție foarte amplă, însă eu mă voi referi doar la niște aspecte hazlii care vizează o trăsătură mai puțin importantă între cele șaisprezece: prevarication, adică abilitatea de a transmite, intenționat, mesaje false. Întrebarea dacă animalele se dovedesc capabile de înșelătorie e de interes și pentru biologii evoluționiști contemporani, care vor să afle, în cazul în care răspunsul e afirmativ, și dacă minciunile sînt pedepsite de ceilalți membri ai unui grup.

La om, comportamentul moral, altruist, e văzut evoluționist ca un instrument psihologic dezvoltat prin selecție naturală, deoarece cooperarea ar favoriza supraviețuirea grupului. Modelele matematice ar arăta că fenomenul cooperării se dezvoltă și rămîne stabil numai dacă înșelăciunea este pedepsită, dar și dacă cei care nu o pedepsesc sînt pedepsiți. La animale, dacă nu există pedepse de nici un fel, înseamnă că ori sînt foarte rare cazurile de înșelătorie, ori nu sînt detectate de membrii comunității. În cazul al doilea, conform teoriei, grupul nu ar putea supraviețui. Practica arată că el supraviețuiește, deci ar fi valabilă prima ipoteză.

În cartea lui din 2006, Moral Minds, Marc Hauser, biolog și primatolog american, arată că datele din teren sînt amestecate, uneori confirmînd, iar alteori infirmînd teoria. El mai precizează că, deși numărul total al observațiilor din teren este mare, numărul referitor la orice specie dată din cadrul unei populații este foarte mic. Dar, dacă există un astfel de comportament, atunci „ispita” îmbracă trei forme: hrana, puterea și sexul.

În cazul primatelor, există sute de exemple în care se poate suspecta minciuna: indivizi care anunță, fals, apariția unui prădător sau care se tupilează după stînci pentru a ascunde hrana sau ocazia vreunei acuplări. Există informații despre maimuțele vervet din Kenya, care provin din studiile lui Dorothy Cheney și Robert Seyfarth: aceștia arată că, dacă înregistrezi oricare dintre cele două semnale care indică fie simpla prezență unei maimuțe străine de grup pe teritoriu, fie implicarea ei într-o luptă și îl difuzezi apoi în mod repetat în grup, în cele din urmă membrii grupului nu mai răspund la el, demonstrînd că au detectat falsitatea situației. Despre maimuța rhesus aflăm că ea e capabilă să comute pe „modul silențios” în contextul acuplării, dar numai în situația în care competiția este mare. Altfel, actul este foarte zgomotos (probabil se laudă sau se felicită). Interesant – și foarte caraghios dacă vizualizezi scena – este că, în cazul nefericit în care femelele receptive sînt puține, maimuțoiul tace, dar capul și gura i se mișcă, la fel ca în filmele mute.

Cocoșul, ni se spune, emite false semnale de „hrană” în circa 45% din timp. Astfel, el atrage găinile încrezătoare care bat drumul, de fiecare dată, doar ca să găsească un cocoș care le face ochi dulci. (Teoretic, dacă abuzezi atît de mult de un semnal acustic, ori individul își pierde credibilitatea, ori, prin răspîndirea obiceiului, vocalizarea își pierde credibilitatea, prin dispariția asocierii dintre informație și semnal.) Mai mult: Peter Marler și echipa lui au descoperit că, atunci cînd cocoșul găsește cu adevărat hrană, are două tipuri de comportament, în funcție de spectatori: dacă este singur sau e prezent un alt cocoș, atunci tace; în schimb, devine foarte vocal dacă are ca martori găini sau puicuțe (cunoscute sau necunoscute). Pe de altă parte, semnalul pentru „pericol” este dat deopotrivă de cocoși și găini indiferent cine este prezent, cu condiția să fie același tip de orătanie. Dacă aproape se află o prepeliță sau altceva diferit, atunci vocalizarea nu mai are loc. De unde se deduce că, la această specie, vocalizarea depinde de contextul social.

Minciuna prin omisiune, cînd animalele ar trebui să emită o vocalizare în contextul apariției unui anume stimul, dar îl trec sub tăcere, contrazice părerile celor care cred că independența de stimul (care e o altă trăsătură de design a limbii) e proprie doar rasei umane. Într-un studiu anterior, un alt primatolog american, David Premack, arată că, dacă doi cimpanzei de laborator, separaţi la un moment dat, vor să se găsească, ei nu vor emite nici un strigăt (cum ar face omul). În schimb, vor face înconjurul spaţiului în care se află pînă vor da cu ochii unul de celălalt. Aceasta înseamnă că ei nu pot iniţia comunicarea, neavînd control voluntar al sistemului senzorial-motor. Acelaşi lucru îl indică şi faptul că un cimpanzeu de laborator care vrea să atragă atenţia supraveghetorului nu strigă către acesta, ci ciocăneşte pe o suprafaţă dură. W.O. Dingwall arată că cimpanzeul care fură mîncare, crezînd că supraveghetorul nu-l vede, se dă întotdeauna singur de gol, emiţînd sunetele care semnalizează „hrană”.

Hauser spune că au fost observate atitudini de punere la îndoială a credibilității mesagerilor și în lumea albinelor. Albina europeană meliferă are un sistem foarte ingenios de comunicare, descifrat de etologul austriac Karl von Frisch, care a și primit pentru această realizare, în 1973, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Studiind motivele pentru care florile au designuri coloristice și concluzionînd că fenomenul constituie adaptarea evoluționistă a florii pentru a atrage cît mai multe albine în vederea creșterii șanselor de polenizare, von Frisch descoperă că, după ce găsește o sursă de nectar, albina-cercetaș zboară înapoi la stup și execută din coadă un „dans”. Traiectoria are forma cifrei opt, turtite, și transmite celorlalte albine informațiile necesare: timpul necesar completării traiectoriei indică distanța pînă la sursa de hrană (cu cît e mai scurt, cu atît distanța e mai mică, și invers); nivelul de agitație al albinei arată cantitatea de hrană (cu cît e mai mare agitația, cu atît mai mult nectarul); locul exact este precizat în funcție de poziția soarelui pe cer.

De data aceasta, Hauser aduce în discuție studiile experimentale ale biologului Jim Gould, care au vizat un stup de albine aflat lîngă un lac. Un mic număr de albine au fost dresate să viziteze o barcă plină cu polen, aflată pe pămînt, lîngă lac, și nu pe apă. Treptat, Gould a mutat barca pînă ce aceasta a ajuns în mijlocul lacului. După ce albinele au zburat pînă la ea, au fost lăsate să se întoarcă la stup și să le comunice celorlalte locația sursei de hrană. Rezultatul a fost că nici o albină nu a zburat în direcția indicată, lucru care l-a făcut pe Gould să concluzioneze că albinele dispun de instrumentul scepticismului, capabile fiind să sesizeze discrepanțele dintre locația indicată de mesaj și propriile cunoștințe topografice.

Oricît de interesante ar fi aceste informații venite „din lumea celor care nu cuvîntă”, vorba lui Emil Gârleanu, nu pot să nu semnalez ironia situației lui Hauser. Profesor la Harvard, celebru în lumea academică euro-atlantică, co-autor (alături de Noam Chomsky și Tecumseh Fitch) al unui studiu programatic asupra evoluției limbii, publicat, în 2002, în nu mai puțin celebra revistă Science, Marc Hauser e găsit vinovat de a fi falsificat și inventat date. În 2012, Oficiul pentru integritate în cercetare, afiliat Departamentului pentru sănătate și servicii umane al Statelor Unite, publică un raport în care se arată că biologul a falsificat date în șase studii finanțate din fonduri federale, astfel încît rezultatele să se potrivească predicțiilor sale teoretice. Bineînțeles, acest lucru a fost urmat de demisia și intrarea acestuia într-un con de umbră.

Însă Marc Hauser va fi pus din nou sub reflectorul Dilemei vechi, într-unul din numerele viitoare, ca lansator al unei ipoteze pe care el personal o consideră demnă de urmat în cercetarea psihologică: existența, la om, a unei gramatici morale universale. Pînă atunci, fără a transmite mesaje false, vă doresc tuturor numai bine!

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

Foto: wikimedia commons

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.