Medicina în era post-pandemică – profitul este sănătatea pacientului –
Fiecare aspect al vieții a fost afectat de impactul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2. Spitalele de stat au fost restructurate forțat pentru a face față potențialului val de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Clinicile private au luat decizii dificile pentru a îndeplini obligațiile financiare fixe și pentru a menține solvabilitatea pe termen lung. Subvențiile guvernamentale, atunci cînd au existat, au acoperit strict cheltuielile necesare luptei împotriva pandemiei, în timp ce lumea medicală a fost obligată de circumstanțe să își reducă activitatea considerată neesențială. Pacienții se confruntă cu întîrzieri în îngrijirile medicale de bază sau în privința accesului la medicamente esențiale în timp ce medicina de specialitate a fost aproape inaccesibilă în ultimele luni. Activitatea medicală regulară a înghețat temporar, dar sistemul medical autohton, fie el privat sau de stat, e forțat să repornească într-un nou context.
Liderii noștri au fost provocați cu gestionarea crizelor la un nivel niciodată văzut pînă acum și caută o strategie pentru revenirea la normal. La nivel de organizație medicală, împiedicarea intrării în insolvență, păstrarea cash-flow-ului, reluarea tratamentelor sau intervențiilor sînt semnele unei bune afaceri. Pentru toți prestatorii de servicii de sănătate, tranziția este cel mai probabil o provocare financiară. Cu toate acestea, multe modele de afaceri se vor reorienta, iar noul normal în business-ul de sănătate va avea altă definiție, la fel ca și noțiunea de profit. Profitul va trebui înțeles mai degrabă prin obținerea de plusvaloare într-un mediu medical performant din care pacientul să iasă cîștigător, iar business-ul sustenabil.
Deciziile cu privire la îngrijirea ortopedică, în special chirurgia pentru suferințele cronice, pot fi amînate, dar nu anulate. Un tendon rupt la nivelul umărului trebuie reparat chirurgical, chiar și cu puțină întîrziere, dar mai bine decît deloc, altfel se va retracta și se va cicatriza greșit definitiv. Înlocuirea unei articulații uzate cu o proteză poate aștepta ca non-urgență, dar nu prea mult timp pentru că apar contracturi și compensări biomecanice patologice ireversibile. Chirurgii și medicii vor trebui să practice într-un „nou normal”: distanțarea socială, îngrijirea depersonalizată cu purtarea măștilor și un contact fizic limitat prin utilizarea instrumentelor virtuale și de telemedicină în timp ce în blocul operator măsurile de protecție vor fi și mai drastice. Cu toate acestea, anxietatea față de factorii de siguranță și socio-economici va afecta volumele de practică medicală cel puțin în următoarele 6-12 luni. Vor fi mai puțini pacienți motivați să solicite îngrijiri medicale sau servicii chirurgicale.
Profitul este sănătatea pacientului
Spitalele de stat, în special centrele mari care asigură, pe lîngă îngrijirea pacienților, și formarea academică a specialiștilor, vor funcționa chiar dacă sînt ineficiente financiar, profitul final fiind sănătatea populației și nu neapărat plusul din bilanțul contabil. Lipsa sustenabilității pe termen lung va stresa totuși sistemul medical public, iar casele naționale de asigurări împreună cu liderii politici vor trebui să aplice politici de sănătate inovatoare care să mențină spitalele publice frecventabile.
Între timp, medicina evoluează și apar noi parametri de îngrijire a pacienților împreună cu un alt tablou de costuri și resurse necesare. Profitul net, încă o dată, este considerat sănătatea pacientului ca plusvaloare. El trebuie cuantificat și tradus contabilicește într-un sistem care decontează cheltuielile prestatorilor de servicii medicale după criterii de performanță, eficiență, utilizarea resurselor, volum de practică și sustenabilitate în timp. Pentru un spital public este esențial să acopere toate serviciile de îngrijire medicală de bază din majoritatea specialităților medicale, toate urgențele și cît mai mult posibil din serviciile specializate. Această activitate finanțată prin casele naționale de asigurări de sănătate ar trebui să asigure cît mai mult din necesarul populației. Serviciile medicale supraspecializate, în schimb, nu vor putea fi oferite constant în cadrul instituțiilor publice, în principal din cauza nealocării cheltuielilor speciale de funcționare și a resurselor umane excepționale (formarea medicilor supraspecializați și dificultatea asigurării unei rutine în domeniul de rară expertiză).
Din punct de vedere economic sau financiar, uitîndu-ne strict la bilanțul contabil, business-urile de sănătate nu sînt performante pentru că principalul scop este îngrijirea și sănătatea pacienților și nu maximizarea profitului financiar. Sistemul public de sănătate este astfel construit: pacientul primește un serviciu pentru care nu plătește direct, doar cotizează lunar la casa de asigurări, iar prestatorul de servicii, spitalul, caută să își deconteze de la casă sume cît mai mari pentru tratamentele efectuate. Casa de asigurări va căuta permanent să ramburseze cît mai puțin, iar spitalul să lucreze cît mai eficient, eventual reducînd cheltuielile de funcționare pentru a avea un profit fiscal. Pacientul dorește să obțină maximul posibil pentru că este contribuabil fidel la sistemul de asigurări. Acest angrenaj sisific îmbunătățit de-a lungul deceniilor asigură necesarul de îngrijiri de sănătate de bază al populației, dar nu va putea niciodată acoperi și domeniile de îngrijire specială sau supraspecializată și nici nu va putea genera performanță pentru că nu este setat în această direcție.
Inovație și supraspecializare
Pentru a satisface noii parametri de îngrijire a pacienților vor lua naștere centre medicale supraspecializate bazate pe modele de afaceri inovatoare de tip centru de cost. Utilizarea diferențiată a resurselor pentru obținerea de plusvaloare va fi punctul de plecare, în timp ce stimularea și păstrarea medicilor supraspecializați va fi vitală pentru menținerea unui volum de lucru care să susțină activitatea de nișă. Evoluția mediilor de practică medicală ne va face mai eficienți cît timp se va lucra mai rutinat în limitele domeniului de supraspecializare. Activitatea focusată într-un domeniu de expertiză va oferi siguranță și tratamente performante atractive pentru pacienți. Acest model de lucru va duce la consolidarea praxisurilor private supraspecializate datorită optimizării resurselor și costurilor pentru obținerea de plusvaloare într-un domeniu de expertiză bine definit și corect abordat.
Din punct de vedere al managementului business-ului de sănătate, ortopedia generală, traumatologia și urgențele vor fi domeniul de activitate al marilor clinici, iar chirurgia specială a umărului, ortopedia sportivă și, în general, chirurgia minim invazivă ambulatorie vor reprezenta activitatea de nișă a centrelor supraspecializate. Modelul de lucru este existent în România de mai mulți ani, mai ales în domeniul medicinei dentare, chirurgiei estetice, oftalmologiei sau chirurgiei spinale.
Asemenea restaurantelor bine cotate care nu au un meniu bogat, dar oferă calitate la superlativ pentru cîteva feluri de mîncare, eficiența utilizării resurselor rare și de calitate va fi pivotul principal al centrului de cost nișat pe un singur domeniu medical de supraspecializare. Activitatea de nișă va fi noul diferențiator, iar profitul va fi în continuare plusvaloarea obținută, deci sănătatea pacientului, dar strict în domeniul de expertiză.
Reconfigurarea business-urilor de sănătate
Oamenii de calitate vor defini organizațiile moderne și afacerile de sănătate performante. Conducerea eficientă va fi confirmată prin păstrarea celor talentați care aduc plusvaloare și prin implicarea lor într-un mediu potrivit creșterii profesionale și a afacerii în sine. Multe spitale publice, dar și private poartă încă stigma conflictelor de interese personale, politice sau chiar de familie. Aceste conflicte blochează evoluția business-ului de sănătate și deturnează organizația medicală de la scopul principal, sănătatea pacienților. Este într-adevăr ușor să dăm vina pentru nereușite pe circumstanțe și pe mediul politic, dar răspunzători de propria fericire sîntem tot noi. Schimbarea mentalității mediului de afaceri din sănătate într-un context postcomunist încă persistent este dificilă, dar un potențial început este cultivarea simțului valorii și neratarea oportunităților deschise de această criză.
Momentele de resetare sistematică a mediului global de afaceri, precum pandemia cu noul coronavirus, sînt ideale pentru reconsiderarea modelului de business în sănătate și o oportunitate pentru a inova care nu trebuie ratată. Prestatorii de servicii medicale trebuie să imagineze oferte de tratament care să satisfacă parametri moderni de îngrijire a pacienților, conform ultimelor tehnologii și descoperiri medicale, ținta fiind obținerea rezultatelor bazate pe valoare. Acest lucru va fi posibil doar prin păstrarea și implicarea medicilor supraspecializați, eliminarea activităților neperformante și a conflictelor de interese, dar mai ales prin eficientizarea folosirii resurselor.
Focusul va fi mutat pe îmbunătățirea calității serviciului medical într-o nișă bine definită. Medicul curant supraspecializat va putea asigura o rutină și un volum crescut de activitate care să mențină sustenabilitatea instituției supraspecializate. Pacientul va putea accesa servicii medicale performante, iar sistemele de asigurări vor finanța acest angrenaj conform criteriilor de plusvaloare și sustenabilitate.
Dr. Ion-Andrei Popescu, MHBA, este medic ortoped supraspecializat în chirurgia umărului, artroscopie și în chirurgia reconstructivă a membrului superior. A absolvit studiile de master în managementul business-ului de sănătate în Germania și s-a întors în România după zece ani de formare profesională internațională în centre de referință în chirurgia umărului și a mîinii. Mai multe informații găsiți pe www.drandreipopescu.com.
