Limbi străine și culori

Limbi străine și culori jpeg

Faptul c─â ├«n diversele culturi ale lumii exist─â multe feluri de a grupa ╚Öi numi culorile (spectrul solar con╚Ťine ╚Öapte) a fost invocat, ├«n lingvistica antropologic─â american─â de la ├«nceputul secolului XX, ca dovad─â a unui act de percep╚Ťie constr├«ns de limba matern─â. ├Än zilele noastre, psihologii americani continu─â s─â fie fascina╚Ťi de ipoteza influen╚Ťei limbii pe care o mo╚Ötenim asupra modului ├«n care percepem realitatea, extinz├«nd acest determinism asupra limbilor str─âine care, iat─â, ar avea puterea de a-╚Ťi modifica percep╚Ťia ├«n func╚Ťiile de conceptele pe care le vehiculeaz─â. Lera Boroditsky, pe care am men╚Ťionat-o ├«n texte anterioare de la aceast─â rubric─â, sus╚Ťine, de exemplu, c─â vorbitorii de limb─â rus─â disting mai repede nuan╚Ťele de albastru dec├«t vorbitorii de englez─â, aceasta dator├«ndu-se limbii ruse: acolo unde englezii folosesc, global, cuv├«ntul ÔÇ×albastruÔÇŁ, ru╚Öii au dou─â cuvinte care disting ├«ntre albastru deschis (goluboi) ╚Öi albastru ├«nchis (sinii). A╚Öa s-ar explica diferen╚Ťa dintre timpii de reac╚Ťie vizavi de identificarea nuan╚Ťei de albastru pe care Boroditsky a constatat-o ├«n experimentele sale de laborator care au implicat vorbitori de ambele limbi.

Ultimele descoperiri din neuro╚Ötiin╚Ť─â demonstreaz─â c─â folosirea percep╚Ťiei culorilor ca argument pentru determinismul lingvistic este o idee sortit─â e╚Öecului absolut. Culorile pe care le vedem ├«n jur peste tot nu exist─â ca realitate obiectiv─â. Faptul c─â noi percepem verdele, albastrul, ro╚Öul etc. este rezultatul interac╚Ťiunii a patru factori: primii doi s├«nt externi omului ÔÇô anume, lungimea de und─â a luminii reflectate ╚Öi condi╚Ťiile de iluminare, iar ceilal╚Ťi doi s├«nt interni ÔÇô adic─â celulele con din retin─â care absorb lumin─â de trei tipuri diferite de lungime de und─â (lung─â, medie ╚Öi scurt─â) plus complexul circuit neural la care aceste conuri s├«nt conectate.

Trebuie s─â ╚Ťinem minte dou─â lucruri. Primul: reflectan╚Ťa unui obiect, adic─â procentul relativ de lumin─â de frecven╚Ť─â ├«nalt─â, medie sau joas─â reflectat─â de suprafa╚Ťa acelui obiect, este o constant─â important─â ├«n problema culorii. ├Äns─â lungimea de und─â propriu-zis─â reflectat─â de un obiect nu este o constant─â, ea variind ├«n func╚Ťie de natura foarte divers─â a luminii care cade pe el ÔÇô artificial─â (neon sau tungsten) sau natural─â (lumina zilei ÔÇô cu nori sau f─âr─â nori, apoi lumina r─âs─âritului sau a apusului). ├Än acela╚Öi timp, varia╚Ťiile de nuan╚Ť─â s├«nt compensate de o capacitate a creierului astfel ├«nc├«t, indiferent de iluminat, s─â percepem ├«n principal aceea╚Öi culoare pentru un obiect dat. Al doilea lucru important este faptul c─â lumina nu este colorat─â. Lumina este, de fapt, radia╚Ťie electromagnetic─â ce vibreaz─â ├«ntr-un anumit interval de frecven╚Ť─â. Astfel c─â, atunci c├«nd, simultan, condi╚Ťiile de iluminat s├«nt asigurate (nu e noapte), c├«nd radia╚Ťia de o anumit─â frecven╚Ť─â ne stimuleaz─â retina ╚Öi c├«nd celulele con absorb aceast─â radia╚Ťie, se produce un semnal electric care este procesat de circuitele cerebrale ale sistemului nostru vizual, iar noi avem experien╚Ťa culorii.

Ro╚Öul nu exist─â intrinsec ├«n s├«nge, dup─â cum nici albastrul nu exist─â intrinsec ├«n cer (cerul nici m─âcar nu este un obiect, neav├«nd o suprafa╚Ť─â care s─â reflecte lumina). A╚Öadar, conceptul de culoare este interac╚Ťional, situat fiind la confluen╚Ťa celor patru factori men╚Ťiona╚Ťi anterior, ne-obiectiv pentru c─â nu exist─â independent de individul uman, dar nici pur subiectiv, din cauza celor doi factori de mediu implica╚Ťi. Aceasta ├«nseamn─â c─â percep╚Ťia culorii depinde ultimativ de construc╚Ťia noastr─â neural─â, de unde deducem c─â, dac─â aceasta este normal─â la to╚Ťi, atunci to╚Ťi experiment─âm simultan aceast─â proprietate (indiferent, bine├«n╚Ťeles, de limba pe care o vorbim). ├Än cazul daltoni╚Ötilor nu putem spune, ├«ns─â, acela╚Öi lucru, din cauza unui defect la nivelul factorilor subiectivi ÔÇô  circuitele cerebrale. Tocmai pentru c─â percep╚Ťia culorilor ╚Ťine de creier, limba (matern─â sau str─âin─â), construct social ulterior na╚Öterii, nu are nici o putere. Dac─â ar avea, aceast─â capacitate ar putea fi antrenat─â: ├«nv─â╚Ťarea a treizeci de nume diferite, din diverse limbi, pentru diverse nuan╚Ťe care mai de care mai sofisticate, ne-ar conferi pe loc abilitatea de a discerne mai multe nuan╚Ťe dec├«t al╚Ťii. Printr-o logic─â invers─â, un daltonist ar putea reu╚Öi s─â disting─â ro╚Öul de verde doar prin ├«nv─â╚Ťarea acestor cuvinte.

╚śi ├«n limba rom├ón─â avem cuv├«ntul siniliu (care vine din slavul sinii invocat de Boroditsky ╚Öi care desemneaz─â o nuan╚Ť─â de albastru), dar aceasta nu ├«nseamn─â c─â, automat, vorbitorii de rom├ón─â s├«nt familiariza╚Ťi cu semnifica╚Ťia lui, ╚Öi nici c─â aceia (rari) care folosesc cuv├«ntul au vreo capacitate deosebit─â de a discerne aceast─â nuan╚Ť─â. Un pictor nu percepe mai multe nuan╚Ťe de albastru dac─â are ├«n vocabular albastru canar, albastru ceruleum, albastru cobalt, albastru electric, albastru metalic, albastru mineral, albastru persan, albastru petrol, albastru regal, albastru safir, albastru turcoaz, albastru de Vorone╚Ť. El exceleaz─â, ├«ntr-adev─âr, dar la altceva: anume la identificarea ╚Öi numirea acestora, acte ulterioare percep╚Ťiei, asupra c─âreia nu are nici o putere, ea fiind involuntar─â.

├Äntorc├«ndu-ne acum la timpii de reac╚Ťie diferi╚Ťi ai subiec╚Ťilor experimentelor lui Boroditsky, ei pot fi explica╚Ťi printr-o multitudine de factori de care depind ╚Öi care s├«nt ulteriori actului percep╚Ťiei: recunoa╚Öterea culorii, accesarea cuv├«ntului potrivit, formularea mental─â a acestuia ╚Öi, apoi, articularea propriu-zis─â. Existen╚Ťa sau, dimpotriv─â, inexisten╚Ťa ├«ntr-o limb─â a unui lexem unic (├«n contrast cu o sintagm─â sau perifraz─â ├«ntreag─â) este ultimul lucru pe care ├«l putem socoti vinovat pentru timpul mai scurt sau mai lung necesar acestui ultim fenomen, articularea lexemului. Pe l├«ng─â argumentul acesta, din neurologie, mai putem aduce unul, pur lingvistic: existen╚Ťa unei leg─âturi directe, nemediate, ├«ntre nume ╚Öi percep╚Ťie ar demonstra iconicitatea limbii. Or, existen╚Ťa at├«tor limbi diferite pe planet─â e dovada vie a unei tr─âs─âturi fundamentale a oric─ârui sistem verbal: numele s├«nt arbitrare.

Supralicitarea rolului ├«nv─â╚Ť─ârii unei limbi str─âine prin preten╚Ťii absurde conform c─ârora, ca bilingv sau multilingv, ├«ncepi s─â percepi realitatea diferit de monolingvi, este d─âun─âtoare. Dac─â nu altfel, atunci m─âcar prin faptul c─â poate genera a╚Ötept─âri nerealiste din partea celui care ├«nva╚Ť─â o limb─â str─âin─â. Din fericire, limbile str─âine modific─â numai modul ├«n care numim lucrurile ╚Öi felul ├«n care vorbim despre ele, nu ╚Öi cum percepem realitatea ├«nconjur─âtoare. Dac─â reversul ar fi valabil, atunci cu c├«t am ├«nv─â╚Ťa mai multe limbi str─âine, cu at├«t am deveni mai buni candida╚Ťi la vreo boal─â mental─â.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: wikimedia commons

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.