Limbi străine și culori

Limbi străine și culori jpeg

Faptul că în diversele culturi ale lumii există multe feluri de a grupa și numi culorile (spectrul solar conține șapte) a fost invocat, în lingvistica antropologică americană de la începutul secolului XX, ca dovadă a unui act de percepție constrîns de limba maternă. În zilele noastre, psihologii americani continuă să fie fascinați de ipoteza influenței limbii pe care o moștenim asupra modului în care percepem realitatea, extinzînd acest determinism asupra limbilor străine care, iată, ar avea puterea de a-ți modifica percepția în funcțiile de conceptele pe care le vehiculează. Lera Boroditsky, pe care am menționat-o în texte anterioare de la această rubrică, susține, de exemplu, că vorbitorii de limbă rusă disting mai repede nuanțele de albastru decît vorbitorii de engleză, aceasta datorîndu-se limbii ruse: acolo unde englezii folosesc, global, cuvîntul „albastru”, rușii au două cuvinte care disting între albastru deschis (goluboi) și albastru închis (sinii). Așa s-ar explica diferența dintre timpii de reacție vizavi de identificarea nuanței de albastru pe care Boroditsky a constatat-o în experimentele sale de laborator care au implicat vorbitori de ambele limbi.

Ultimele descoperiri din neuroștiință demonstrează că folosirea percepției culorilor ca argument pentru determinismul lingvistic este o idee sortită eșecului absolut. Culorile pe care le vedem în jur peste tot nu există ca realitate obiectivă. Faptul că noi percepem verdele, albastrul, roșul etc. este rezultatul interacțiunii a patru factori: primii doi sînt externi omului – anume, lungimea de undă a luminii reflectate și condițiile de iluminare, iar ceilalți doi sînt interni – adică celulele con din retină care absorb lumină de trei tipuri diferite de lungime de undă (lungă, medie și scurtă) plus complexul circuit neural la care aceste conuri sînt conectate.

Trebuie să ținem minte două lucruri. Primul: reflectanța unui obiect, adică procentul relativ de lumină de frecvență înaltă, medie sau joasă reflectată de suprafața acelui obiect, este o constantă importantă în problema culorii. Însă lungimea de undă propriu-zisă reflectată de un obiect nu este o constantă, ea variind în funcție de natura foarte diversă a luminii care cade pe el – artificială (neon sau tungsten) sau naturală (lumina zilei – cu nori sau fără nori, apoi lumina răsăritului sau a apusului). În același timp, variațiile de nuanță sînt compensate de o capacitate a creierului astfel încît, indiferent de iluminat, să percepem în principal aceeași culoare pentru un obiect dat. Al doilea lucru important este faptul că lumina nu este colorată. Lumina este, de fapt, radiație electromagnetică ce vibrează într-un anumit interval de frecvență. Astfel că, atunci cînd, simultan, condițiile de iluminat sînt asigurate (nu e noapte), cînd radiația de o anumită frecvență ne stimulează retina și cînd celulele con absorb această radiație, se produce un semnal electric care este procesat de circuitele cerebrale ale sistemului nostru vizual, iar noi avem experiența culorii.

Roșul nu există intrinsec în sînge, după cum nici albastrul nu există intrinsec în cer (cerul nici măcar nu este un obiect, neavînd o suprafață care să reflecte lumina). Așadar, conceptul de culoare este interacțional, situat fiind la confluența celor patru factori menționați anterior, ne-obiectiv pentru că nu există independent de individul uman, dar nici pur subiectiv, din cauza celor doi factori de mediu implicați. Aceasta înseamnă că percepția culorii depinde ultimativ de construcția noastră neurală, de unde deducem că, dacă aceasta este normală la toți, atunci toți experimentăm simultan această proprietate (indiferent, bineînțeles, de limba pe care o vorbim). În cazul daltoniștilor nu putem spune, însă, același lucru, din cauza unui defect la nivelul factorilor subiectivi –  circuitele cerebrale. Tocmai pentru că percepția culorilor ține de creier, limba (maternă sau străină), construct social ulterior nașterii, nu are nici o putere. Dacă ar avea, această capacitate ar putea fi antrenată: învățarea a treizeci de nume diferite, din diverse limbi, pentru diverse nuanțe care mai de care mai sofisticate, ne-ar conferi pe loc abilitatea de a discerne mai multe nuanțe decît alții. Printr-o logică inversă, un daltonist ar putea reuși să distingă roșul de verde doar prin învățarea acestor cuvinte.

Și în limba română avem cuvîntul siniliu (care vine din slavul sinii invocat de Boroditsky și care desemnează o nuanță de albastru), dar aceasta nu înseamnă că, automat, vorbitorii de română sînt familiarizați cu semnificația lui, și nici că aceia (rari) care folosesc cuvîntul au vreo capacitate deosebită de a discerne această nuanță. Un pictor nu percepe mai multe nuanțe de albastru dacă are în vocabular albastru canar, albastru ceruleum, albastru cobalt, albastru electric, albastru metalic, albastru mineral, albastru persan, albastru petrol, albastru regal, albastru safir, albastru turcoaz, albastru de Voroneț. El excelează, într-adevăr, dar la altceva: anume la identificarea și numirea acestora, acte ulterioare percepției, asupra căreia nu are nici o putere, ea fiind involuntară.

Întorcîndu-ne acum la timpii de reacție diferiți ai subiecților experimentelor lui Boroditsky, ei pot fi explicați printr-o multitudine de factori de care depind și care sînt ulteriori actului percepției: recunoașterea culorii, accesarea cuvîntului potrivit, formularea mentală a acestuia și, apoi, articularea propriu-zisă. Existența sau, dimpotrivă, inexistența într-o limbă a unui lexem unic (în contrast cu o sintagmă sau perifrază întreagă) este ultimul lucru pe care îl putem socoti vinovat pentru timpul mai scurt sau mai lung necesar acestui ultim fenomen, articularea lexemului. Pe lîngă argumentul acesta, din neurologie, mai putem aduce unul, pur lingvistic: existența unei legături directe, nemediate, între nume și percepție ar demonstra iconicitatea limbii. Or, existența atîtor limbi diferite pe planetă e dovada vie a unei trăsături fundamentale a oricărui sistem verbal: numele sînt arbitrare.

Supralicitarea rolului învățării unei limbi străine prin pretenții absurde conform cărora, ca bilingv sau multilingv, începi să percepi realitatea diferit de monolingvi, este dăunătoare. Dacă nu altfel, atunci măcar prin faptul că poate genera așteptări nerealiste din partea celui care învață o limbă străină. Din fericire, limbile străine modifică numai modul în care numim lucrurile și felul în care vorbim despre ele, nu și cum percepem realitatea înconjurătoare. Dacă reversul ar fi valabil, atunci cu cît am învăța mai multe limbi străine, cu atît am deveni mai buni candidați la vreo boală mentală.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

Foto: wikimedia commons

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Criminalul a fost condamnat la 20 de ani şi 4 luni de închisoare cu executare
Un român, condamnat la 4 ani de închisoare în Ungaria pentru trafic de migranți
Un român a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare în Ungaria, după ce a ajutat 37 de migranți să treacă ilegal granița în doar câteva săptămâni.
Nicușor Dan FOTO Mediafax Foto Alexandru Dobre jpg
Președintele Nicuşor Dan, despre desemnarea premierului în această săptămână: „O posibilitate, nu o promisiune”
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, că desemnarea premierului în această săptămână, aşa cum a declarat anterior, este o posibilitate dar nu o promisiune.
Show total aseară la Ziua lui Ștefan de la Sala Palatului
Show total aseară la Ziua lui Ștefan de la Sala Palatului. Connect-R a împlinit 43 de ani iar artiștii au urcat pe scenă pe bandă rulantă
Ziua lui Ștefan a avut loc pe 9 iunie la Sala Palatului din București. Connect-R a împlinit 43 de ani și a făcut cel mai mare show de când există Ziua lui Ștefan.
Bruno Kahl FOTO EPA EFE jpg
Șeful serviciilor de informaţii germane: Rusia ar putea trimite „omuleţii verzi” pentru a testa fermitatea NATO
Rusia pare hotărâtă să testeze fermitatea Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv prin extinderea confruntării sale cu Occidentul dincolo de frontierele Ucrainei, a declarat luni, 9 iunie, şeful serviciilor de informaţii externe ale Germaniei.
salina praid jpg
Când se pot întoarce acasă evacuații din zona afectată de la Praid. Anunțul lui Raed Arafat
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dr. Raed Arafat, a declarat luni, 9 iunie, la Praid, că persoanele evacuate din zona afectată vor putea reveni acasă în săptămâni sau chiar luni.
French Police p1230006 jpg
Crimă șocantă în Franța: O supraveghetoare ucisă de un elev de 14 ani în fața școlii
O asistentă școlară de 31 de ani a fost ucisă marți, la un colegiu din Nogent, nord-vestul Franței, de un elev de 14 ani în timpul unui control al rucsacurilor. Președintele Emmanuel Macron a condamnat actul, denunțând „un val de violență fără sens”.
droguri politia romana jpeg
Procurorii DIICOT au interceptat un colet cu 1,3 kg de cocaină primit din Olanda. Trei traficanți au fost reținuți
Trei traficanţi de droguri, printre care se află şi o femeie, au fost reţinuţi de procurorii DIICOT, fiind acuzaţi că vindeau în ţară droguri aduse din Olanda.
bac 2025 slatina, proba limba si literatura romana   foto alina mitran (3) jpeg
Bac 2025. Rezolvarea subiectelor la Limba română. Profesor: „Nu aveau de povestit basmul”
Candidații de la Bacalaureatul 2025 au susținut marți prima probă scrisă, cea la Limba și literatura română. Prof. Ruxandra Achim, profesor de specialitate la Colegiul Național „I L. Caragiale” din București, a rezolvat, pentru „Adevărul”, subiectele.
Maia Sandu FOTO Presedinte md jpg
Președintele Maia Sandu: ,,Dacă Moldova ar cădea pe mâna Rusiei, nu doar Chișinăul ar fi amenințat, ci și Bucureștiul”
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că ,,dacă Moldova ar cădea pe mâna Rusiei, nu doar Chișinăul ar fi amenințat. Ci și Bucureștiul”, avertismentul fiind făcut în timpul conferinței de presă susținută alături de omologul său român, Nicușor Dan, aflat în prima vizită la Chișinău.