Limbajul Semnelor Românesc (LSR)

5 decembrie 2020
Limbajul Semnelor Românesc (LSR) jpeg

Am arătat, în două articole consecutive, că limbajele semnalizate apărute spontan în comunitățile de hipoacuzici din lume sînt limbi naturale și materne, stocate în creier și procesate de aceleași arii cerebrale dedicate limbii (Broca și Wernicke), lucru care înseamnă că doar mijlocul de exprimare diferă: vizual – în cazul surzilor, sonor – în cazul vorbitorilor. În Statele Unite, unde American Sign Language (ASL) formează un sistem destul de stabil și unitar, există deja o lingvistică dedicată domeniului. Am promis săptămîna trecută că voi aborda azi situația de la noi.

Cu cîțiva ani în urmă, o studentă de la Masteratul de Studii Americane unde îmi țineam cursul de Lingvistică americană m-a întrebat dacă își poate alege pentru seminar tema referitoare la limbajul semnelor, care se baza pe activitatea ei directă: preda limba engleză la Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” din Iași, o instituție dedicată elevilor cu deficiențe de auz. Nu voi uita niciodată cum, în seara seminarului cu pricina, după prezentarea temei, un val de entuziasm și de întrebări s-a revărsat din partea celorlalți studenți, prelungind cu mult timpul alocat întîlnirii noastre.

Nu după mult timp, în 2018, într-o zi din decembrie, am văzut cu ochii mei liceul, elevii și pe ceilalți profesori, cînd doamna profesoară Ana Munteanu Ifimov – căci așa se numește fosta mea masterandă – a primit, în urma unui proces laborios, gradul didactic întîi în învățămînt. Mi-am dat seama atunci, urmărindu-i timp de patru ore pe elevii aceia vioi și binecrescuți, că noi, vorbitorii, înainte de a începe să studiem la școală o limbă străină, sîntem monolingvi, pe cînd un hipoacuzic este bilingv: odată cu sistemul semnelor, care este limba lui maternă, acesta învață și limba română (adesea doar scrisă).

Toți profesorii care predau aici au fost mai întîi instruiți în limbajul semnelor, ne spune Ana. Nu e greu să înveți semnele, ci sintaxa, felul în care se leagă semnele ca să construiești mesaje, fiind nevoie de cîțiva ani buni ca să devii fluent în limbajul mimico-gestual. În plus, se mai folosesc alfabetul manual (care e identic pentru toți utilizatorii români) și cititul pe buze. Cum există diverse grade de hipoacuzie, unii elevi sînt ajutați de implanturi cohleare, alții de diverse aparate externe, și atunci se insistă și pe pronunțarea sunetelor.

Semnele ca atare au multe asemănări cu sistemul american, ASL, fapt datorat unui punct comun în istorie, ne informează mai departe Ana, citînd lucrările profesorului Florea Barbu, unul dintre foarte puținii hipoacuzici din România care are doctorat: în 1750, Charles-Michel de l’Épée, tînăr bogat care studiază ca să devină preot catolic și face diverse acte de caritate, întîlnește, în mahalalele Parisului, două surori surde, care comunică între ele prin semne și decide să le ajute ocupîndu-se de educația lor. În anii următori, își dedică viața și o mare parte a averii primei școli gratuite din lume dedicate surzilor, pe care o înființează în 1760, o conduce și în care predă. Sistemul ajunge, după 1800, în Statele Unite, unde este adoptat de diverse școli. Se pare că, la noi, primele eforturi de instruire a surzilor sînt legate de numele unui anume Băcilă, soldat în armata lui Napoleon, care a vizitat școala lui de l’Épée și a adus sistemul aici.

În România, ca oriunde altundeva, limbajul semnelor nu se bazează pe limba vorbită. Statutul de limbă oficială și l-a cîștigat în 1999, dar abia acum, în 2020, i s-a recunoscut și calitatea de limbă maternă a surzilor. Nu există un LSR standardizat, unitar, cum e, de exemplu, ASL, pentru că se poate vorbi despre o oarecare izolare a comunităților din diverse regiuni, și atunci apar diferențe lingvistice. Pe de altă parte, se pune și problema generațiilor: „elevii mei”, spune doamna Munteanu cu umor, „îmi comunică adeseori că cutare sau cutare semn e vechi. Mai ales din cauza comunicării online cu persoane surde din diverse părți ale țării sau chiar ale lumii, elevii împrumută semne care le plac mai mult și ne trezim cu neologisme cînd nu te aștepți. E greu să ții pasul, trebuie să înveți continuu”.

Vocabularul are și el, ca la vorbitori, un fond principal – de circa 1.200 de semne, și un fond secundar – restul de pînă la 7.000. Vocabularul e foarte permeabil la schimbare, la fel ca în cazul oricărei limbi vorbite: semnele se învechesc, ies din uz, intră altele noi. Nevoia de semne noi e satisfăcută prin căile existente în limbile vorbite: se apelează la mijlocul extern al împrumutului (din altă cultură) sau la mijloacele interne (compunere, de exemplu, cînd un semn nou poate fi alcătuit din alte semne preexistente). Același semn poate fi folosit ca substantiv, ca verb sau ca adjectiv, contextul făcînd diferența, și la fel stau lucrurile și în lexicul limbilor vorbite – de exemplu, în engleză avem exact același fenomen asigurat de un mijloc de îmbogățire a vocabularului numit conversie. Un cuvînt ca rebel poate însemna, în funcție de context, substantivul rebel, adjectivul rebel, dar și verbul a se revolta (caz în care schimbăm accentul de pe prima pe a doua silabă). În fine, un sistem poate cunoaște variații echivalente cu graiurile și dialectele.

Cum se descurcă un hipoacuzic cu învățarea unei limbi străine? Știm că el e deja bilingv. Limba engleză studiată e, în principal, cea scrisă, deși nu e neglijată nici pronunția, dar, dacă elevul vrea să comunice în engleză, succesul depinde de cine e receptorul mesajului: un vorbitor va înțelege doar un mesaj scris. Dacă elevul nostru vrea să se înțeleagă prin semne, atunci trebuie să învețe și engleza semnalizată. Ca și cînd problema nu ar fi destul de complicată, limbajul semnelor american diferă de limbajul semnelor britanic!

Atitudinea din interiorul acestei forme de învățămînt cunoaște variații de la țară la țară. De exemplu, în Ungaria, profesorii nu sînt obligați să învețe limbajul semnelor. „Dar aceasta dăunează elevului, nu știu cît de eficient e procesul predării în aceste condiții”, ne spune Ana mai departe. În Franța, părinții decid între cele două metode, semnalizare sau oralism, cînd cele două metode ar trebui să fie complementare, nu reciproc exclusive (statistic vorbind, cei mai mulți copii hipoacuzici nu au surditate congenitală, altfel părinții ar cunoaște mai mult despre o astfel de situație; în plus, există numeroase cazuri în care părinții, vorbitori, refuză să învețe limbajul semnelor). La celălalt capăt al spectrului, în Germania și în Statele Unite există culturi puternice, organizate, atente la problema oportunităților de educație și angajare.

În unele țări ale lumii nici nu se pune problema învățării unei limbi străine. „Noi, însă, credem că, prin engleză, le mărim elevilor accesul la informație și mobilitate”, precizează Ana, indicînd că în școala lor se folosesc metodologii personalizate, bazate pe experiența concretă a fiecărui profesor. Pe lîngă limbajul semnelor, se folosesc toate celelalte mijloace: citirea pe buze (labiolectura), dactilarea – fingerspelling în engleză (dactilemele fiind reprezentări ale literelor alfabetului cu ajutorul degetelor – vezi imaginea), aceasta din urmă fiind necesară cînd informația trebuie nuanțată. Însă orice metodă ar fi folosită, esențial este să nu fie absolutizată, iar acesta e un lucru care ar trebui aplicat de orice profesor, în orice școală, la orice disciplină, e ceva care ține de bun-simț.

Ar trebui făcute eforturi ca hipoacuzicii să fie integrați în instituțiile de învățămînt obișnuite, printre oameni care nu au deficiențe de auz? Cei care răspund afirmativ, văzînd în contrariul un simptom al discriminării, se fac vinovați de egoism, fără să vrea. Mediul nostru zgomotos e organizat diferit, avînd un impact negativ asupra stimei de sine a elevului care nu aude și care se poate găsi izolat și dezorientat. Experiența americană arată că, dimpotrivă, sentimentul apartenenței la o comunitate cu identitate și cultură proprie trebuie întărit. Iar asta se poate face în timp, lăsîndu-i pe membrii acestei comunități să decidă ce e mai bun pentru ei, dar punîndu-le la dispoziție pîrghii de construcție a unei educații academice specifice, adică ajutînd la formarea de profesori, consilieri și administratori din rîndul hipoacuzicilor.

Empowerment, cum spun americanii, folosind un cuvînt care îmi place nespus de mult: ajută-l pe om să se ajute singur. Un lucru pe care aș vrea să îl văd și la noi.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.