Limbajul emo╚Ťional

3 septembrie 2021
Limbajul emo╚Ťional jpeg

G├«ndirea, percep╚Ťia ╚Öi mi╚Öcarea s├«nt privite ca facult─â╚Ťi separate ├«n filozofia occidental─â, spun George Lakoff ╚Öi Mark Johnson, despre care am mai scris la aceast─â rubric─â a Dilemei vechi: conceptele ╚Öi formele de ra╚Ťionament bazate pe ele se presupune c─â ar apar╚Ťine numai g├«ndirii. E adev─ârat c─â percep╚Ťia furnizeaz─â informa╚Ťii ra╚Ťiunii, iar mi╚Öcarea poate fi o consecin╚Ť─â a g├«ndirii, dar nici un aspect al percep╚Ťiei sau mi╚Öc─ârii nu face parte din g├«ndire. Concep╚Ťia (formarea ╚Öi folosirea conceptelor) a fost mereu v─âzut─â ca fiind un proces pur mental, spre deosebire de percep╚Ťie ╚Öi mi╚Öcare, care au o natur─â corporal─â. Cei doi (unul lingvist, altul filozof) propun ipoteza min╚Ťii ├«ntrupate (embodied), care dizolv─â distinc╚Ťia dintre percep╚Ťie ╚Öi concep╚Ťie: propriet─â╚Ťile conceptelor s├«nt rezultatul alc─âtuirii biologice a creierului ╚Öi trupului.

Urmeaz─â c─â limbajul, facultate exclusiv uman─â, e ╚Öi el structurat ╚Öi legat indisolubil de ceea ce experiment─âm, prin trup, ├«nc─â de la na╚Ötere. De altfel, acest punct de vedere asupra modului ├«n care ne ├«nsu╚Öim limba matern─â, numit ÔÇ×emergen╚Ť─â prin ├«ntrupareÔÇŁ (emergence from embodiment), este sus╚Ťinut de studii recente care corecteaz─â sau completeaz─â cu date noi mai vechile teorii. Conform acestuia, exist─â propriet─â╚Ťi ├«nn─âscute ale min╚Ťii care permit limbii s─â se dezvolte cu ajutorul experien╚Ťei (prin limb─â ├«n╚Ťeleg├«nd aici at├«t sistemul virtual din mintea vorbitorului, c├«t ╚Öi vorbirea). Venim pe lume echipa╚Ťi cu ceea ce ne trebuie ca s─â ├«nv─â╚Ť─âm orice limb─â de pe P─âm├«nt la care am fi expu╚Öi social, ├«ns─â ceea ce ├«nv─â╚Ť─âm propriu-zis este dictat ╚Öi modelat de mediul ├«n care tr─âim, ca reac╚Ťie at├«t la istoria personal─â, dar ╚Öi la propriul temperament, astfel ├«nc├«t, a╚Öa cum va fi ar─âtat ├«n acest articol, cuvintele ╚Öi emo╚Ťiile devin legate unele de altele ╚Öi, mai mult, s├«nt reprezentate neural ├«n fiecare dintre noi.

Abord─ârile tradi╚Ťionale ale modului ├«n care decurge ├«nv─â╚Ťarea limbii materne s├«nt destul de ÔÇ×reciÔÇŁ: se d─â prea pu╚Ťin─â aten╚Ťie (sau deloc) faptului c─â acest fenomen ├«nseamn─â infinit mai mult dec├«t internalizarea unor forme sonore ├«nso╚Ťite de sensuri, c─â achizi╚Ťia limbii e dublat─â de construirea unui sine ╚Öi a unei perspective asupra lumii. Din descrieri lipsesc referirile la via╚Ťa emo╚Ťional─â a vorbitorului, iar comunicarea este privit─â mecanic, ca proces de codificare-decodificare bazat pe reprezentarea strict propozi╚Ťional─â. La orele de gramatic─â, propozi╚Ťia e descompus─â ├«n p─âr╚Ťi componente cu scopul de a scoate ├«n eviden╚Ť─â rela╚Ťiile dintre cuvinte; succesul ├«n comunicare echivaleaz─â cu refacerea ├«ntocmai, de c─âtre receptor, a schemei propozi╚Ťionale din mintea emi╚Ť─âtorului, trec├«ndu-se complet cu vederea c─â exist─â sensuri mai ad├«nci dec├«t cele care ╚Ťin de semantic─â.

Explic├«nd noutatea ipotezei emergen╚Ťei ÔÇô propuse de B. MacWhinney ├«n 1999 ÔÇô ╚Öi rolul ei ├«n procesarea limbajului, profesorul Timothy Jay, din care preiau o mare parte a informa╚Ťiilor, precizeaz─â c─â limba este privit─â ca un proces de schimbare constant─â a perspectivei: atunci c├«nd o persoan─â transmite un mesaj, interlocutorul ├«l ├«n╚Ťelege doar dac─â se pune ├«n locul acesteia ╚Öi prive╚Öte lucrurile din punctul ei de vedere. Producerea ╚Öi ├«n╚Ťelegerea limbajului s├«nt procese ├«ntrupate, sensurile s├«nt ├«ntrupate (dac─â mesajul e c─â B─âiatul a deschis capacul ╚Öi a scos broscu╚Ťa din borcanul de sticl─â, atunci o s─â ├«n╚Ťelegi numai dac─â ├«╚Ťi imaginezi borcanul, capacul desfiletat, broscu╚Ťa care iese etc.). Trebuie s─â amintesc aici cititorului c─â ├«ntruparea min╚Ťii ╚Öi, implicit, a limbii e posibil─â datorit─â neuronilor-oglind─â, cei care se dezvolt─â dup─â na╚Ötere, prin interac╚Ťiune cu mediul, ╚Öi c─ârora le dator─âm comportamentul empatic.

Poate cititorul ├«╚Öi mai aduce aminte din unele articole anterioare c─â, la om (vorbitor sau utilizator de limbaje ale semnelor), limba este reprezentat─â neural ╚Öi procesat─â ├«n aria perisylvian─â st├«ng─â, care cuprinde aria lui Broca (implicat─â ├«n articularea mesajului, dar nu numai) ╚Öi aria lui Wernicke (implicat─â ├«n interpretarea mesajului, dar nu numai). Acestea ar fi de ajuns pentru reprezentarea ╚Öi ├«n╚Ťelegerea schemei propozi╚Ťiei despre care vorbeam mai sus. Dar, de╚Öi e adev─ârat c─â actul comunic─ârii e asigurat mai ales de aceste module corticale dedicate, omul mai posed─â un sistem de comunicare subcortical, considerat mai ÔÇ×primitivÔÇŁ, mai vechi pe linie evolu╚Ťionist─â, responsabil de comportamentul care asigur─â supravie╚Ťuirea: sistemul limbic. Aici se regleaz─â setea, foamea ╚Öi dispozi╚Ťia prin producerea de hormoni, aici se g─âsesc structuri implicate ├«n procesarea comportamentului de motivare prin recompens─â, ├«n formarea obiceiurilor, a amintirilor. ├Än hipocampus, de exemplu, se formeaz─â leg─âturi ├«ntre neuroni prin care asociem amintiri cu senza╚Ťii (mirosuri, gusturi etc.). L├«ng─â el, amigdala are rol central ├«n reac╚Ťiile emo╚Ťionale ÔÇô pl─âcerea, frica, m├«nia, nelini╚Ötea.

J.T. Lamendella arat─â, ├«ntr-un studiu celebru din 1977, c─â rolul sistemului limbic ├«n comunicarea uman─â de orice tip nu e deloc de neglijat: el ar fi responsabil de cea mai mare parte a comunic─ârii nepropozi╚Ťionale (asociate cu reac╚Ťiile emo╚Ťionale). Astfel, cercet─âtorul sus╚Ťine c─â emo╚Ťia ├«n vorbire vine din acele func╚Ťii limbice care ╚Öi-au g─âsit o reprezentare lingvistic─â ├«n principal ├«n scopul exprim─ârii afective. ├Än vocabularul fiec─ârui vorbitor exist─â un nucleu de cuvinte cu mare ├«nc─ârc─âtur─â emo╚Ťional─â care, de╚Öi stocate, cel mai probabil, cu restul lexemelor obi╚Önuite, ├«n ÔÇ×lexiconulÔÇŁ nostru mental din emisfera st├«ng─â, au o leg─âtur─â special─â cu sistemul limbic. Leg─âtura s-ar face, e de p─ârere Lamendella, prin emisfera dreapt─â, cea care nu e lipsit─â de sarcini legate de limb─â, cum s-ar putea crede, ci e responsabil─â de aspectele extralingvistice ale comunic─ârii ÔÇô anume, de calit─â╚Ťile afectiv-prozodice: identificarea vocii vorbitorului ╚Öi a calit─â╚Ťii acesteia, a tonului, ritmului, accentului ╚Öi a st─ârii de spirit a vorbitorului. Interesant e ╚Öi c─â, ├«n cazurile (rare) extrem de severe de lezare cerebral─â a modulelor corticale dedicate limbii, c├«nd facultatea vorbirii se pierde aproape total, iar pacientul sufer─â de aphasia universalis, vocabularul re╚Ťine ├«njur─âturile, dar ╚Öi diverse versuri din poezioare ╚Öi c├«ntecele ├«nv─â╚Ťate ├«n copil─âria timpurie.

Insultele, de exemplu, spune Jay, ofer─â desc─ârcare emo╚Ťional─â celui care le profereaz─â, dar provoac─â ╚Öi ├«n interlocutor o reac╚Ťie similar─â (sensul are elemente corelative fiziologice ╚Öi comportamentale). Gradul ├«n care este permis─â ├«n vorbire exprimarea afectiv─â difer─â ├«ndoit: personal ╚Öi cultural. Exprimarea sentimentelor (├«n mod egal pozitive sau negative) este o problem─â care ╚Ťine, simultan, de temperamentul ╚Öi educa╚Ťia vorbitorului, dar ╚Öi de grupul social de care acesta apar╚Ťine (se vorbe╚Öte adesea despre r─âceala popoarelor nordice ╚Öi de expansivitatea celor latine). O chestiune interesant─â prive╚Öte exprimarea emo╚Ťiilor la bilingvi: cei care ├«nva╚Ť─â sau cunosc deja o limb─â str─âin─â ╚Ötiu c─â poate fi foarte frustrant s─â ├«ncerci s─â-╚Ťi exprimi emo╚Ťiile puternice ├«n alt─â limb─â dec├«t cea matern─â, iar aceasta se ├«nt├«mpl─â pentru c─â limba str─âin─â e lipsit─â de leg─âtura cu sistemul limbic. Studiile recente de imagistic─â prin rezonan╚Ť─â magnetic─â func╚Ťional─â arat─â c─â limba matern─â ╚Öi limba str─âin─â, la subiec╚Ťii adul╚Ťi, opereaz─â neural cu module separate, care nu se suprapun pe nici o por╚Ťiune (cum se ├«nt├«mpl─â, ├«n schimb, la copiii mici care ├«nva╚Ť─â dou─â limbi simultan). Aceast─â reprezentare neural─â dual─â explic─â de ce emo╚Ťiile nu se simt la fel ├«n ambele limbi, cea matern─â r─âm├«n├«nd supapa ideal─â a planului emo╚Ťional.

Aceasta nu ├«nseamn─â, ├«ns─â, c─â o limb─â str─âin─â nu folose╚Öte la nimic c├«nd avem de transmis emo╚Ťii autentice, dimpotriv─â: studen╚Ťii mei de la masterat au observat just c─â, atunci c├«nd trebuie s─â comunice informa╚Ťii foarte personale despre ei ├«n╚Öi╚Öi, despre sentimentele lor (sau c├«nd ar trebui s─â pronun╚Ťe cuvinte-tabu ├«n rom├ón─â), au curaj mai mult dac─â formuleaz─â mesajul ├«n limba englez─â. ├Än acest caz se atenueaz─â psihic emo╚Ťia prin interven╚Ťia proceselor mentale necesare traducerii, care deviaz─â calea neural─â dinspre zonele subcorticale c─âtre cele corticale. ╚śi pentru c─â men╚Ťionam mai sus existen╚Ťa unor sensuri mai ad├«nci dec├«t cele semantice, s─â mai spun c─â nu trebuie s─â echival─âm vorbirea cu producerea de cuvinte ordonate corect sub toate aspectele. Vorbirea exprim─â st─âri ╚Öi emo╚Ťii pe care le ╚Öi treze╚Öte (prin neuronii-oglind─â) ├«n cei care ascult─â ÔÇô ace╚Ötia pot fi astfel manipula╚Ťi. ├Än piesa lui W. Shakespeare, Julius Caesar, Mark Antony ╚Ťine un discurs celebru ├«n care men╚Ťioneaz─â obsesiv c├«t de onorabil e Brutus, uciga╚Öul lui Cezar, doar pentru a transmite, prin mijloace care ╚Ťin de retoric─â, un mesaj exact pe dos. Mai aproape de circumstan╚Ťele vie╚Ťii noastre, intona╚Ťia e fundamental─â ├«n transmiterea mesajului, ea put├«nd contrazice, pur ╚Öi simplu, sensul lexical al acestuia ╚Öi av├«nd prioritate ├«n fa╚Ťa lui. Ce e mai aproape de inima omului conteaz─â mai mult dec├«t ce e mai aproape de mintea lui, de aceea ╚Öi exist─â discursuri care se adreseaz─â lor, separat.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â. 

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.