Limba și gardienii ei

12 septembrie 2021
Limba și gardienii ei jpeg

├Än 1712, satiristul ╚Öi pamfletarul politic Jonathan Swift, autorul C─âl─âtoriilor lui Gulliver, trimite o scrisoare Marelui Trezorier al Angliei, pe care o intituleaz─â Proposal for Correcting, Improving, and Ascertaining the English Tongue / Propunere pentru corectarea, ├«mbun─ât─â╚Ťirea ╚Öi clarificarea limbii engleze, ├«n care se pl├«nge de o o mul╚Ťime de lucruri: c─â ÔÇ×limba e teribil de imperfect─âÔÇŁ, c─â ÔÇ×├«mbun─ât─â╚Ťirile care i se aduc zilnic nu s├«nt nicidecum propor╚Ťionale cu stric─âciunileÔÇŁ, c─â ÔÇ×mincino╚Öii care se prefac c─â o cizeleaz─â ╚Öi rafineaz─â mai mult au ├«nmul╚Ťit abuzurile ╚Öi absurdit─â╚ŤileÔÇŁ. Remediul pe care ├«l propune este ├«nfiin╚Ťarea unei organiza╚Ťii formate din persoanele cele mai calificate pentru sarcina reform─ârii limbii, care s─â se ├«nt├«lneasc─â ├«ntr-un loc anume, la o dat─â fix─â, ╚Öi s─â stabileasc─â un set de principii ╚Öi reguli care vor ghida ├«ntregul proces.

De╚Öi nu folose╚Öte acest nume, Swift are ├«n minte Academia Francez─â, ├«nfiin╚Ťat─â la 1635 de cardinalul Richelieu cu scopul reglement─ârii limbii (un detaliu interesant ├«n parantez─â: membrii ei se numesc les immortels / nemuritorii). Ferindu-se s─â sugereze ce metode trebuie aplicate  ÔÇô ÔÇ×it is not for me to prescribeÔÇŁ / ÔÇ×nu s├«nt eu ├«n m─âsur─â s─â recomandÔÇŁ ÔÇô, Swift spune c─â grupul englez se poate folosi de experien╚Ťa francezilor, al c─âror exemplu poate fi urmat acolo unde s-a procedat corect, iar gre╚Öelile lor evitate. F─âr─â ├«ndoial─â c─â ÔÇ×se vor g─âsi multe cuvinte care merit─â s─â fie expulzate din limb─â, mult mai multe care trebuie corectate ╚Öi, poate, nu pu╚Ťine ├«nvechite, a c─âror energie va trebui restaurat─âÔÇŁ. ╚Üinta suprem─â a organiza╚Ťiei va fi repararea limbii pentru totdeauna, astfel ├«nc├«t ea s─â ├«nfloreasc─â f─âr─â s─â mai decad─â vreodat─â.

Drag─â cititorule, poate ai un sentiment de d├ęj├á-vu. Poate c─â, dup─â apari╚Ťia Internetului, ai avut senza╚Ťia c─â felul ├«n care am ├«nceput s─â vorbim a devenit absurd, c─â asupra limbii rom├óne se petrec abuzuri, iar ea decade ÔÇô desigur, din cauza asaltului anglicismelor. Dac─â da, atunci sentimentul alin─ârii sau ├«mp─âc─ârii cu situa╚Ťia  ÔÇô pe care acest text vrea s─â ├«l ofere ÔÇô poate veni din dou─â direc╚Ťii. Ca s─â folosesc termenii lingvistici consacra╚Ťi de Ferdinand de Saussure, privim problema ├«n sincronie ╚Öi ├«n diacronie. ├Än perspectiv─â sincronic─â, s─â observ─âm c─â nu s├«ntem nicidecum singura cultur─â asaltat─â azi de englez─â ÔÇô oriunde au p─âtruns computerul, Internetul ╚Öi re╚Ťelele de socializare (├«n general, cam pe toat─â planeta), acolo au ajuns ╚Öi toate cuvintele engleze╚Öti ÔÇô vocabularul informatic ╚Öi bancar fiind reprezentat masiv, dar nici jargonul din celelalte domenii de cunoa╚Ötere nu se las─â mai prejos. ├Än perspectiv─â diacronic─â, nu e singura perioad─â din istoria noastr─â ├«n care o mul╚Ťime de cuvinte ╚Öi sensuri str─âine iau locul celor cu care am fost obi╚Önui╚Ťi.

Linia ├«n care a ├«nceput acest articol aduce ├«n prim-plan, ├«ns─â, ╚Öi o a treia direc╚Ťie: limba ÔÇ×cotropitoareÔÇŁ a avut ea ├«ns─â╚Öi, ├«n istoria sa, momente similare, iar asupra acestora a╚Ö dori eu s─â insist, de fapt, pentru ca cititorul s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â ├«mprumutul lingvistic, sentimentul de ÔÇ×contaminareÔÇŁ a limbii primitoare de c─âtre limba donoare ╚Öi respingerea cuvintelor str─âine s├«nt fenomene universale ╚Öi naturale: numai limbile moarte nu se schimb─â. De propunerea lui Swift, ca s─â revenim la ea, s-a ales praful. Scrisoarea a fost comb─âtut─â politic de c─âtre un membru al fac╚Ťiunii Whig (echivalent pentru conservatori), autorul fiind supus unui atac la persoan─â: de╚Öi ideea ├«nfiin╚Ť─ârii unei academii nu era, ├«n sine, una rea, satiristul ar fi fost departe de standardele de limb─â sugerate, engleza din scrierile sale fiind una vulgar─â. Disensiunile care au urmat ├«n r├«ndul aristocra╚Ťilor de la Curtea Regal─â reprezint─â o parte a motivului e╚Öecului ideii lui Swift. Marele Trezorier, de fapt, chiar nume╚Öte deja c├«teva persoane care s─â fac─â parte din acest think tank ╚Öi se angajeaz─â s─â asigure o sum─â constant─â pentru o loca╚Ťie convenabil─â. ├Äns─â lovitura de gra╚Ťie o d─â moartea Reginei Anne, survenit─â ├«n 1714.

Dar ce era at├«t de r─âu ├«n limba vremii? De unde venea aceast─â percep╚Ťie at├«t de negativ─â? Cel mai agresiv val de ÔÇ×├«mprumuturiÔÇŁ (for╚Ťate) venise peste locuitorii insulari cu circa ╚Öase sute de ani ├«nainte, dup─â cucerirea normand─â, c├«nd, timp de dou─â secole, franceza normand─â a fost limba de comunicare la Curte, ├«n Parlament, ├«n tribunale; tot ce era considerat cultur─â ├«nalt─â se scria, dac─â nu ├«n latin─â, tradi╚Ťional folosit─â ├«n toat─â Europa ca lingua franca, atunci ├«n limba cuceritorilor. Abia ├«n secolul al XIV-lea avea s─â se impun─â engleza ca limb─â na╚Ťional─â, 1362 fiind anul ├«n care Parlamentul englez a decis s─â o foloseasc─â ├«n locul francezei. Ca fapt divers, a╚Ö dori s─â men╚Ťionez un factor nea╚Öteptat care a contribuit la acest triumf final: Ciuma Neagr─â. Cei ╚Öapte ani, c├«t a durat cea mai fatal─â pandemie din istoria omenirii, au adus englezilor (├«ntre 1348-1350), o mortalitate de 30% care a afectat, previzibil, mai ales p─âturile s─ârace ale societ─â╚Ťii, astfel ├«nc├«t a urmat o criz─â a for╚Ťei de munc─â. Aceasta a sporit importan╚Ťa clasei muncitoare ╚Öi a facilitat p─âtrunderea oamenilor simpli acolo unde ├«nainte nu aveau acces (╚Öi, odat─â cu ei, a limbii engleze). De exemplu, la m─ân─âstirea St. Albans, ├«n 1349, au murit 47 de c─âlug─âri ╚Öi abatele lor (utilizatori de francez─â ╚Öi latin─â), locul fiindu-le luat de oameni care nu numai c─â nu ╚Ötiau dec├«t englez─â, dar mul╚Ťi dintre ei erau total analfabe╚Ťi.

Epoca modern─â, al c─ârei ├«nceput e fixat la 1500, g─âse╚Öte ├«mbun─ât─â╚Ťirea limbii ca scop major al gramerienilor vremii. E un lucru nesurprinz─âtor dac─â ne g├«ndim c─â Rena╚Öterea a ├«nsemnat descoperirea Americii, inventarea tiparului, dezvoltarea astronomiei, reforma Bisericii ÔÇô limba nu putea r─âm├«ne ├«n afara preocup─ârilor ╚Ötiin╚Ťifice. Engleza (dar nu numai ea, ci toate limbile vernaculare europene) era perceput─â ca imatur─â, ne╚Ölefuit─â, inadecvat─â, lipsit─â de elegan╚Ť─â ╚Öi foarte limitat─â ca resurse de exprimare a complexelor sensuri care puteau fi redate prin latin─â ╚Öi greac─â. Astfel c─â gramaticienii secolului al XVI-lea ├«ncep un efort con╚Ötient de ├«mbog─â╚Ťire a limbii cu cuvinte din cele dou─â limbi clasice amintite, dar ╚Öi din francez─â, italian─â ╚Öi spaniol─â. ╚śi a╚Öa ajungem la secolul lui Swift, epoc─â str─âb─âtut─â de un spirit al ordinii, ├«n care e tot mai clar c─â gramatica e haotic─â, nesistematizat─â, c─â vorbirea ╚Öi scrierea se ├«nva╚Ť─â ca mersul. Efortul de rafinare, standardizare ╚Öi stabilizare a limbii se bazeaz─â pe credin╚Ťa tot mai mare ├«n puterea indivizilor vorbitori de a da legi privitoare la limb─â.

Dar engleza se vorbea ╚Öi ├«n Statele Unite. Care era situa╚Ťia aici la 1700? Ideea unei academii salvatoare ├«i b├«ntuie ╚Öi pe americani: ├«n 1780, John Adams, unul dintre P─ârin╚Ťii Fondatori ai Statelor Unite, ├«i scrie o scrisoare pre╚Öedintelui Congresului, pled├«nd pentru ├«nfiin╚Ťarea unei academii care ÔÇ×s─â corecteze, ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â ╚Öi s─â clarifice limba englez─âÔÇŁ (recunoa╚Öte╚Ťi cuvintele lui Swift), dup─â modelul francez, spaniol ╚Öi italian. Ironic, de╚Öi engleza britanic─â e, la ea acas─â, destul de criticat─â, ea constituie un standard de urmat ╚Öi de p─âstrat ├«n ceea ce-i prive╚Öte pe americani. Englezii care tr─âiesc dincolo de Ocean nu ├«nceteaz─â s─â denigreze cuvintele nou ap─ârute ├«n limb─â (ca necesitate absolut─â, ├«ns─â, pentru c─â foarte multe dintre ele descriu peisajul, clima, flora ╚Öi fauna total necunoscute primilor coloni╚Öti, care le-au inventat). La 1781, John Witherspoon, cleric ╚Öi politician de origine sco╚Ťian─â, denun╚Ť─â dec─âderea limbii ├«ntr-o serie de articole publicate ├«n Pennsylvania Journal and Weekly Advertiser: ÔÇ×├Än aceast─â ╚Ťar─â v─âd zilnic ÔÇô ├«n Senat, la tribunal, ├«n biseric─â, ├«n pres─â ÔÇô erori gramaticale, expresii vulgare ╚Öi ├«nc─âlc─âri ale bunei cuviin╚Ťe de care nici o persoan─â aflat─â ├«n circumstan╚Ťe similare nu s-ar face vinovat─â ├«n Marea BritanieÔÇŁ. El identific─â opt clase de astfel de ÔÇ×gre╚ÖeliÔÇŁ, printre care termenii tehnici ╚Öi americanismele (prin care ├«n╚Ťelege orice construc╚Ťie lexical─â diferit─â de uzul britanic ÔÇô de exemplu, cuv├«ntul mad, care are la americani, pe l├«ng─â sensul britanic de ÔÇ×nebunÔÇŁ, pe acela, ├«nc─â actual, de ÔÇ×furiosÔÇŁ, ÔÇ×sup─âratÔÇŁ).

Pe m─âsur─â ce ╚Ťara se ridic─â economic, limba ├«ncepe s─â se diferen╚Ťieze tot mai mult, nu doar lexical, ci ╚Öi ca pronun╚Ťie. C─âr╚Ťile scrise de englezii care iau ├«n der├«dere limba american─â (dar ╚Öi poporul american care contribuie la ÔÇ×barbarizarea limbii monarhilor engleziÔÇŁ) se ├«nmul╚Ťesc tot mai mult, ostilitatea cre╚Öte. Iat─â ce scrie un anume Sydney Smith: ÔÇ×Cine cite╚Öte o carte american─â, pe glob? /.../ Ce au f─âcut medicii americani? Ce substan╚Ťe noi au descoperit chimi╚Ötii americani? /.../ Ce au f─âcut ├«n matematic─â? Cine poart─â haine americane? Unde altundeva, ├«n lume, fiecare al ╚Öaselea om e sclav?ÔÇŁ. ├Än contrast, confirmat─â de istorie, avem intui╚Ťia lui John Adams: ÔÇ×...popula╚Ťia cresc├«nd─â numeric, leg─âtura universal─â a Americii ╚Öi coresponden╚Ťa ei cu toate na╚Ťiunile /.../ vor impune limba ├«n uzul general, ├«n ciuda tuturor obstacolelorÔÇŁ; ╚Öi: ÔÇ×Engleza e destinat─â a fi ├«n urm─âtoarele secole limba lumiiÔÇŁ.

├Än istoria omenirii, cu c├«t contactul dintre culturi e mai intens, cu at├«t mai mult se petrec schimburi de tot felul, iar limba e un domeniu care nu face excep╚Ťie. Dincolo de motivele obiective care duc la ├«mprumutul lingvistic (el corespunde unor nevoi clare: inven╚Ťii ├«n tehnic─â ╚Öi tehnologie care vin odat─â cu denumirile lor, de exemplu), exist─â o mul╚Ťime de alte ra╚Ťiuni din cauza c─ârora este imposibil s─â prezici ce cuvinte, sensuri ╚Öi construc╚Ťii gramaticale vor fi preluate de la al╚Ťii. Puterea individului asupra limbii este inexistent─â, marea mas─â a vorbitorilor fiind cea care decide, printr-un fel de unanimitate incon╚Ötient─â, ce ÔÇ×prindeÔÇŁ ╚Öi ce nu. Istoria arat─â c─â nici academiile, cu toate ├«ncerc─ârile lor, nu se pot opune schimb─ârii ╚Öi nici nu pot devia cursul firesc al evolu╚Ťiei unei limbi. Cel mult pot ├«nregistra schimb─ârile, constat─â Ferdinand de Saussure, ╚Öi asta pentru c─â nimic altceva din lume nu e, ca limba, ÔÇ×rezultatul ac╚Ťiunilor continue efectuate orbe╚Öte de o multitudine de factoriÔÇŁ.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â. 

Foto: Jonathan Swift (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.