Joseph Schumpeter ‒ „Istoria analizei economice”

Dorel Dumitru CHIRIȚESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
Joseph Schumpeter ‒ „Istoria analizei economice” jpeg

Nu vom începe aceste rînduri fără a aminti că o bibliotecă se construiește cu greu. În timpul Dinastiei Ptolemaice, Egiptul antic a realizat o bibliotecă splendidă, Biblioteca din Alexandria, cea mai mare din lume, care număra la apogeu, după unele surse, 700.000 de volume (în alt format fizic decît cel pe care-l cunoaștem noi). Era încurajată aducerea de carte în bibliotecă de către savanții lumii. Chiar a fost dat un ordin ca toate navele care ajungeau în port să fie percheziționate și cărțile găsite erau confiscate. Biblioteca din Alexandria dispunea de o echipă de copiatori ai cărților. Cărțile confiscate erau copiate și proprietarii lor primeau înapoi o copie.

Am început așa aceste rînduri pentru că despre o carte dorim a discuta azi, și anume despre faptul că Banca Națională a României continuă seria traducerii și publicării marilor opere ale marilor economiști. Sigur, din păcate, este singura instituție de prim rang de la noi care face acest lucru. Ministerul de Finanțe, Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică, CEC sau alte mari bănci, ca și mari firme de stat și private, sînt tot atîtea entități care ar putea face acest lucru. Ar putea să-și creeze edituri sau, în parteneriat cu edituri deja recunoscute, să ajute cumva la îmbogățirea tezaurului cultural românesc. Dar nu o fac. Și asta în primul rînd pentru că oamenii care se perindă pe acolo nu iubesc cartea. Ei au cu totul alte treburi. Cartea bună este și o carte scumpă. De aceea, de cele mai multe ori, pentru traducerea și publicarea sa este nevoie de eforturi, mai ales în condițiile în care nu te poți aștepta să faci o afacere din publicarea de carte științifică.

Dar să revenim la ceea ce face BNR și face foarte bine. Azi vorbim despre apariția, în seria nouă a colecției „Biblioteca Băncii Naționale a României”, a lucrării cu numărul 10, și anume a cărții lui Joseph A. Schumpeter, Istoria analizei economice, vol. I. Cartea a apărut la Editura Curtea Veche în traducerea lui Gabriel Mursa. Ediția este îngrijită și prefațată de către prof. univ. dr. George Virgil Stoenescu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Colecția despre care vorbim este standardul maxim în materie de îngrijire și publicare de carte în domeniul științei economice.

Deși nu ne propunem o recenzie a acestui volum, merită să subliniem cîteva lucruri despre această carte. Ea este cel mai bine descrisă de către autorul însuși. Schumpeter (citat de către Elizabeth Boody Schumpeter în Introducerea editorului la lucrarea despre care discutăm) arată: „Această carte descrie evoluția și rolul analizei științifice în domeniul științei economice, de la greco-romani pînă în prezent, în context istoric și politic, fără a neglija și alte domenii ale științelor sociale și filosofiei. Concepțiile despre politica economică, din mintea publicului larg sau care pot fi atribuite legiuitorilor și oamenilor politici, indiferent dacă se regăsesc sau nu în sisteme elaborate, cum ar fi liberalismul, solidarismul etc., care reprezintă ceea ce numim «gîndire economică», constituie doar o parte a cadrului avut în vedere. Subiectul cărții este reprezentat de istoria eforturilor de a descrie și de a explica faptele economice, de a oferi instrumentele necesare pentru a face așa ceva” (op. cit., p. 13).

p22 jpg jpeg

Prof. George Virgil Stoenescu enumeră în prefața lucrării cîteva teme perene ale operei lui Schumpeter: viziunea complet diferită de a lui Keynes asupra capitalismului; în prima perioadă a vieții sale a fost influențat de către Școala Austriacă de Economie (Böhm-Bawerk fiind mentorul său); deși a afirmat că Marx „a fost primul economist de seamă (of top rank) care a putut vedea și arăta sistematic modul în care teoria economică poate fi transformată în analiză istorică și modul în care narațiunea istorică poate fi transformată într-o histoire raisonnée”, Schumpeter nu a fost marxist deoarece el a arătat clar că Marx „nu a reușit să rezolve problema teoretică ultimă, care este aceea de a ști de ce fluctuațiile ciclice sînt inerente logicii capitalismului”; ideea centrală care străbate teoria schumpteriană este aceea că o elită antreprenorială generează inovația care aduce și impune schimbările în mersul activității economice.

Această ultimă contribuție importantă este sintetizată și într-o altă lucrare a economistului. Este vorba despre Poate supraviețui capitalismul? Distrugerea creatoare și viitorul economiei globale (Editura Publica, București, 2011). Sintetizăm afirmațiile sale: „Aspectul esențial care trebuie reținut este că, atunci cînd ne ocupăm de capitalism, avem de-a face cu un proces evolutiv. (...) În acest caz, capitalismul este, prin natura sa, o formă sau o metodă de schimbare economică și nu numai că nu este niciodată, dar nici nu poate fi vreodată staționar. (...) Însă acest caracter revoluționar nici nu se datorează unei creșteri cvasi-automate a populației și a capitalului sau inconsistențelor sistemelor monetare, despre care se pot spune exact aceleași lucruri. Impulsul fundamental care pune în mișcare și menține în funcțiune mecanismul capitalist vine de la noile bunuri de consum, de la noile metode de producție sau transport, noile piețe, noile forme de organizare industrială pe care le creează întreprinderea capitalistă. (...) Deschiderea unor noi piețe, interne sau externe și dezvoltarea organizațională (...) ilustrează același proces de mutație industrială – dacă îmi este permis să folosesc acest termen biologic – care revoluționează fără încetare structura economică din interior, distrugînd-o fără oprire pe cea veche și creînd permanent o nouă structură. Acest proces de distrugere creatoare este aspectul esențial al capitalismului” (op. cit., pp. 39-40).

Revenind la volum, vom enunța doar cîteva din capitolele sale pentru a-l face curios pe cititor: sociologia economiei; economia greco-romană; doctorii scolastici și filosofii dreptului natural; scolasticism și capitalism; conceptul de drept natural; filosofii dreptului natural în secolul al XVII-lea; econometricienii și Turgot; valoare și bani. Vă rog să studiați această carte. Vă va ajuta să înțelegeți mai bine ce este economia în cadrul mai amplu și complex al științelor sociale. Schumpeter este un mare deschizător de drumuri în acest sens. El este printre primii economiști care își dau seama că economia poate fi înțeleasă mai ușor în conexiune cu celelalte științe sociale. Dacă noi facem azi asemenea analize în mod curent, ele nu erau firești altădată.

Nu vom încheia fără a sublinia importanța apariției unor asemenea lucrări pentru mediul intelectual economic de la noi. Unul dintre motivele pentru care știința economică de la noi nu strălucește este acela că în facultățile de științe economice nu se studiază cu atenție partea clasică, bazele științei economice. Vechile cursuri de istoria gîndirii economice sau de doctrină economică au dispărut din planurile de învățămînt sub presiunea unor „pragmatici” care au elaborat standardele naționale pentru aceste planuri, dar și sub presiunea unor „contabili” ajunși decani sau rectori, care au tăiat pur și simplu din planuri aceste discipline. Ei nu le vedeau rostul. Pentru ei, economistul nu trebuie să fie mai mult decît un roboțel foarte ancorat în practică, pentru că există o vorbă în popor conform căreia „…teoria ca teoria, dar practica te omoară!”. Așa se face că Adam Smith este, pentru tinerii noștri absolvenți, un fel de fotbalist care nu a ajuns încă în liga I (pentru că de aia nu au auzit de el!), iar Marx este un fel de bau-bau, pentru că așa tot aud ei vorbindu-se pe la televizor. Problema despre care vorbim se amplifică atunci cînd o parte dintre acești tineri absolvenți ajung la rîndul lor să ocupe posturi importante în învățămînt, cercetare sau chiar în zona deciziei politice. În acest caz, chiar sînt chemați să opereze cu categorii și concepte pe care nu le cunosc. Este deja un clișeu să auzim cum oameni de înaltă decizie confundă între ele doctrine politice sau economice, sau, pur și simplu, un ministru de Finanțe nu face deosebirea dintre dezinflație și inflație. A nu cunoaște clasicii economiei este pentru un economist cadru didactic ca și cum un inginer nu ar ști tabla înmulțirii. Revenind la cadrul didactic economist, ne întrebăm și noi: cum să vorbești despre cantitatea de bani din economie dacă nu cunoști contribuțiile lui Keynes sau Friedman? Sigur, o poți face, dar nivelul la care te afli este cel despre care vorbeam la început. De aceea eu cred că ar trebui să facem două lucruri pentru școala de economie de la noi. Primul ar fi să reintroducem în planurile de învățămînt de la anul I discipline cum sînt Istoria economiei naționale, Istoria gîndirii economice sau Filosofie. Nu putem spera deocamdată, dar poate cineva se gîndește să meargă pînă acolo încît să introducă chiar discipline care țin de economia și civilizația globală sau economia și civilizația occidentală. Al doilea lucru pe care ar trebui să-l facem este acela de a aduce cărți de specialitate în fața studenților. Este nevoie de multe cărți, scrise de autori români sau străini, aduse în limbi străine sau traduse. Traducerea este forma clasică prin care tezaurul de cunoaștere despre care vorbeam poate ajunge cel mai ușor la dispoziția cititorului nostru.

Mulțumim domnului profesor George Virgil Stoenescu și BNR pentru cărțile pe care ni le oferă și pentru munca pe care o depun pentru a le publica. Îi asigurăm că efortul depus este unul important, în favoarea tuturor celor care doresc să fie sau să devină economiști.

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflecții despre construcția socială postdecembristă, Editura Institutul European, 2018.

Foto: Joseph A. Schumpeter (wikimedia commons)

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.