Joseph Schumpeter ‒ „Istoria analizei economice”

Dorel Dumitru CHIRIȚESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
Joseph Schumpeter ‒ „Istoria analizei economice” jpeg

Nu vom începe aceste rînduri fără a aminti că o bibliotecă se construiește cu greu. În timpul Dinastiei Ptolemaice, Egiptul antic a realizat o bibliotecă splendidă, Biblioteca din Alexandria, cea mai mare din lume, care număra la apogeu, după unele surse, 700.000 de volume (în alt format fizic decît cel pe care-l cunoaștem noi). Era încurajată aducerea de carte în bibliotecă de către savanții lumii. Chiar a fost dat un ordin ca toate navele care ajungeau în port să fie percheziționate și cărțile găsite erau confiscate. Biblioteca din Alexandria dispunea de o echipă de copiatori ai cărților. Cărțile confiscate erau copiate și proprietarii lor primeau înapoi o copie.

Am început așa aceste rînduri pentru că despre o carte dorim a discuta azi, și anume despre faptul că Banca Națională a României continuă seria traducerii și publicării marilor opere ale marilor economiști. Sigur, din păcate, este singura instituție de prim rang de la noi care face acest lucru. Ministerul de Finanțe, Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică, CEC sau alte mari bănci, ca și mari firme de stat și private, sînt tot atîtea entități care ar putea face acest lucru. Ar putea să-și creeze edituri sau, în parteneriat cu edituri deja recunoscute, să ajute cumva la îmbogățirea tezaurului cultural românesc. Dar nu o fac. Și asta în primul rînd pentru că oamenii care se perindă pe acolo nu iubesc cartea. Ei au cu totul alte treburi. Cartea bună este și o carte scumpă. De aceea, de cele mai multe ori, pentru traducerea și publicarea sa este nevoie de eforturi, mai ales în condițiile în care nu te poți aștepta să faci o afacere din publicarea de carte științifică.

Dar să revenim la ceea ce face BNR și face foarte bine. Azi vorbim despre apariția, în seria nouă a colecției „Biblioteca Băncii Naționale a României”, a lucrării cu numărul 10, și anume a cărții lui Joseph A. Schumpeter, Istoria analizei economice, vol. I. Cartea a apărut la Editura Curtea Veche în traducerea lui Gabriel Mursa. Ediția este îngrijită și prefațată de către prof. univ. dr. George Virgil Stoenescu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Colecția despre care vorbim este standardul maxim în materie de îngrijire și publicare de carte în domeniul științei economice.

Deși nu ne propunem o recenzie a acestui volum, merită să subliniem cîteva lucruri despre această carte. Ea este cel mai bine descrisă de către autorul însuși. Schumpeter (citat de către Elizabeth Boody Schumpeter în Introducerea editorului la lucrarea despre care discutăm) arată: „Această carte descrie evoluția și rolul analizei științifice în domeniul științei economice, de la greco-romani pînă în prezent, în context istoric și politic, fără a neglija și alte domenii ale științelor sociale și filosofiei. Concepțiile despre politica economică, din mintea publicului larg sau care pot fi atribuite legiuitorilor și oamenilor politici, indiferent dacă se regăsesc sau nu în sisteme elaborate, cum ar fi liberalismul, solidarismul etc., care reprezintă ceea ce numim «gîndire economică», constituie doar o parte a cadrului avut în vedere. Subiectul cărții este reprezentat de istoria eforturilor de a descrie și de a explica faptele economice, de a oferi instrumentele necesare pentru a face așa ceva” (op. cit., p. 13).

p22 jpg jpeg

Prof. George Virgil Stoenescu enumeră în prefața lucrării cîteva teme perene ale operei lui Schumpeter: viziunea complet diferită de a lui Keynes asupra capitalismului; în prima perioadă a vieții sale a fost influențat de către Școala Austriacă de Economie (Böhm-Bawerk fiind mentorul său); deși a afirmat că Marx „a fost primul economist de seamă (of top rank) care a putut vedea și arăta sistematic modul în care teoria economică poate fi transformată în analiză istorică și modul în care narațiunea istorică poate fi transformată într-o histoire raisonnée”, Schumpeter nu a fost marxist deoarece el a arătat clar că Marx „nu a reușit să rezolve problema teoretică ultimă, care este aceea de a ști de ce fluctuațiile ciclice sînt inerente logicii capitalismului”; ideea centrală care străbate teoria schumpteriană este aceea că o elită antreprenorială generează inovația care aduce și impune schimbările în mersul activității economice.

Această ultimă contribuție importantă este sintetizată și într-o altă lucrare a economistului. Este vorba despre Poate supraviețui capitalismul? Distrugerea creatoare și viitorul economiei globale (Editura Publica, București, 2011). Sintetizăm afirmațiile sale: „Aspectul esențial care trebuie reținut este că, atunci cînd ne ocupăm de capitalism, avem de-a face cu un proces evolutiv. (...) În acest caz, capitalismul este, prin natura sa, o formă sau o metodă de schimbare economică și nu numai că nu este niciodată, dar nici nu poate fi vreodată staționar. (...) Însă acest caracter revoluționar nici nu se datorează unei creșteri cvasi-automate a populației și a capitalului sau inconsistențelor sistemelor monetare, despre care se pot spune exact aceleași lucruri. Impulsul fundamental care pune în mișcare și menține în funcțiune mecanismul capitalist vine de la noile bunuri de consum, de la noile metode de producție sau transport, noile piețe, noile forme de organizare industrială pe care le creează întreprinderea capitalistă. (...) Deschiderea unor noi piețe, interne sau externe și dezvoltarea organizațională (...) ilustrează același proces de mutație industrială – dacă îmi este permis să folosesc acest termen biologic – care revoluționează fără încetare structura economică din interior, distrugînd-o fără oprire pe cea veche și creînd permanent o nouă structură. Acest proces de distrugere creatoare este aspectul esențial al capitalismului” (op. cit., pp. 39-40).

Revenind la volum, vom enunța doar cîteva din capitolele sale pentru a-l face curios pe cititor: sociologia economiei; economia greco-romană; doctorii scolastici și filosofii dreptului natural; scolasticism și capitalism; conceptul de drept natural; filosofii dreptului natural în secolul al XVII-lea; econometricienii și Turgot; valoare și bani. Vă rog să studiați această carte. Vă va ajuta să înțelegeți mai bine ce este economia în cadrul mai amplu și complex al științelor sociale. Schumpeter este un mare deschizător de drumuri în acest sens. El este printre primii economiști care își dau seama că economia poate fi înțeleasă mai ușor în conexiune cu celelalte științe sociale. Dacă noi facem azi asemenea analize în mod curent, ele nu erau firești altădată.

Nu vom încheia fără a sublinia importanța apariției unor asemenea lucrări pentru mediul intelectual economic de la noi. Unul dintre motivele pentru care știința economică de la noi nu strălucește este acela că în facultățile de științe economice nu se studiază cu atenție partea clasică, bazele științei economice. Vechile cursuri de istoria gîndirii economice sau de doctrină economică au dispărut din planurile de învățămînt sub presiunea unor „pragmatici” care au elaborat standardele naționale pentru aceste planuri, dar și sub presiunea unor „contabili” ajunși decani sau rectori, care au tăiat pur și simplu din planuri aceste discipline. Ei nu le vedeau rostul. Pentru ei, economistul nu trebuie să fie mai mult decît un roboțel foarte ancorat în practică, pentru că există o vorbă în popor conform căreia „…teoria ca teoria, dar practica te omoară!”. Așa se face că Adam Smith este, pentru tinerii noștri absolvenți, un fel de fotbalist care nu a ajuns încă în liga I (pentru că de aia nu au auzit de el!), iar Marx este un fel de bau-bau, pentru că așa tot aud ei vorbindu-se pe la televizor. Problema despre care vorbim se amplifică atunci cînd o parte dintre acești tineri absolvenți ajung la rîndul lor să ocupe posturi importante în învățămînt, cercetare sau chiar în zona deciziei politice. În acest caz, chiar sînt chemați să opereze cu categorii și concepte pe care nu le cunosc. Este deja un clișeu să auzim cum oameni de înaltă decizie confundă între ele doctrine politice sau economice, sau, pur și simplu, un ministru de Finanțe nu face deosebirea dintre dezinflație și inflație. A nu cunoaște clasicii economiei este pentru un economist cadru didactic ca și cum un inginer nu ar ști tabla înmulțirii. Revenind la cadrul didactic economist, ne întrebăm și noi: cum să vorbești despre cantitatea de bani din economie dacă nu cunoști contribuțiile lui Keynes sau Friedman? Sigur, o poți face, dar nivelul la care te afli este cel despre care vorbeam la început. De aceea eu cred că ar trebui să facem două lucruri pentru școala de economie de la noi. Primul ar fi să reintroducem în planurile de învățămînt de la anul I discipline cum sînt Istoria economiei naționale, Istoria gîndirii economice sau Filosofie. Nu putem spera deocamdată, dar poate cineva se gîndește să meargă pînă acolo încît să introducă chiar discipline care țin de economia și civilizația globală sau economia și civilizația occidentală. Al doilea lucru pe care ar trebui să-l facem este acela de a aduce cărți de specialitate în fața studenților. Este nevoie de multe cărți, scrise de autori români sau străini, aduse în limbi străine sau traduse. Traducerea este forma clasică prin care tezaurul de cunoaștere despre care vorbeam poate ajunge cel mai ușor la dispoziția cititorului nostru.

Mulțumim domnului profesor George Virgil Stoenescu și BNR pentru cărțile pe care ni le oferă și pentru munca pe care o depun pentru a le publica. Îi asigurăm că efortul depus este unul important, în favoarea tuturor celor care doresc să fie sau să devină economiști.

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflecții despre construcția socială postdecembristă, Editura Institutul European, 2018.

Foto: Joseph A. Schumpeter (wikimedia commons)

p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.