John Gurdon și broasca africană

Laura-Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 992 din 13 aprilie – 19 aprilie 2023
John Gurdon
John Gurdon

La începutul lui octombrie 2012, într-o sală de seminar din Cambridge, biologul John Gurdon era într-una din desele întîlniri cu doctoranzii și post-doctoranzii din laboratorul lui, discutînd cele mai noi rezultate și idei de experimente viitoare. Întrerupți fiind de ușa sălii deschizîndu-se brusc, Gurdon s-a ridicat să își întîmpine colegii care intraseră strigînd emoționați: „Ați cîștigat, ați cîștigat!!”. A înclinat capul, le-a mulțumit și, cu un zîmbet modest, le-a spus:  „Știam, știam, dar nu aveam voie să spun nimănui”. Apoi, cu un gest care îi rezuma lipsa de mîndrie și concentrarea pe ceea ce îl interesa cu adevărat, știința, s-a reașezat, revenind cu privirea la prezentarea unui doctorand. Cu toate că tocmai se anunțase public că a cîștigat premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină, Gurdon s-a întors către studenții lui și a zis, ca și cum nu s-ar fi petrecut mare lucru: „Haideți, continuăm?”.

Anecdota, povestită astăzi în unele laboratoare, îl surprinde fidel pe cercetătorul prea puțin cunoscut care a schimbat modul în care vedem și gîndim lumea. Dacă ni se pare astăzi evident că toate celulele care ne țes corpul conțin același material genetic, același ADN, această idee nu a fost mereu considerată de la sine înțeleasă. În fond, gîndind intuitiv, de ce am crede că ochii și ficatul, de exemplu, ar funcționa după aceleași „instrucțiuni” codificate în ADN? 

Totul a început cu John Gurdon și cu o broască africană. Într-un experiment devenit clasic,  publicat în 1958 și care merită adjectivul suprem oferit în știință, elegant, cercetătorul britanic a încercat să răspundă la o întrebare aparent simplă: odată ce o celulă s-a specializat, mai are capacitatea de a-și recăpăta starea „naivă” de la care a plecat? Gurdon s-a întrebat dacă poți face, de exemplu, o celulă de piele să își piardă specializarea, să devină de „ne-piele”, adică să fie din nou o celulă care încă nu a „ales” din ce parte a corpului va face parte. 

Experimentul lui Gurdon a fost unul de transfer nuclear, care e de fapt un schimb: a scos nucleul dintr-un ovul de broască, înlocuindu-l cu nucleul unei celule de piele luată de la o altă broască adultă. În mod incredibil, după fertilizarea ovulului al cărui nucleu a fost astfel înlocuit, o nouă broască s-a dezvoltat normal. Gurdon a demonstrat astfel că orice celulă, chiar dacă e adultă și are o anumită specializare, are instrucțiunile necesare pentru a forma un animal întreg. De fapt, nucleul celulei de piele a fost reprogramat de ovulul în care a fost transferat. Acest fenomen al reprogramării, care a transformat biologia, presupune că o celulă adultă care s-a specializat poate reveni la starea sa de dinainte de specializare, denumită naivă, redobîndind astfel potențialul de a deveni apoi orice alt tip de celulă prin re-specializare. Dacă așa ceva este posibil, înseamnă că toate celulele conțin același material genetic, aceleași informații codificate în ADN. 

Nu toată comunitatea cercetătorilor a fost convinsă de scamatoriile broaștei africane, experimentele lui Gurdon avînd soarta inevitabilă a tuturor celor care studiază „organisme model”: broaște, viermi, muște sau drojdie, și lovindu-se de întrebarea: este descoperirea relevantă pentru mamifere, în special pentru oameni, sau e doar o ciudățenie de broască? Dacă ar ști lumea cîte au învățat oamenii de știință chiar și de la porumb... 

În deceniile care au urmat descoperirii lui Gurdon, mulți cercetători s-au întrebat dacă reprogramarea e posibilă și la mamifere. Răspunsul a început să vină abia în 1997: celebra oaie Dolly a demonstrat că un singur nucleu dintr-o celulă adultă e suficient pentru a produce o oaie întreagă. Apoi, în 2007 a fost publicată dovada că omul nu e departe de broască: cercetătorul japonez Yamanaka, folosind doar patru factori moleculari, a reușit să reprogrameze celule de piele umane înapoi în celule stem. Iar cînd oamenii de știință s-au văzut cu laboratoarele pline de celule stem, abordarea a devenit: the sky’s the limit.  Celulele de piele umane pot fi reprogramate și menținute în laborator ca celule stem, care pot fi mai apoi „împinse” să devină celule nervoase, pancreatice, ale inimii ș.a.m.d. prin re-specializare. Iar acum, că ne-am lămurit că reprogramarea funcționează și la oameni, cercetarea a revenit și la alte specii, precum păsări sau primate, de la care avem nevoie doar de cîteva celule ca apoi să le putem studia fără să avem animalele în laborator. 

Descoperirea lui Gurdon a schimbat abordarea și în medicina regenerativă. Luînd celule de piele de la oameni, de exemplu de la cei care suferă de demență, și transformîndu-le în celule nervoase, se pot studia mecanismele bolii. Mai mult, pot fi folosite ca tratamente în sine, prin regenerarea celulelor nervoase pierdute cu unele noi, prelevate de la același om. În prezent, studii clinice folosesc neuroni reprogramați din celulele de piele ale pacienților cu Parkinson, care sînt readăugați prin transplant pentru a reabilita neuronii pe care pacienții i-au pierdut din cauza bolii.

Anul trecut, cînd tocmai împlinise 89 de ani, la finalul unei prelegeri în care ne-a prezentat noile descoperiri și întrebări cu care se ocupă laboratorul lui, un tour de force al enormelor descoperiri pe care le-a făcut în ultimele decenii, John Gurdon a încheiat spunînd: „Nu știu ce să zic, cred că începe să fie promițător”. 

Laura Yvonne Gherghina este doctorandă la Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe al Universității din Cambridge.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Lacul Sfânta Ana, un important obiectiv turistic din Harghita jpeg
Legenda neștiută a Lacului Sfânta Ana. De ce se spune că a fost format din lacrimi și ce iubire neîmplinită ascunde
Lacul Sfânta Ana, ascuns în inima munților Harghitei, este unul dintre cele mai spectaculoase și misterioase lacuri din România. Unic în Europa Centrală, este singurul lac vulcanic intact din regiune și singurul de acest tip din România.
Recep Erdogan FOTO Profimedia (2) jpg
Erdogan face apel la „acţiuni urgente” pentru a preveni o conflagraţie regională. Ce i-a spus lui Trump despre „spirala de violenţă declanşată de atacurile Israelului”
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut duminică, în timpul unei convorbiri telefonice cu liderul Statelor Unite, Donald Trump, „acţiuni urgente” pentru a preveni transformarea conflictului fără precedent dintre Israel şi Iran într-unul regional.
volan webp
Spune-ne cum conduci, ca să-ți spunem cine ești! Poziția mâinilor de pe volan îți dă de gol personalitatea
Ai putea crede că modul în care îți ții mâinile pe volan este pur și simplu o chestiune de confort sau un obicei format în timp. Dar psihologii susțin că acest detaliu aparent banal spune multe despre cine ești cu adevărat.
macron trump jpg
Liderii europeni îl vor presa pe Trump cu privire la strategia Israel-Iran la reuniunea G7
Liderii care se reunesc pentru summitul din Canada intenționează să îl constrângă pe președintele american cu privire la întreaga sa strategie privind Iranul.
image png
O nouă seară cu explozii deasupra orașelor Tel Aviv și Ierusalim. Iranul îi avertizează pe israelieni să părăsească zonele vitale
Duminică seara se auzeau explozii deasupra Tel Aviv și Ierusalimului. Toate zborurile sunt suspendate.
Soldați cu măști de gaze  Sursa ilustrate Ebay  com (2) jpg
Operațiunea secretă a CIA în România: Școala militară pentru război neconvențional
După Al Doilea Război Mondial, un loc interzis de la poalele Munților Făgăraș a devenit un centru de antrenament pentru trupele instruite în știința războiului neconvențional și în folosirea armelor chimice și biologice, arată rapoartele desecretizate ale spionajului american.
bayern fb jpg
Atacuri Israel în Iran FOTO EPA 13126601 jpg
Atacurile israeliene asupra Iranului au ucis cel puțin 406 persoane și au rănit 654. Ce spune o organizație pentru drepturile omului
Loviturile israeliene asupra Iranului au ucis cel puțin 406 persoane și au rănit alte 654, relatează Associated Press, citând Human Rights Activists, cu sediul la Washington.
image png
Israelul a realizat atacul aerian cu cea mai mare rază de acţiune din istoria sa: 2.300 km
Forţele Aeriene Israeliene au bombardat un avion de realimentare iranian pe aeroportul Mashhad din nord-estul Iranului, la aproximativ 2.300 de kilometri de Israel, marcând „cea mai îndepărtată lovitură de la începutul operaţiunii”.