John Gurdon și broasca africană

Laura-Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 992 din 13 aprilie – 19 aprilie 2023
John Gurdon
John Gurdon

La începutul lui octombrie 2012, într-o sală de seminar din Cambridge, biologul John Gurdon era într-una din desele întîlniri cu doctoranzii și post-doctoranzii din laboratorul lui, discutînd cele mai noi rezultate și idei de experimente viitoare. Întrerupți fiind de ușa sălii deschizîndu-se brusc, Gurdon s-a ridicat să își întîmpine colegii care intraseră strigînd emoționați: „Ați cîștigat, ați cîștigat!!”. A înclinat capul, le-a mulțumit și, cu un zîmbet modest, le-a spus:  „Știam, știam, dar nu aveam voie să spun nimănui”. Apoi, cu un gest care îi rezuma lipsa de mîndrie și concentrarea pe ceea ce îl interesa cu adevărat, știința, s-a reașezat, revenind cu privirea la prezentarea unui doctorand. Cu toate că tocmai se anunțase public că a cîștigat premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină, Gurdon s-a întors către studenții lui și a zis, ca și cum nu s-ar fi petrecut mare lucru: „Haideți, continuăm?”.

Anecdota, povestită astăzi în unele laboratoare, îl surprinde fidel pe cercetătorul prea puțin cunoscut care a schimbat modul în care vedem și gîndim lumea. Dacă ni se pare astăzi evident că toate celulele care ne țes corpul conțin același material genetic, același ADN, această idee nu a fost mereu considerată de la sine înțeleasă. În fond, gîndind intuitiv, de ce am crede că ochii și ficatul, de exemplu, ar funcționa după aceleași „instrucțiuni” codificate în ADN? 

Totul a început cu John Gurdon și cu o broască africană. Într-un experiment devenit clasic,  publicat în 1958 și care merită adjectivul suprem oferit în știință, elegant, cercetătorul britanic a încercat să răspundă la o întrebare aparent simplă: odată ce o celulă s-a specializat, mai are capacitatea de a-și recăpăta starea „naivă” de la care a plecat? Gurdon s-a întrebat dacă poți face, de exemplu, o celulă de piele să își piardă specializarea, să devină de „ne-piele”, adică să fie din nou o celulă care încă nu a „ales” din ce parte a corpului va face parte. 

Experimentul lui Gurdon a fost unul de transfer nuclear, care e de fapt un schimb: a scos nucleul dintr-un ovul de broască, înlocuindu-l cu nucleul unei celule de piele luată de la o altă broască adultă. În mod incredibil, după fertilizarea ovulului al cărui nucleu a fost astfel înlocuit, o nouă broască s-a dezvoltat normal. Gurdon a demonstrat astfel că orice celulă, chiar dacă e adultă și are o anumită specializare, are instrucțiunile necesare pentru a forma un animal întreg. De fapt, nucleul celulei de piele a fost reprogramat de ovulul în care a fost transferat. Acest fenomen al reprogramării, care a transformat biologia, presupune că o celulă adultă care s-a specializat poate reveni la starea sa de dinainte de specializare, denumită naivă, redobîndind astfel potențialul de a deveni apoi orice alt tip de celulă prin re-specializare. Dacă așa ceva este posibil, înseamnă că toate celulele conțin același material genetic, aceleași informații codificate în ADN. 

Nu toată comunitatea cercetătorilor a fost convinsă de scamatoriile broaștei africane, experimentele lui Gurdon avînd soarta inevitabilă a tuturor celor care studiază „organisme model”: broaște, viermi, muște sau drojdie, și lovindu-se de întrebarea: este descoperirea relevantă pentru mamifere, în special pentru oameni, sau e doar o ciudățenie de broască? Dacă ar ști lumea cîte au învățat oamenii de știință chiar și de la porumb... 

În deceniile care au urmat descoperirii lui Gurdon, mulți cercetători s-au întrebat dacă reprogramarea e posibilă și la mamifere. Răspunsul a început să vină abia în 1997: celebra oaie Dolly a demonstrat că un singur nucleu dintr-o celulă adultă e suficient pentru a produce o oaie întreagă. Apoi, în 2007 a fost publicată dovada că omul nu e departe de broască: cercetătorul japonez Yamanaka, folosind doar patru factori moleculari, a reușit să reprogrameze celule de piele umane înapoi în celule stem. Iar cînd oamenii de știință s-au văzut cu laboratoarele pline de celule stem, abordarea a devenit: the sky’s the limit.  Celulele de piele umane pot fi reprogramate și menținute în laborator ca celule stem, care pot fi mai apoi „împinse” să devină celule nervoase, pancreatice, ale inimii ș.a.m.d. prin re-specializare. Iar acum, că ne-am lămurit că reprogramarea funcționează și la oameni, cercetarea a revenit și la alte specii, precum păsări sau primate, de la care avem nevoie doar de cîteva celule ca apoi să le putem studia fără să avem animalele în laborator. 

Descoperirea lui Gurdon a schimbat abordarea și în medicina regenerativă. Luînd celule de piele de la oameni, de exemplu de la cei care suferă de demență, și transformîndu-le în celule nervoase, se pot studia mecanismele bolii. Mai mult, pot fi folosite ca tratamente în sine, prin regenerarea celulelor nervoase pierdute cu unele noi, prelevate de la același om. În prezent, studii clinice folosesc neuroni reprogramați din celulele de piele ale pacienților cu Parkinson, care sînt readăugați prin transplant pentru a reabilita neuronii pe care pacienții i-au pierdut din cauza bolii.

Anul trecut, cînd tocmai împlinise 89 de ani, la finalul unei prelegeri în care ne-a prezentat noile descoperiri și întrebări cu care se ocupă laboratorul lui, un tour de force al enormelor descoperiri pe care le-a făcut în ultimele decenii, John Gurdon a încheiat spunînd: „Nu știu ce să zic, cred că începe să fie promițător”. 

Laura Yvonne Gherghina este doctorandă la Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe al Universității din Cambridge.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

plaja pixabay1 jpg
O româncă a descoperit destinația de pe litoral unde cazarea costă doar 35 de lei pe noapte: „Pare ireal? În România, da”
Deși pare ireal, există o destinație turistică, unde cazarea costă doar 35 de lei pe noapte, iar condițiile sunt extrem de decente. Vestea a fost răspândită de o româncă aflată la studii peste hotare.
suc de lamaie jpg
Funcționează decolorarea părului cu lămâie? Ce spun experții despre trendul de pe TikTok
Decolorarea părului cu suc de lămâie este o metodă care a devenit virală pe TikTok, dar ce părere au specialiștii despre acest truc? Ajută sau deteriorează firele de păr?
Argentina Maroc, Jocurile Olimpice (Facebook) jpg
Controverse la Jocurile Olimpice: meci de fotbal întrerupt și reluat după două ore
Unul dintre meciurile de fotbal de la Olimpiadă a stârnit controverse.
Tatuaj jpg
Un traficat de droguri român a vrut să-și piardă urma în Spania: Și-a modificat amprentele, și-a pus botox și și-a scos tatuajele
Un traficant român, lider al unei grupări infracționale care aducea droguri în țară, a încercat să-i păcălească pe polițiștii români și spanioli înante de a fi prins. Individul își modificase amprentele, își injectase botox și își scosese 70% din tatuaje.
image009 jpg
Misiune anti-cancer: caravana „Fii atentă, România!”
Cancerul nu mai este – azi – o condamnare la moarte. Țările cu acces la cercetările de ultimă oră și la noile politici de sănătate obțin din ce în ce mai multe succese în lupta cu el.
Bogdan Andone / FOTO Sport Pictures
bani multi pensie jpg
Ce s-a întâmplat cu o româncă după ce a încercat să îl șantajeze pe fostul director de la Credit Suisse
O femeie de 43 de ani, româncă, angajată ca menajeră în vila fostului director al uneia dintre cele mai puternice bănci din lume, a încercat să câștige bani
Begu jpg
Ghinion curat: adversarele fetelor noastre la turneul de tenis din cadrul Jocurilor Olimpice
Tragerea la sorți de la Paris n-a adus vești bune pentru Team Romania.
florentina iusco platformax jpg
România taie în carne vie: decizie în cazul Florentinei Iușco, suspendată pentru dopaj
Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a reacționat imediat.
image
George Restivan o desființează pe Adriana Bahmuțeanu: „Am făcut ceea ce orice tată ar face pentru a-și salva fiul / Adriana a vrut să scape de Mara Bănică”
Adriana Bahmuțeanu a anunțat că s-a despărțit de soțul ei, George Restivan, care deja se află în Statele Unite. Prezentatoarea TV nu a enunțat adevăratul motiv al separării, ci a dat vina pe distanță. George, pe de altă parte, susține că exista multă tensiune în familia lor și că a fugit din țară ca să-și salveze fiul, pe Blake.
image
Lux la superlativ: Plaje unde tarifele pentru șezlonguri depășesc Mamaia. Prețurile sunt astronomice
În căutarea unei vacanțe de lux pe plajele lumii? Atunci, pregătește-te să scoți din buzunar sume considerabile pentru a te bucura de soare și mare.
image
„Betty cea urâtă” s-a întors tumultos pe micul ecran. Cum arată acum, la 51 de ani, actrița Ana María Orozco
„Betty cea urâtă” a unul dintre cele mai urmărite telenovele din Columbia, însă cu un succes la nivel internațional. Serialul a fost urmărit cu intensitate în perioada 1999-2001 datorită carismei pe care Ana María Orozco a avut-o în pelicula columbiană, unde, la fel ca în Cenușăreasa, s-a transformat într-o superbă femeie pe care nimeni nu a mai recunoscut-o. Betty purta ochelari, era timidă și purta ținute banale, însă transformarea ei a șocat toată audiența.