Isterii de bucureștean (și biletele de papagal)

Publicat în Dilema Veche nr. 904 din 5 – 11 august 2021
E cool să postești jpeg

Cu puțin înainte de 23 iulie, ziua cînd pentru sectorul 1 al Capitalei s-a declarat starea de alertă din cauza gunoaielor de pe stradă, m-au apucat isteriile. Coji de banane, șervețele, hîrtii, cutii, sticle, zămîrci și zoaie și tot soiul de duhori – nu doar că tomberoanele de pe Bulevardul Magheru dădeau pe dinafară, ci întregul Magheru părea că a devenit un uriaș tomberon vivant, în care gunoaiele, inoculate deja cu tupeu, și-au și imaginat că sînt însuflețite de un spirit malefic și fie au început să mișune printre picioarele trecătorilor, fie să țopăie prin aer, zburătăcite de răzlețele pale de vînt. Nu, nu eram într-o capitală (europeană!), ci chiar în decorul decrepit zugrăvit de Patrick Süskind, în primele pagini ale romanului său Parfumul.

Și mi-am amintit cum, la începutul lunii septembrie, anul trecut, actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, pe atunci aspirant la conducerea Primăriei, lansa, într-o conferință de presă, proiectul „BucurestiUmilit.ro – Harta problemelor din București”, o platformă electronică unde bucureștenii puteau semnala problemele din cartierele în care locuiau. Pe scurt, o hartă a Capitalei unde identificai locul, punînd un „pin”, o poză sau o descriere a „umilinței”. Ca să simți, cumva, că necazurile tale ajung undeva, sînt luate în seamă și, poate, și rezolvate.

La 24 de ore de la lansarea platformei, site-ul care găzduia proiectul, www.unitischimbam.ro, anunța, ca un soi de strigăt de bătălie, că se înregistraseră deja cinci mii de atenționări: „Sînt peste 5.000 de umilințe zilnice pentru bucureștenii din toate cartierele, care se confruntă zilnic cu străzi găurite, gunoaie neridicate, lipsa apei calde, trafic infernal, noxe și mirosuri pestilențiale, clădiri părăginite și cu multe alte probleme. Aceste umilințe trebuie să înceteze, iar pentru aceasta votul vostru e foarte important”. Iar votul le-a fost dat, în mare parte.

La zece luni de la lansarea acelui proiect, culoarea politică a Capitalei la nivel local s-a schimbat. Primăria Generală, Primăria sectorului 1, Primăria sectorului 2 și cea a sectorului 6, toate au adus nuanțe noi, atît în conducere, cît și în consiliile locale.

Ce s-a întîmplat însă cu „umilințele zilnice” denunțate în campania electorală? Clădirile în paragină, străzile găurite, lipsa apei calde, traficul infernal, gunoiul neridicat? Nici n-au dispărut și nici rezolvarea lor nu pare a fi foarte clară. Un lucru este însă clar: harta respectivă, proiectul menit să-ți verși ofurile, a dispărut – zile întregi am tot încercat s-o accesez, însă singurul mesaj pe care îl primeam era: „Hmmm... can’t reach this page”.

„Da, avem întîrzieri”, și-a început primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, o conferință de presă susținută la începutul lunii iunie, invocînd evidentele motive financiare. „Nu e un mandat obișnuit cel pe care l-am preluat, ci unul cu datorii de trei miliarde de lei.”

Plata acestor datorii a dus, inevitabil, la oprirea investițiilor și la tergiversarea rezolvării „problemelor curente”. Totuși, primarul a ținut să menționeze că banii, pe care nu i-a avut la dispoziție Primăria în luna martie, au venit, și că tot ce a fost amînat pînă acum, amenajarea parcurilor sau astuparea gropilor, este pe cale să se înfăptuiască – în două luni, a menționat atunci edilul, „vom fi bine cu remedierea gropilor din asfalt”. La fel, în lucru sînt și proiectele „Ghencea” sau cel care vizează termoficarea – fondurile europene care vor veni de la Uniunea Europeană asigurînd 210 kilometri din rețeaua principală. (Care are 1.000.) 

Întrebat fiind de problema lipsei apei calde, primarul a deschis subiectul ELCEN. „Problemele care sînt în București de două-trei săptămîni nu sînt cauzate de noi, ci de ELCEN, pentru că a decis să intre în revizie simultan cu două centrale.” Soluția, invocată de primar ca aceste lucruri să nu se mai întîmple, ar fi ca Primăria să achiziționeze ELCEN. Simplu de zis, greu de făcut, căci costul pentru această tranzacție este de peste un miliard de lei. „Decizia nu-mi aparține, ci este luată în Consiliul General, dar sînt optimist și trebuie găsit un mecanism financiar pentru viitor, oferit fie de Guvern, fie de o instituție financiară.”

Întrebat de soluțiile pentru traficul aglomerat, primarul a răspuns prompt: „Soluția este transportul public. Există deja o ameliorare în ceea ce privește respectarea timpului de așteptare de către autobuzele, troleibuzele și tramvaiele pe care noi le avem, există o ameliorare și în ceea ce privește curățenia din mijloacele de transport în comun”. Și, chiar dacă mai există necorelări între parcursul normal al autobuzului și orarul pe care acesta ar trebui să-l respecte, primarul a menționat că, într-o perioadă de trei luni, se vor ameliora și aceasta. Pe de altă parte, întrebat fiind de posibila majorare a costului biletelor pentru transportul în comun, primarul a declarat că înainte vrea să vadă ameliorări în respectarea orarului și a curățeniei, apoi va mai deschide subiectul. Cît despre semaforizarea inteligentă, nu sînt bani, deocamdată se face doar mentenanță.

Mult mai clare au fost însă soluțiile privind problema canalizării din București și a deselor inundații ale cartierelor, la o ploaie ceva mai serioasă: „Bucureștiul a fost proiectat pentru o densitate de locuire și nu poți extinde fără studii serioase această densitate de locuire, care se referă inclusiv la utilități, precum canalizarea. Pe ceea ce înseamnă canalizare sîntem într-un contract cu Apa Nova și trebuie să agreăm împreună care sînt investițiile pe care ei le fac în funcție de analiza din teren și de contractul pe care îl avem”.

De la acea conferință de presă au trecut două luni. Peste toate acele probleme menționate în conferința de presă, în Capitală a reizbucnit, între timp, și „criza gunoaielor”, generată de vechiul și, se pare, nesfîrșitul conflict între primarița sectorului 1, Clotilde Armand, și Romprest, firma care, în 2008, a semnat un contract cu Primăria sectorului 1 (via fostul primar al sectorului respectiv, Andrei Chiliman) pe o perioadă de 25 de ani, contract contestat acum de Armand.

Chiar dacă, pe fond, Clotilde Armand are dreptate, contestarea și luptele cu Romprest-ul se simt, în primul rînd, pe pielea (și în nasul) bucureșteanului. Acuzînd Romprest de șantaj prin refuzul de a ridica gunoaiele, primărița Armand face cumva același lucru, profitînd de nervii întinși ai locuitorilor sectorului 1, pentru a forța rezilierea contractului.

„E o împărţire de atribuţii în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor”, a declarat primarul general Nicușor Dan, potrivit Digi 24, întrebat fiind cum se poziționează față de această criză. „Există atribuţia primarului de sector privind colectarea şi selectarea, există atribuţia primarului general în ceea ce priveşte tratarea şi depozitarea. Am consumat foarte mult timp în discuţiile pentru a stabiliza problema în ceea ce mă priveşte, pe atribuţiile pe care eu le am. Am consumat foarte mult timp pentru a stabiliza problema gropii de gunoi la care Bucureştiul să ducă gunoaiele în mod legal. După cum ştiţi, Consiliul General, săptămîna trecută, a votat hotărîrea de Consiliu pentru înființarea acelei asociaţii de dezvoltare intercomunitară. În urma acestei hotărîri trebuie sectoarele municipiului Bucureşti să dea hotărîrile lor şi după aceea să mergem la Judecătorie să înfiinţăm asociaţia, astfel încît fiecare dintre noi să putem accesa bani europeni. Astea sînt atribuţiile mele pe deşeuri.”

Rațional vorbind, înțelegi. Înțelegi că nu există miracole, că dezastrul lăsat în urmă de foștii edili nu poate fi reparat peste noapte. Înțelegi că întregul sistem de atribuții este mult mai complicat decît îl făurește mintea ta de simplu locuitor al Bucureștiului. Înțelegi că marile probleme ale Capitalei cer timp pentru a fi rezolvate. Însă rațiunea cedează cînd calci prin gunoaie, cînd te înghesui în autobuze, cînd n-ai apă caldă, cînd șinele tramvaielor se rup, cînd străzile sînt capcane pentru picioarele pietonilor. Iar atunci năvălește isteria, iar discursul acelor edili pe care i-ai votat, cu speranță de mai bine, discurs rezumat prin „Înainte să fie bine, va fi mai rău”, pare doar un ieftin bilet de papagal vîndut de un flașnetar.

p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.
Cum vindeci o traumă? jpeg
Cum vindeci o traumă?
Multe statistici trag semnale de alarmă asupra sănătății mentale la nivel global, iar întrebarea cu răspuns evident – „Suferim o traumă socială colectivă?” – naște una al cărei răspuns e departe de a fi unul clar: „Cum ne vom vindeca?”.
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consumă și sînt sclavii mărfurilor. Nu există o limită a consumului în afara celei oferite de preț.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.