Influen╚Ťa genului asupra percep╚Ťiei umane

Influen╚Ťa genului asupra percep╚Ťiei umane jpeg

├Än articolul din num─ârul trecut am detaliat problema genului gramatical care, a╚Öa cum am v─âzut, nu este o categorie omogen─â ├«n limbile Terrei. De leg─âtura acestuia cu realitatea se ocup─â, ├«n prezent, printre mul╚Ťi al╚Ťii, Lera Boroditsky, specialist─â ├«n psihologie cognitiv─â din spa╚Ťiul academic american (pe care am men╚Ťionat-o ├«n textul imediat anterior, cel despre terminologia ├«n orientarea spa╚Ťial─â). Ea propune o leg─âtur─â direct─â ├«ntre categoriile din limb─â ╚Öi felul ├«n care percepem realitatea. Una dintre aceste categorii este chiar genul, iar ca vorbitori ai unei limbi ├«n care el e bine reprezentat (avem ├«n rom├ón─â ╚Öi feminin, ╚Öi masculin, ╚Öi neutru), s├«ntem cu to╚Ťii curio╚Öi s─â vedem despre ce este vorba.

A╚Öadar, ╚Ötim c─â existen╚Ťa genului ne oblig─â s─â facem un acord gramatical corespunz─âtor ├«ntre un substantiv ╚Öi determinan╚Ťii s─âi ÔÇô vom spune, de exemplu, un copac frumos, un rinichi normal, un pepene ro╚Öu ╚Öi o cafea simpl─â, o c─ârare lung─â, o gutuie galben─â. (Am evitat inten╚Ťionat s─â suprapun numele de fiin╚Ťe ÔÇô care au sex ÔÇô cu numele de obiecte ÔÇô care s├«nt inanimate, deci inapte de a primi automat calit─â╚Ťi feminine sau masculine). Boroditsky opineaz─â c─â genul ÔÇ×are ad├«nci efecte subcon╚Ötiente asupra felului ├«n care vedem lumeaÔÇŁ. D├«nd ca exemple cuvinte din limba rus─â ÔÇô scaun (masculin), pat (feminin) ÔÇô, ea sus╚Ťine c─â vorbitorii din aceast─â cultur─â concep scaunele ╚Öi paturile ca av├«nd tr─âs─âturi masculine, respectiv feminine. ├Äntr-unul dintre experimentele f─âcute cu subiec╚Ťi germani ╚Öi spanioli, acestora li s-a cerut s─â descrie diverse obiecte care, ├«n cele dou─â limbi, au genuri opuse. Adjectivele pe care le-au folosit au diferit ├«ntr-un mod prezis de genul gramatical: cheia (masculin─â ├«n german─â, feminin─â ├«n spaniol─â) a fost descris─â de germani ca fiind tare, zim╚Ťat─â, metalic─â, folositoare, pe c├«nd spaniolii au spus c─â e aurie, complicat─â, mic─â, dr─âgu╚Ť─â, str─âlucitoare. Podul, feminin ├«n german─â, a fost calificat ca frumos, elegant, fragil, pa╚Önic, ├«ngust, iar ├«n spaniol─â, unde e masculin, a fost caracterizat ca mare, periculos, lung, puternic, solid. Testarea, spune Boroditsky, a avut loc ├«n englez─â, limb─â f─âr─â gen gramatical.

Nu e nevoie de experimente sofisticate de laborator ca s─â vezi efectele limbii: ├«ntr-o galerie de art─â se poate observa c─â moartea, p─âcatul, victoria, timpul ÔÇô entit─â╚Ťi abstracte ÔÇô s├«nt adesea personificate: li se d─â form─â uman─â, de b─ârbat sau de femeie. Autoarea ne spune c─â, ├«n 85% din cazuri, pictorul decide forma ├«n func╚Ťie de genul gramatical din limba sa matern─â: germanii vor picta moartea cel mai probabil ca b─ârbat, iar ru╚Öii ca femeie. Ea concluzioneaz─â c─â, datorit─â faptului c─â genul se aplic─â tuturor substantivelor, se modific─â felul ├«n care vorbitorii ├«╚Öi reprezint─â orice entitate la care se refer─â un substantiv. Mai mult, vorbitorilor de limbi f─âr─â gen (cum e engleza contemporan─â) care ├«nva╚Ť─â o limb─â str─âin─â cu gen (rom├ón─â, francez─â, spaniol─â, german─â etc.) li se modific─â felul ├«n care ├«╚Öi reprezint─â mental obiectele.

Felul ├«n care ne reprezent─âm entit─â╚Ťile depinde, mai degrab─â, cred eu, de cultura ├«n care te na╚Öti, ╚Öi nu de limba ├«n sine pe care o vorbe╚Öti. Bine├«n╚Ťeles c─â leg─âtura dintre limb─â ╚Öi g├«ndire este real─â: impactul g├«ndirii asupra limbii este evident ╚Öi demonstrabil ├«n mod obiectiv, ├«ns─â nu ╚Öi reciproca. S─â sus╚Ťii c─â genul substantivelor din limba ta te face s─â vezi lucrurile altfel ├«nseamn─â s─â echivalezi limba cu g├«ndirea, ceea ce este o eroare. Am v─âzut, ├«n articolul din num─ârul precedent al Dilemei vechi, c─â, la transformarea limbii latine ├«n limbile romanice din prezent, numai limba noastr─â a perpetuat genul neutru (vestigii din el mai exist├«nd doar ├«n italian─â, dup─â cum m─â asigur─â un coleg italienist). Acest lucru nu a ├«nsemnat c─â substantivele au continuat s─â aib─â ╚Öi acelea╚Öi genuri ca ├«n limba-mam─â (de exemplu, ├«n latin─â, cuv├«ntul quercus, ÔÇ×stejarÔÇŁ, era feminin, iar exercitus, ÔÇ×armat─âÔÇŁ, masculin), ci doar c─â, ├«n rom├ón─â, au supravie╚Ťuit tot trei genuri. Neutrul a ├«nglobat substantive de celelalte dou─â tipuri ├«n func╚Ťie de termina╚Ťie, de sunete, deci din motive pur lingvistice, ╚Öi nu ca urmare a vreunei obscure manifest─âri la unison a g├«ndirii colective.

Problema se tran╚Öeaz─â simplu dac─â ne uit─âm ce facem ├«n prezent cu cuvintele care ajung ├«n limba noastr─â prin ├«mprumut din alte culturi: ce gen le atribuim ╚Öi dup─â ce criterii? Coca-Cola e feminin─â. De ce? Nu pentru c─â, de fapt, am g├«ndi ÔÇ×o sticl─â deÔÇŁ, de vreme ce spunem ÔÇ×un PepsiÔÇŁ (dar ╚Öi ÔÇ×o Pepsi-ColaÔÇŁ!) ╚Öi nici deoarece am ra╚Ťiona c─â, asociat─â fiind cu hr─ânirea (m─â rog...), trebuie s─â fie feminin─â:  hamburgerul e masculin. Sunetul final /a/ ne dicteaz─â, mai degrab─â, alegerea. De multe ori nici nu ╚Ötim ce gen s─â d─âm ├«mprumuturilor pentru c─â forma lor ne permite orice: de exemplu, anglicismul (folosit ├«n limbajul ╚Ötiin╚Ťific) item are la plural itemi, iteme, itemuri. Nu s├«ntem siguri nici de cuvinte mai vechi ╚Öi arhicunoscute: un titirez ÔÇô doi titirezi sau dou─â titirezuri? Dic╚Ťionarele le consemneaz─â pe toate. ├Än plus, genul ├«n limba noastr─â e un instrument gramatical de diferen╚Ťiere ├«ntre sensuri: un cap, dar doi capi (conduc─âtori) ╚Öi dou─â capete (anatomice).

Pe de alt─â parte, ne putem uita la fenomenul invers, la dispari╚Ťia categoriei gramaticale a genului dintr-o limb─â. ├Än engleza veche existau tot trei genuri, masculin, feminin ╚Öi neutru, dar, dup─â cucerirea normand─â din 1066, limba a ├«nceput s─â sufere transform─âri ad├«nci la toate nivelurile, astfel c─â, p├«n─â la sf├«r╚Öitul epocii medievale, genul a disp─ârut. Nu numai el, ci majoritatea formelor flexionare ÔÇô de exemplu, un verb avea, pe atunci, la fel ca ├«n limba rom├ón─â, forme speciale pentru fiecare persoan─â, ├«n func╚Ťie de num─âr, de timp, de caz..., o mul╚Ťime de termina╚Ťii gramaticale care trebuiau memorate. Cea mai plauzibil─â explica╚Ťie a acestui fenomen e una care ╚Ťine de pronun╚Ťie: prin mutarea accentului cu o silab─â mai la st├«nga ├«n cadrul cuv├«ntului, termina╚Ťiile au devenit tot mai irelevante fonetic, deci, ultimativ, irelevante gramatical, ├«n acela╚Öi timp ap─âr├«nd mijloace noi de redare a informa╚Ťiilor transmise de acestea. Deci, dac─â apari╚Ťia genului are ra╚Ťiuni lingvistice, dac─â atribuirea genului are ra╚Ťiuni lingvistice, ├«n fine ÔÇô dac─â dispari╚Ťia genului are ra╚Ťiuni lingvistice, nu ar trebui s─â ├«l leg─âm de g├«ndire ╚Öi reprezentare a realit─â╚Ťii.

├Än ceea ce prive╚Öte cealalt─â chestiune, a modific─ârii reprezent─ârii mentale a entit─â╚Ťilor din lume la vorbitorul care ├«ncepe s─â ├«nve╚Ťe o limb─â str─âin─â: invocarea unor ÔÇ×ad├«nci efecte subcon╚ÖtienteÔÇŁ pe care ÔÇ×cele mai mici capricii ale limbiiÔÇŁ le are asupra min╚Ťii noastre (formul─âri ale aceleia╚Öi autoare) este pur senza╚Ťionalist─â ÔÇô tendin╚Ť─â tot mai prezent─â ├«ntr-o parte a cercet─ârii americane de orice tip, din pricina competi╚Ťiei agresive. Spre deosebire de americani, care ├«n mod tradi╚Ťional nu se ├«nghesuie s─â ├«nve╚Ťe limbi str─âine, cei mai mul╚Ťi dintre noi ╚Ötim m─âcar o limb─â str─âin─â ÔÇô am f─âcut to╚Ťi, ├«n ╚Öcoal─â, dac─â nu latina, m─âcar franceza sau germana. Foarte mul╚Ťi rom├óni s├«nt bilingvi, trilingvi sau chiar poliglo╚Ťi. ╚śtim, a╚Öadar, din experien╚Ť─â proprie, c─â, ├«n limbile care au gen, fiecare substantiv trebuie ├«nv─â╚Ťat ├«mpreun─â cu articolul potrivit, ca s─â ╚Ötim apoi genul ╚Öi s─â putem face acordul cu ceea ce urmeaz─â, adic─â diverse opera╚Ťiuni care ╚Ťin de gramatic─â, ╚Öi aceasta pentru c─â genul gramatical, spre deosebire de cel natural (sexul), e arbitrar, trebuie memorat.

Chestiunea aceasta nu vine, ├«ns─â, din neant, ╚Öi nici nu poate fi u╚Öor expediat─â. Ea poart─â un nume ÔÇô relativism lingvistic sau determinism lingvistic (depinde c├«t de ad├«nc─â se consider─â a fi influen╚Ťa limbii asupra g├«ndirii) ÔÇô, s-a manifestat cu un modest succes ├«n lingvistica american─â a anilor ÔÇÖ40 (sub denumirea de Ipoteza Sapir-Whorf) ╚Öi provine din filozofia german─â. Ideea de baz─â e c─â, dup─â ce te na╚Öti, prin ├«nv─â╚Ťarea limbii materne asimilezi ╚Öi o anumit─â perspectiv─â asupra lumii (Weltanschauung), de care nu e╚Öti con╚Ötient. Subiectul este absolut fascinant, necesit─â o discu╚Ťie mai detaliat─â (pe care promit s─â o avem ├«n articolele viitoare), at├«t asupra originilor sale istorice, c├«t ╚Öi asupra consecin╚Ťelor din prezent: activismul lingvistic, mi╚Öcare euro-american─â tot mai ampl─â care urm─âre╚Öte combaterea sexismului din societate prin desfiin╚Ťarea genului binar din sistemele gramaticale, pe de o parte, ╚Öi chestiunea omniprezent─â a propagandei de toate tipurile, pe de alt─â parte. Un pic de r─âbdare, ├«ns─â: articolul viitor va aduce o alt─â exemplificare a determinismului lingvistic ÔÇô vom vedea cum ÔÇ×cele mai simple aspecte de percep╚Ťie temporal─â pot fi afectate de limb─âÔÇŁ (subl. mea). Nu v─â ├«ntreba╚Ťi cui apar╚Ťine formularea, pentru c─â ╚Öti╚Ťi deja. Dar poate nu ╚Ötia╚Ťi c─â, dac─â ave╚Ťi tendin╚Ťa de a cheltui prea mult, a╚Ťi putea da vina pe unul dintre modurile verbale din limba matern─â! A╚Öadar, pe cur├«nd.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Jean-Fran├žois de Troy - ÔÇ×An Allegory of Time Unveiling TruthÔÇŁ (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.