├Ämprejur─âri ╚Öi calit─â╚Ťi ├«n destinul unui ÔÇ×c─ârturar de alt─âdat─âÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 860 din 1 - 7 octombrie 2020
├Ämprejur─âri ╚Öi calit─â╚Ťi ├«n destinul unui ÔÇ×c─ârturar de alt─âdat─âÔÇŁ jpeg

Dou─â s├«nt c─âr╚Ťile care, ├«n felul lor, m-au mi╚Öcat profund. ├Än ordinea lecturii, prima este Cantemire╚Ötii de ╚śtefan Lemny, a c─ârei edi╚Ťie rom├óneasc─â a ap─ârut, la Polirom, ├«n 2010. ├Äi urmeaz─â Un c─ârturar de alt─âdat─â: Constantin Erbiceanu (1838-1913) de Leonidas Rados, recent ap─ârut─â la Editura Academiei Rom├óne. Dincolo de unele asem─ân─âri, c─âr╚Ťile difer─â ├«n substan╚Ťa lor. ╚śtefan Lemny descrie Aventura european─â a unei familii princiare ├«n secolul XVIII, dup─â cum ne informeaz─â subtitlul, ├«n timp ce Leonidas Rados reconstituie cu minu╚Ťiozitate, ├«ntr-o admirabil─â cercetare monografic─â, via╚Ťa unui c─ârturar rom├ón. Deosebirea fundamental─â const─â, totu╚Öi, ├«n concluziile ob╚Ťinute de cititorul ├«nsu╚Öi, pe cale interpretativ─â: dac─â aventura european─â a Cantemire╚Ötilor rezult─â ca un proiect de familie, schi╚Ťat de b─âtr├«nul Constantin Cantemir ╚Öi perfec╚Ťionat de Dimitrie, destinul lui Constantin Erbiceanu pare construit la intersec╚Ťia dintre calit─â╚Ťile personale ╚Öi ├«mprejur─ârile favorabile. Altfel spus, destinul Cantemire╚Ötilor se desf─â╚Öoar─â ├«n liniile dorite chiar de ei, chiar dac─â ╚Öi ├«n via╚Ťa lor intervin evenimente neprev─âzute care o influen╚Ťeaz─â; via╚Ťa lui Erbiceanu, dimpotriv─â, e influen╚Ťat─â ├«ntr-o m─âsur─â mult mai mare de context, care parc─â ╚Ötie s─â-i aleag─â calit─â╚Ťile personale pentru a construi un destin exemplar.

Desigur, s├«nt multe c─âr╚Ťi care te impresioneaz─â ├«n decursul timpului, dar cele dou─â c─âr╚Ťi, la o distan╚Ť─â de zece ani una de cealalt─â, m-au emo╚Ťionat suficient de mult ├«nc├«t s─â fie nevoie ca prezentarea uneia s─â ├«nceap─â cu evocarea celeilalte. De ce? Pentru c─â ambele arat─â, ├«ntr-un timp ├«n care cititorii par mai mult ca oric├«nd interesa╚Ťi de literatura de dezvoltare personal─â, felul ├«n care oamenii ar trebui s─â-╚Öi foloseasc─â via╚Ťa pentru a l─âsa ceva bun posterit─â╚Ťii. ├Än cazul Cantemire╚Ötilor, cel pu╚Ťin a╚Öa cum ni-i descrie istoricul Lemny, b─âtr├«nul Constantin a avut putere, dar n-a avut instruc╚Ťie; astfel, s-a ocupat s─â lase fiului Dimitrie ceea ce el avea (puterea) ╚Öi, ├«n plus, s─â-i dea ceea ce el n-a avut. La r├«ndul s─âu, Dimitrie a avut putere, a avut educa╚Ťie, dar n-a avut prestigiu ├«n Europa intelectual─â. Prin urmare, s-a ├«ngrijit s─â-i creeze fiului s─âu, Antioh, aceste condi╚Ťii. Chiar dac─â ╚Ötafeta puterii n-a mai putut fi predat─â, m─âcar din proiectul de familie al Cantemire╚Ötilor a r─âmas componenta cea mai important─â: educa╚Ťia ╚Öi, implicit, autoritate ├«n republica literelor. ├Än cazul lui C. Erbiceanu, istoricul Rados nu are ├«n vedere o prezentare a familiei ├«n componenta sa intergenera╚Ťional─â, chiar dac─â exist─â ├«n carte un capitol ├«n care-l prezint─â ca ÔÇ×tat─â de familieÔÇŁ, ci mai degrab─â se concentreaz─â, ├«n limitele prosopografiei, asupra vie╚Ťii acestui deschiz─âtor de drumuri ├«n cunoa╚Öterea ╚Ötiin╚Ťific─â (de unde ╚Öi apelativele de c─ârturar ╚Öi savant).

L─âs├«nd la o parte aceast─â ├«ncercare de a descrie aventura personal─â ├«n miezul lecturii, m─â voi opri acum doar asupra monografiei istoricului Leonidas Rados pentru a intra ├«n profunzimea principalei ├«ntreb─âri cu care r─âm├«i la cap─âtul celor aproape 500 de pagini: cum s-a construit acest ÔÇ×c─ârturar de alt─âdat─âÔÇŁ? Ce ├«n╚Ťelegem despre formarea unui intelectual cu oper─â ├«n Rom├ónia sf├«r╚Öitului de secol XIX parcurg├«nd via╚Ťa lui Constantin Erbiceanu, astfel cum aceasta a fost reconstituit─â de istoricul ie╚Öean? De╚Öi autorul nu consider─â c─â cercetarea epuizeaz─â subiectul, avem toate motivele s─â credem c─â mai mult de at├«t, ├«n condi╚Ťiile ├«n care o parte dintre sursele istorice s-au pierdut pentru totdeauna, e cu neputin╚Ť─â. Primul motiv vizeaz─â interesul cercet─âtorului fa╚Ť─â de subiect. Afl─âm c─â la aceast─â carte a lucrat 15 ani ╚Öi c─â a fost ÔÇ×anun╚Ťat─âÔÇŁ de unele studii publicate ├«ncep├«nd de prin 2003-2004. Al doilea motiv, str├«ns legat de primul, este c─â autorul a investigat toate sursele arhivistice posibile, merg├«nd pe urmele c─ârturarului p├«n─â ├«n dep─ârtata Aten─â. Acest detectivism ╚Ötiin╚Ťific ├«i permite autorului, ├«ntr-o tentativ─â cu totul l─âudabil─â de a-╚Öi ap─âra propria disciplin─â de asaltul coroziv al diletantismului, s─â corecteze unele mituri care s-au p─âstrat ├«n memoria familiei ╚Öi au fost consemnate ├«n felurite surse editate, a╚Öa cum este presupusa apartenen╚Ť─â a c─ârturarului la cercul junimist. Desigur, este discutabil─â ├«mpingerea spiritului critic p├«n─â la ultimele consecin╚Ťe, dar atunci c├«nd aceste mituri interfereaz─â cu rigorile domeniului istoriei, este de ├«n╚Ťeles ╚Öi chiar de apreciat vehemen╚Ťa cu care autorul denun╚Ť─â amatorismul. Drama disciplinelor umaniste ╚Öi, ├«n bun─â m─âsur─â, a ╚Ötiin╚Ťelor sociale este c─â impostura nu e evident─â oricui ╚Öi, tocmai din acest motiv, se propag─â rapid ╚Öi cu consecin╚Ťe grave asupra cunoa╚Öterii ╚Öi prestigiului acestora.

Re├«ntorc├«ndu-m─â acum la problema pe care am perceput-o ca fiind principal─â, voi ├«ncerca s─â ar─ât de ce Erbiceanu s-a format ca rezultat al ├«ntret─âierii dintre calit─â╚Ťile personale ╚Öi contextul ce i-a fost dat. Acest lucru ar fi de la sine ├«n╚Ťeles ├«n multe alte cazuri dac─â am uita c─â fascinant ├«n d─âltuirea acestui destin de savant este chiar felul ├«n care ├«mprejur─ârile au concurat la utilizarea cu maxim profit a acestor calit─â╚Ťi. Aproape c─â ai risca s─â crezi c─â, cel pu╚Ťin ├«n unele situa╚Ťii, ├«mprejur─ârile te aleg pe tine, ca om, cu tot ce ai mai bun dec├«t inversÔÇŽ Ce ├«nsemna contextul istoric ├«n care s-a format ╚Öi s-a afirmat Constantin Erbiceanu? Pe de o parte, vorbim de o stare a ╚Öcolii foarte precar─â sub aspect logistic ╚Öi cu o legisla╚Ťie aflat─â ├«n continu─â schimbare care, a╚Öa nepredictibil─â cum era, te ├«mpiedica s─â-╚Ťi faci un proiect personal de dezvoltare profesional─â (d├ęj├á-vu?). Pe de alt─â parte ├«ns─â, vorbim de o stare de spirit care con╚Ötientiza existen╚Ťa unor ├«nt├«rzieri ╚Öi manifesta ├«ntreaga disponibilitate de a recupera decalajele.

Ce calit─â╚Ťi personale avea c─ârturarul ╚Öi de care timpul a ╚Ötiut s─â profite? Prima dintre ele era seriozitatea, iar argumentul ÔÇô atent documentat arhivistic ╚Öi bine contextualizat ÔÇô pe care-l ofer─â autorul este prezen╚Ťa c─ârturarului la ore ├«ntr-o perioad─â ├«n care absenteismul dasc─âlilor c─âp─âta propor╚Ťii care ├«ngrijorau ministerul (p. 163). De asemenea, ├«n timpul studiilor de la Ia╚Öi ╚Öi de la Atena avea o prezen╚Ť─â regulat─â, absen╚Ťele intervenind doar ├«n cazurile rare de boal─â (p. 85). Disponibilitatea pentru efort completa ╚Öi ea ╚Öirul calit─â╚Ťilor. Dovada g─âsit─â de autor dateaz─â din perioada ├«n care Erbiceanu era ÔÇ×omul celor patru slujbeÔÇŁ. Alt─â calitate, at├«t de valoroas─â pentru activitatea de cercetare, era curiozitatea. Potrivit autorului, vizibilitatea profesional─â ╚Öi recunoa╚Öterea institu╚Ťional─â prin cooptarea ca membru plin ├«n r├«ndurile Academiei care, la acea vreme, reprezenta un fel de nec plus ultra al vie╚Ťii intelectuale, s-a datorat dorin╚Ťei sale de a cerceta beciurile m─ân─âstirilor, unde a g─âsit ╚Öi a salvat pre╚Ťioase manuscrise din perioada fanariot─â. Desigur, curiozitatea s-a manifestat anterior ├«n timpul studiilor c├«nd, ajuns la Atena, a ╚Ťinut s─â audieze ╚Öi alte cursuri dec├«t cele apar╚Ťin├«nd teologiei (p. 86). Cum po╚Ťi vorbi de pionierat f─âr─â curaj? Studiind manuscrisele pe care tot el le g─âsise, Erbiceanu a formulat concluzii de natur─â s─â ├«nfrunte o istoriografie consolidat─â p├«n─â la dogmatizare. Curajul, exprimat ├«n capacitatea de a lua ├«n piept principalele direc╚Ťii istoriografice, i-a adus, cu timpul, titulatura de deschiz─âtor de drumuri ├«n domeniul studiilor neo-elenistice ╚Öi creator de ╚Öcoal─â, chiar dac─â continuatorii i-au criticat deficien╚Ťele. Ca prim cercet─âtor al perioadei fanariote, el a ar─âtat c─â, ├«n Principate, cultura greac─â a avut un rol benefic, m─âcar ├«n ceea ce prive╚Öte spargerea monopolului limbii ╚Öi culturii slavone. Prin aceast─â concluzie, Erbiceanu, un teolog apropiat al Bisericii Ortodoxe, s-a situat ├«n r─âsp─âr at├«t cu mediul eclezial care era ÔÇ×unul tradi╚Ťional filoslavonÔÇŁ, c├«t ╚Öi cu mediul greco-catolic al ╚ścolii Ardelene care, ├«n proiectul de valorizare a limbii rom├óne ca instrument al unei culturi na╚Ťionale, aprecia c─â ÔÇ×limba ╚Öi cultura greac─â au anihilat spiritul rom├ónescÔÇŁ (p. 358). Concluzia lui Rados e t─âioas─â: ÔÇ×Oric├«t am c─âuta, nu afl─âm ├«n ╚Ötiin╚Ťa rom├óneasc─â din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un echivalent pentru temeritatea cu care elenistul, f─âr─â motiva╚Ťii sau umori personale, a introdus pe agenda istoriografiei rom├óne╚Öti rediscutarea epocii fanariote ╚Öi a rolului influen╚Ťei grece╚ÖtiÔÇŁ, astfel c─â Erbiceanu r─âm├«ne ÔÇ×unul dintre cei mai ├«nsemna╚Ťi pionieri din sfera ╚Ötiin╚Ťelor umaniste, tocmai ├«n epoca profesionaliz─ârii disciplinelor ╚Ötiin╚ŤificeÔÇŁ (p. 370).

Am schi╚Ťat contextul ╚Öi am enumerat calit─â╚Ťile personale. Cum s-au articulat cele dou─â ├«n devenirea unui c─ârturar? Cum a ales ╚Öi a rodit contextul aceste calit─â╚Ťi care z─âceau mai cur├«nd ├«n adormire? Ar trebui spus c─â ÔÇ×abia ca student la Universitatea din Ia╚Öi va deveni con╚Ötient de posibilit─â╚Ťile sale intelectuale ╚Öi de menirea ├«n via╚Ť─â, dedic├«ndu-se studiului serios ╚Öi metodicÔÇŁ, c─âci la seminarul teologic ÔÇ×nev├«rstnicul Constantin se adapta greu [...], provoc├«nd dezordine, deranj├«nd programul ╚Öi lini╚Ötea a╚Öez─âm├«ntului ├«n compania unor n─âstru╚ÖniciÔÇŁ (p. 37). Bun, e firesc ca cineva s─â-╚Öi descopere o voca╚Ťie ├«ntr-o anumit─â perioad─â a studiilor, dup─â cum fireasc─â poate fi ╚Öi ruptura ├«ntre superficialitatea din timpul liceului ╚Öi seriozitatea de mai t├«rziu. Dar cum s─â nu r─âm├«i uimit afl├«nd c─â facultatea de teologie din cadrul primei universit─â╚Ťi rom├óne╚Öti n-a existat dec├«t patru ani (1861-1864), C. Erbiceanu fiind primul ├«nscris ╚Öi ultimul ei absolvent p├«n─â la re├«nfiin╚Ťarea ei de mai t├«rziu? Tat─âl s─âu, preotul Ion, ├«l trimisese la studii ca s─â-l preg─âteasc─â pentru succesiunea la slujire ├«n satul Erbiceni. Pentru aceasta, seminarul teologic ├«i era mai mult dec├«t suficient ├«ntr-o perioad─â ├«n care foarte mul╚Ťi preo╚Ťi aveau ├«nc─â un grad de instruc╚Ťie minim. Dar el, ├«ntr-o perioad─â ÔÇ×de lungi fr─âm├«nt─âriÔÇŁ (p. 73), a ales s─â-╚Öi continue studiile, apar╚Ťin├«nd primei genera╚Ťii de studen╚Ťi din Rom├ónia. S├«nt multe alte situa╚Ťii asem─ân─âtoare pe care cititorul le descoper─â ╚Öi, la sf├«r╚Öit, nu are cum s─â ocoleasc─â ├«ntrebarea dac─â unele evenimente se produc doar pentru a scoate din letargie anumite calit─â╚Ťi individuale ╚Öi, prin aceasta, s─â dea na╚Ötere unor rezultate suficient de bune ├«nc├«t altcineva s─â poat─â construi mai departe pe baza lor. Re╚Ťinem ├«ns─â din inventarul ╚Öanselor un fenomen specific epocii ╚Öi poate firesc: protectoratul. La devenirea intelectual─â ╚Öi chiar personal─â a lui Erbiceanu au contribuit hot─âr├«tor un constant protectorat politic (├«n persoana politicianului-intelectual D.A. Sturdza) ╚Öi bisericesc (pp. 368, 372, 397 etc.).

S├«nt multe alte teme dezvoltate sau m─âcar atinse ├«n carte, bun─âoar─â problema sensibil─â a mireanului ├«n via╚Ťa Bisericii puternic clericalizat─â sau problema rela╚Ťiei dintre spiritul critic cerut de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi fidelitatea institu╚Ťional─â prin ascultare ╚Öi credin╚Ť─â. O alt─â problem─â este antisemitismul. Afl─âm c─â la ├«nceputurile activit─â╚Ťii publicistice, prin 1883, a semnat ├«n nou ├«nfiin╚Ťata Revist─â teologic─â o recenzie cu pronun╚Ťat─â tent─â antisemit─â (p. 302). Acest lucru nu spune at├«t de mult despre autor, c├«t timp ├«n╚Ťelegem din con╚Ťinutul monografiei c─â autorul nu a recidivat ulterior cu aceast─â abordare, c├«t despre perioad─â ╚Öi mai ales despre mediul eclezial. Pentru Rados, articolul de fond al primului num─âr al revistei ÔÇ×muste╚Öte de acel na╚Ťionalism primitiv ╚Öi abrupt, specific lumii ecleziastice de la acea vremeÔÇŁ, pentru ca apoi s─â se ├«ntrebe: putea evita ÔÇ×acest personaj blajin ╚Öi tolerantÔÇŁ exprim─âri de acest fel, ÔÇ×oglinda unor concep╚Ťii bine ├«ncet─â╚Ťenite mai cu seam─â ├«n r├«ndul intelectualilor apropia╚Ťi de Biseric─âÔÇŁ (pp. 301-302)?

Nicolae Dr─âgu╚Öin este doctor ├«n filozofie, lector universitar la Universitatea Cre┼čtin─â ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇť din Bucure┼čti.

p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.