Idealuri

Magdalena BOIANGIU
Publicat în Dilema Veche nr. 997 din 18 mai – 24 mai 2023
image

După 30 de ani de apariție neîntreruptă, Dilema / Dilema veche este mai mult decît o revistă de cultură, mai mult decît o instituție culturală, mai mult decît un reper, este un veritabil tezaur cultural. Cam tot ce a însemnat prezență valoroasă în cultura română post-decembristă a trecut, într-un fel sau altul, prin paginile revistei noastre. Tradiția noastră este atît de bogată și de puternică încît, parafrazînd o vorbă a lui Edmund Burke, avem sentimentul că revista ca atare este o întîlnire între cei ce au scris-o, cei ce-o scriu și cei ce-o vor scrie. Sîntem, cu alte cuvinte, o lume!

În an aniversar, omagiem această tradiție și o readucem în fața ochilor cititorilor noștri. Sîntem ce sîntem în mică măsură datorită nouă, celor care facem revista astăzi, și în mare măsură datorită celor care au fondat Dilema, conferindu-i o origine culturală atît de nobilă. Pe tot parcursul acestui an, din cînd în cînd, ne vom aminti de cei cărora Dilema / Dilema veche le datorează atît de mult.

În timpul lucrului efectiv la edițiile revistei noastre, dintre cei duși, numele care revine cel mai des este Magdalena Boiangiu (1939-2009). Lena. „Lena zicea că…”, „Lena nu te lăsa niciodată să…”, „Cum a zis Lena odată…”. Influența ei asupra tipicului după care se face săptămînă de săptămînă Dilema veche este enormă. Uneori, cred că ea a inventat tot tipicul. Gospodărea fiecare ediție a revistei, era tot timpul în redacție și adora să-i învețe gazetărie pe cei mai tineri. Structura rubrici, știa să „pună-n pagină” și avea un instinct aparte al organizării textelor în revistă. Scria mult și foarte competent, uneori despre teatru, alteori despre politică externă, cele două mari pasiuni ale ei. Avem încă, în cuier, pălăria ei de pai, pe care o purta vara. A uitat-o în redacție. Acum spunem că ne-a dăruit-o, ca semn de neuitare. (Sever Voinescu)

***

Peripețiile preşedintelui Clinton comparate cu afacerea Watergate, care a dus la demisia lui Nixon, exprimă mutaţia intervenită în viața publică americană: lupta politică, aşa sordidă cum era, a fost înlocuită cu aventurile galante. Atunci depuneau mărturie consilieri cu maxilare împietrite şi priviri arogante. Acum a început epoca secretarelor stagiare care susţin că preşedintele le-a făcut propuneri, a trecut la fapte şi le-a învăţat sau le-a cerut să mintă. Clinton nu este primul preşedinte muieratic al Statelor Unite; J.F. Kennedy a lăsat o agendă destul de bogată, dar ea a devenit cunoscută de-abia după moartea lui. Neschimbate au rămas încăpăţînarea anchetatorilor şi îndemînarea agenților secreți de a furniza la momentul potrivit documentele compromiţătoare. 

Kennedy avusese o anume idee despre rolul Statelor Unite în lume şi despre raporturile dintre feluritele minorități care alcătuiesc majoritatea poporului american. Oricît de sumare ar fi datele oficiale ale anchetei, este evident că asasinatul a fost comanditat de grupuri sau de un grup care, gîndind altfel, se simţeau periclitați de acţiunile preşedintelui democrat. Probabil că a fost o mare urgență, din moment ce s-a apelat pentru înlăturarea lui la un mijloc atît de radical. 

Republicanul Richard Nixon a fost şi el perceput ca un preşedinte prea puternic, angajînd excesiv interesele SUA în lume. Una din alternativele politicii externe căreia trebuie să-i facă faţă orice preşedinte american este convingerea că reprezintă cea mai mare putere mondială şi îndemnurile la extrema prudență în folosirea fortei pe teritorii îndepărtate de Washington. 

Cînd au intrat în cel de-al Doilea Război Mondial, americanilor li s-a spus că vor lupta împotriva diavolului: nazismul. După ce l-au învins, au aflat că în acest război fuseseră aliați cu alt diavol: comunismul. O confuzie care nici azi nu e integral clarificată. Eşecul masivei intervenţii din Vietnam a impus proceduri deosebit de complicate pentru acceptarea unor decizii care-i trimit pe „băieţi” să moară salvînd democrația prin toate cotloanele lumii. 

În ultimele zile ale preşedinţiei Nixon, cînd acesta era complet paralizat de dezvăluirile afacerii Watergate, şi după demisia sa, Congresul a modificat echilibrul puterilor, restrîngînd prerogativele externe ale executivului. Ronald Reagan a mai putut fi un „mare” preşedinte pentru că avea un adversar mare – comunismul – şi pentru că a ştiut să folosească arma ameninţării, evitînd acţiunea.  

Oricum, Clinton trebuia să-şi găsească un alt teren de excelenţă şi micile lui victorii ar fi putut corespunde aspirațiilor de azi ale electoratului său. Un studiu de durată elaborat de Consiliul American al Educației, în care au fost interogați 350.000 de studenți din 665 de colegii şi universități, arată că, dacă în 1966 aproximativ 80% din studenții anului I considerau esențială pentru ei formularea unei concepţii despre viaţă, astăzi un procent asemănător se raliază opiniei că scopul învăţăturii este asigurarea bunăstării financiare personale. Prin biografia sa, dar şi prin toate dosarele care îl au ca acuzat sau martor, Clinton oglindeşte exact această evoluţie. Sondajele dovedeau că alegătorii au înțelegere pentru aventurile erotice şi financiare ale unui băiat sărac care a vrut să fie preşedinte. Opiniile au basculat brusc cînd s-a pus problema credibilităţii. E un concept de bază al economiei de piaţă, al statului de drept şi al democraţiei: nu se poate cumpăra şi vinde, nu se pot încheia contracte comerciale şi tratate internaționale, nu se pot lua decizii în politica externă alături şi sub conducerea unui om care minte sub jurămînt. 

I s-a reproşat adeseori lui Clinton că este inconsistent, că doreşte să fie pe placul tuturor. Dacă nu va reuşi o explicație convingătoare, şeful celui mai puternic stat din lume va trebui să demisioneze, obligat de indiscreţia unor secretare stagiare. Nici Paula Jones, nici Monica Lewinski nu par a fi idealurile care să merite acest sacrificiu.

(apărut în Dilema, anul VI, nr. 261, 30 ian. – 5 febr. 1998)

Înalta școală a fraudei

Paginile economice ale presei înregistrează adevărate cutremure prin dezvăluirile marilor fraude din lumea marilor afaceri. E ca şi cum în presa tabloidă s-ar scrie că a fost descoperit un complot care a dus la asasinarea lui Lady Di sau că Nicole Kidman s-a împăcat cu Tom Cruise. În 2001, în SUA, scandalul Enron a determinat adoptarea unor noi reglementări pentru îmbunătăţirea standardelor manageriale, iar una dintre cele mai mari şi mai celebre firme de expertiză şi control a dispărut de pe piață, cu reputaţia distrusă de cîţiva angajați necinstiţi. În timp ce se perindau în faţa camerelor de televiziune directorii în cătuşe, comentatorii serioşi considerau că ameninţarea priveşte întreg sistemul capitalist (The Economist, 17 ianuarie 2004). 

În Germania, şase foşti directori ai firmei Mannesmann sînt judecaţi sub acuzaţia de abuz de încredere: cinci dintre ei au primit aproximativ 60 de milioane de euro ca să nu se opună preluării firmei de către un consorţiu britanic. 

Scandalul italian declanşat de falimentul firmei Parmalat confirmă existenţa bolii în centrul sistemului, pentru că multe elemente se aseamănă: managementul corupt, un consiliu de administrație unde mulți figurează pentru că sînt rude cu proprietarii, oricînd gata să se lase mințiți sau să mintă, folosirea unor filiale offshore, paradisuri fiscale unde cu ajutorul marilor bănci cinstite se fac scamatorii cu sume de bani imense, expertiza obligatorie din exteriorul firmei prestată de persoane corupte. Cînd scandalul a început lipseau 4 miliarde de dolari, apoi au devenit 8, acum cifra a ajuns la 14 miliarde şi specialiştii firmei PricewaterhouseCoopers chemaţi să numere morţii cred că, în martie, cînd se va da publicităţii raportul final, s-ar putea să fie şi mai mare. 

Frauda durează de mult şi a fost posibilă pentru că s-au raportat cifre false susţinute de documente false, directori executivi ,,fantomă” au raportat vînzări inexistente. Nu e vorba de procedee sofisticate folosite de nişte genii, ci de artificii uşor de înlăturat dacă ar fi existat dorinţa, folosite de nişte oameni nu extraordinar de inteligenți, ci extraordinar de lacomi. Ar fi putut fi descoperiţi mult mai repede, dacă s-ar fi efectuat corect şi la timp controalele şi dacă în organismele de control ar fi fost oameni cinstiți. Se spune că şi Guvernul italian ar fi ştiut că nu e totul în regulă, dar ar fi trecut cu vederea cifrele false de dragul păstrării locurilor de muncă. O generozitate generos răsplătită. 

Desenele cu rotocoale şi săgeţi înfăţişează schematic traseul minciunii şi reiese că, de fapt, inculpaţii de astăzi, oamenii de seamă din înalta societate de ieri, s-au folosit de convingerea comună conform căreia la acest nivel de respectabilitate nimeni nu se poate coborî pînă la ignominia unui furt. A contribuit la durata şi dimensiunea fraudelor climatul social în care reuşita materială e apreciată, chiar dacă e dobîndită prin mijloace imorale, succesul e valorizat, chiar dacă încurajează hoţia şi înşelătoria. 

Iniţiativa fraudei aparţine mai întotdeauna unui om convins că îşi va găsi complici printre persoanele care predică valorile familiale şi moralitatea în relaţiile sexuale. A devenit mai rentabil să furi decît să fii cinstit şi această realitate – cu ghinioniştii ei – minează viaţa sănătoasă a sistemului. Ziarul Financial Times pledează pentru desfiinţarea acelor cursuri din înaltele şcoli economice unde viitorii manageri sînt învăţaţi ,,cum să-şi exercite autoritatea, cum să stimuleze concurenţa încorporînd ipoteze extrem de pesimiste asupra oamenilor şi instituțiilor”, care au consolidat, dacă nu au creat, comportamentul patologic al gestionarilor. Autorii fraudelor au succes pentru că mizează pe lăcomia colegilor lor, pe spiritul de subordonare al subalternilor, pe complicitatea funcţionarilor statului oricînd coruptibili (oricît de mare ar fi salariul lor, e neînsemnat faţă de ceea ce pot oferi autorii unor ilegalități de miliarde de dolari). Morala încrederii, comportamentul cinstit rămîn valabile pentru fraieri. O dată la patru ani fraierii îşi exercită dreptul la vot şi tocmai pentru că sînt fraieri, înlăturîndu-i pe corupţii de azi, ar putea vota pentru corupţii de mîine.

(apărut în Dilema veche, anul I, nr. 3, 30 ian. – 5 febr. 2004)

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

20240724 214059 jpg
Bătălia pentru Cotroceni: Cât de finlandezi vrem să fim?
Se întețesc atacurile din pre-campania electorală, semn că se pregătesc terenul și armele marii confruntări politice de la finalul anului.
emily burghelea (1) jpg
Iubitul lui Emily Burghelea este disperat! Cu ce se confruntă fosta asistentă TV după tragicul accident: „Plânge și se blochează”
Emily Burghelea trece prin momente critice, după accidentul grav pe care l-a suferit în vacanța din Mauritius. Iubitul acesteia îi este alături în fiecare clipă și nu ezită să îi țină și pe fani la curent cu starea fostei asistente TV. Recent, Andrei a dezvăluit că partenera sa merge la psiholog.
4 front carburanti poza mare jpg
Unde ar trebui să facem plinul înainte de a pleca în vacanță. Diferența de preț dintre carburanții din oraș și autostradă: „Prețurile diferă foarte mult”
Românii pleacă tot mai des în vacanțe, mai ales că ne aflăm în plin sezon estival. În timp ce unii aleg să călătorească cu avionul, alții merg cu mașina atât prin țară, cât și în afara țării. Însă, indiferent de destinație, drumul costă considerabil, din cauza prețurilor mari ale carburanților.
accidente autostrada soarelui jpg
Alertă pe Autostrada Soarelui. Pericol de accidente din cauza ploilor torențiale
Circulați pe autostrada A2 Bucureşti - Constanţa, între Medgidia şi Constanţa, se desfășoară cu dificultate din cauza ploii torențiale, care a dus la acumularea de apă pe carosabil, au transmis polițiștii rutieri, potrivit Agerpres.
Petrescu jpg
Fotbal regal la televizor: CFR, Corvinul și Craiova joacă, diseară, în Europa. Programul transmisiunilor
Iubitorii sportului-rege au ce urmări în preliminariile cupelor europene.
Energie electrica
Google și Microsoft consumă energie electrică aproape cât România
Dacă s-ar întocmi un clasament global al consumului de energie electrică, care să includă atât marile companii de tehnologie, cât și statele, Google și Microsoft s-ar clasa peste 100 de țări.
canicula grecia (afp) jpg
Ce înseamnă Coolcationing, noua tendință în turism care a prins avânt în vara 2024
Reorientarea turiștilor către destinații de vacanță altele decât cele mai populare pe timpul verii s-a văzut încă de anul trecut însă, anul acesta tendința este mult în creștere.
euro valuta bani pixabay jpg
Care este locul din Europa unde se oferă un ajutor de 10.000 euro pentru salvarea unui han vechi cu preparate tradiționale
În Austria, se oferă un ajutor de 10.000 de euro pentru salvarea unui han vechi. "Gasthaus Stich" este locul unde de trei generaţii oamenii se strâng pentru a sărbători botezuri și căsătorii.
Amaistroaie png
România cu ochii pe Mădălina Amăistroaie: ce sport practică prima noastră reprezentantă la JO 2024
Pentru România, Jocurile Olimpice de la Paris vor începe de astăzi, cu o zi înainte de festivitatea de deschidere.
image
Cine este cu adevărat noua iubită a lui Alex Bodi. Caterina l-a cucerit până și pe Abdul al faimoasei Andreea Bostănică
Caterina Ciorbă este noua iubită a lui Alex Bodi, însă nu e chiar străină de lumea showbiz-ului românesc, chiar dacă e o prezență discretă și nu a apărut până acum în peisajul monden. MIlionarul din Mediaș s-a despărțit de Ema Uta și și-a oficializat relația cu frumoasa moldoveancă de peste Prut, cu care are o relație de câteva săptămâni. Actualitate.net are informații de ultimă oră despre șatena cu care Alex Bodi a început o nouă relație de iubire.
image
Este oficial, o să avem Jocurile Olimpice de E-sports în 2025!
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a decis să creeze Jocurile Olimpice de Esports, cu prima ediție programată în 2025 în Arabia Saudită. Decizia a fost aprobată în unanimitate în cadrul celei de-a 142-a sesiuni a CIO din Paris.
image
Elveția schimbă regulile: Software-ul guvernamental va fi public și open source
Elveția a făcut un pas semnificativ prin adoptarea „Legii federale privind utilizarea mijloacelor electronice pentru îndeplinirea sarcinilor guvernamentale” (EMBAG). Această lege impune ca tot software-ul dezvoltat sau utilizat de sectorul public să fie open source, cu excepția cazurilor restricționate de drepturi terțe sau preocupări de securitate.