Hîrtia, ecranul și cititul

Publicat în Dilema Veche nr. 958 din 18 august – 24 august 2022
image

De fiecare dată cînd sînt întrebată de ce nu renunț la cartea tipărită, în favoarea celei „electronice”, intru într-un soi de turbion de defensivă și mă precipit să arunc cu argumente: dacă știrile le pot asimila online, n-aș putea citi niciodată ceva mai cuprinzător, precum o carte, pe un dispozitiv electronic, simt că nu m-aș putea concentra suficient, ecranul ăla mi se pare rece și distant, mi-ar omorî ochii, laolaltă cu toată intimitatea mea cu cartea, ritualul meu de cititor s-ar duce pe apa sîmbetei, și doar ideea de a citi un roman pe un dispozitiv îmi provoacă același frison pe care îl am cînd ating puful unei piersici sau cînd aud scrijelitul piciorului de scaun de fier pe o podea dură. 

Și, de fiecare dată, după ce-mi vărs vehemențele emoționale contra cititului de cursă lungă într-un mod „electronic”, primesc contraargumentele, cu rațiunea calmă a adepților tehnologiei în toate: există, mi se spune, dispozitive care recreează întru totul formatul unei pagini de carte, au luminozitate reglabilă, astfel încît s-o poți alege pe cea potrivită ochilor tăi, poți alege mărimea fonturilor pe care o dorești, ba chiar poți sublinia, la fel cum faci pe o carte tipărită, argumentul final și imbatabil al celor care propovăduiesc cititul electronic fiind că acesta „este mai ecologic”. 

Drept care m-am gîndit dacă această reticență a mea are baze reale sau e mai degrabă un răsfăț de comoditate, dacă nu cumva mă încăpățînez să rămîn în alt timp, doar pentru că așa m-am obișnuit, și, pe scurt, dacă nu greșesc în această obstinație a mea de a nu renunța la cartea tipărită.

E-book-urile chiar salvează planeta?

Am început, așadar, cu argumentul cel mai puternic al adepților cititului electronic: salvăm oare planeta, sîntem mai eco și avem grijă de sănătatea oamenilor mai abitir dacă renunțăm să citim cărți tipărite și ne îndreptăm cu toții către e-book-uri?

Atît industria producătoare de dispozitive destinate lecturii electronice, cît și adepții unui mediu mai curat susțin că da. Potrivit acestora, tipărirea unei cărți presupune un consum mai mare de energie electrică și contribuie, într-o mare măsură, la amprenta de carbon din mediu și la defrișări, drept care e-book-urile sînt mult mai ecologice decît cărțile „tradiționale”. 

Pe de altă parte, aceste e-book-uri înseamnă și dispozitivele electronice destinate citirii lor – or, care sînt costurile ecologice incluse în fabricarea acestor suporturi de lectură?

Potrivit unei analize publicate în The New York Times, realizată de Daniel Goleman, jurnalist pe teme științifice, și Gregory Norris, directorul Research for The Sustainability Consortium, un asemenea dispozitiv „necesită extragerea a 33 de kilograme de minerale, care includ și urme de metale exotice, cum ar fi columbitul-tantalit, adesea extrase în regiunile sfîșiate de război din Africa, (...), are nevoie, de asemenea, de aproximativ 300 de litri de apă pentru a-și produce bateriile și plăcile de cablare imprimate și pentru a rafina metale, cum ar fi aurul, folosit în realizarea circuitelor”. De cealaltă parte, o carte tipărită, realizată cu hîrtie reciclată, „consumă aproximativ două treimi din această cantitate de minerale. În acest caz, cea mai mare utilizare a mineralelor este, de fapt, pietrișul. (…) Și este nevoie de doar șapte litri de apă pentru a prepara pasta necesară (...) pentru a face hîrtia”. De asemenea, fabricarea unui dispozitiv pentru e-reading, „de-a lungul unui vast lanț de aprovizionare de electronice de larg consum, este relativ consumatoare de energie, folosind 100 de kilowați/oră de combustibili fosili și rezultînd 66 de kilograme de dioxid de carbon. Energia este necesară și pentru tipărirea unei cărți, pentru a forma și a usca foile, însă pentru o singură carte tipărită, reciclată sau nu, vorbim de doar doi kilowați/oră și de o emisie de 100 de ori mai mică a gazelor cu efect de seră”.

Dacă vorbim despre energia consumată pentru citit, dacă o facem seara, o carte tipărită implică lumina unui bec, care va consuma mai multă energie decît un dispozitiv electronic. Totuși, lectura pe timpul zilei, la lumina soarelui, este mai avantajoasă în ceea ce privește cartea tradițională.

Analiza celor doi atinge și capitolul sănătate – vorbind despre lucrătorii angajați fie în industria producătoare de dispozitive electronice, fie despre cei care lucrează în domeniul cărții tipărite: în ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea la materialele toxice pe care o presupune fabricarea unui dispozitiv electronic este estimată a fi de 70 de ori mai mare decît în cazul tipăririi unei singure cărți. 

Autorii menționează că o parte din aceste cifre se schimbă constant. „Din ce în ce mai multe cărți sînt tipărite cu cerneală pe bază de soia, mai degrabă decît cu cerneala tradițională, pe bază de petrol; hîrtia pe care sînt tipărite e reciclată sau obținută din păduri bine gestionate și a fost produsă la fabricile de celuloză care nu folosesc substanțe otrăvitoare, precum clorul, pentru a o albi. Industria electronică încearcă, de asemenea, să reducă utilizarea de substanțe chimice toxice și să îmbunătățească condițiile de muncă și siguranța lucrătorilor de-a lungul lanțurilor sale de aprovizionare.”

Bineînțeles, există contraargumentul că, odată ce cumperi un dispozitiv electronic pentru citit, acesta va fi folosit pe timp îndelungat, pentru citirea mai multor cărți, deci, în mod automat, vorbim despre o amortizare în timp a costurilor ecologice implicate în fabricarea sa.

Din estimările celor doi reiese însă că, pentru a atinge rentabilitatea pe care o clamează dispozitivele electronice de citit, „în ceea ce privește combustibilii fosili, utilizarea apei și consumul de minerale, impactul asupra ecologiei pe care îl are fabricarea unui dispozitiv este egal cu tipărirea a aproximativ 40 pînă la 50 de cărți, iar cînd vine vorba despre încălzirea globală, vorbim de 100 de cărți”. Concluzia celor doi, în ceea ce privește latura ecologică a lecturii, este că, dacă vrei să fii cu adevărat un cititor ecologist, „cel mai virtuos mod ecologic de a citi o carte începe prin a merge, pe jos, la biblioteca locală”.

© wikimedia commons
© wikimedia commons

Abstract vs concret

Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită? Este doar o obișnuință și doar i se pare că n-ar putea asimila îndeajuns de bine ceea ce citește dacă ar folosi un dispozitiv electronic? Da și nu, depinde de ce urmărește – în urma mai multor cercetări și experimente, concluzia este împărțită între substanța abstractă și informația concretă.

În 2016, Geoff Kaufman, profesor la Institutul Human-Computer Interaction, din cadrul Carnegie Mellon University, și dr. Mary Flannagan, profesoară la Dartmouth College, au publicat un studiu (High-Low Split: Divergent Cognitive Construal Levels Triggered by Digital and Non-digital Platforms) despre impactul cognitiv al citirii aceluiași text în variantă tipărită și în variantă electronică. Rezultatul a relevat faptul că aceia care citesc știrile pe hîrtie au obținut un scor de 66% răspunsuri corecte la întrebările abstracte, față de 48% pentru cititorii de ecran. În schimb, pentru întrebările concrete, cititorii de ecran au obținut un scor de 73%, față de 58% pentru cititorii textului printat. Potrivit studiului, capacitatea noastră de abstractizare e mai mare atunci cînd ne confruntăm cu un text de hîrtie, însă cînd ne confruntăm cu un text pe ecran, avem tendința de a ne concentra mai mult pe detalii concrete.

Același lucru a fost relevat și de un alt studiu, realizat în 2020, de o echipă de cercetători norvegieni și francezi, publicat în Frontiers in Psychology: deși comprehensiunea textului a fost similară, atît în cazul celor care au citit pe un dispozitiv electronic, cît și al cititorilor de print, atît ordinea evenimentelor, cît și pasajele importante din text au fost memorate mai bine de către cei care folosiseră un suport non-digital. Potrivit cercetătorilor, explicația stă și în sincronizarea informațiilor citite cu gestul fizic de a da pagina. Acel gest care implică atît senzația tactilă, cît și memorarea vizuală a paginii la care găsești informația poate fi comparat, într-o oarecare măsură, cu o aplicabilitate geografică: vom reține mai bine informațiile despre o țară străină dacă o vizităm decît dacă doar citim despre ea. 

Cu alte cuvinte, dacă pentru asimilarea unor informații sau a unor știri, care se bazează pe lucruri concrete, cititul online este optim (pentru că sintetizează și, în plus, oferă posibilitatea de a accesa în mod rapid și alte informații adiacente), pentru aprofundarea unui text, tradiționalul print rămîne cea mai bună soluție.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

phone 292994 1280 jpg
Instagram, Facebook și WhatsApp au picat în România. Problemele tehnice s-au produs la nivel național
Miercuri seara, utilizatorii din România s-au confruntat cu probleme semnificative în utilizarea platformelor Facebook, Instagram și WhatsApp, toate trei deținute de gigantul Meta. Incidentul a început în jurul orei 19:00 și a afectat atât aplicațiile mobile, cât și versiunile desktop ale acestora.
aplicatia facebook jpeg
Facebook, WhatsApp și Instagram au picat în Europa și în SUA. Zeci de mii de utilizatori sunt afectați și în România
Facebook și Instagram au fost indisponibile pentru mii de utilizatori din Europa și Statele Unite miercuri, potrivit site-ului de urmărire a întreruperilor Downdetector.com. Afectată a fost și aplicația WhatsApp.
telefon imagine ilustrativa foto Daniel Guță jpg
Avertizare privind o nouă escrocherie: apeluri și mesaje frauduloase, cu oferte de joburi online
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat cu privire la o nouă escrocherie care vizează românii din țară și din străinătate.
Izvorul de la Manastirea Sf  Dionisie Exiguul si Sf  Efrem jpg
Satul blestemat din România care se întinde și pe teritoriul altei țări. Fenomenele întâmplate aici îți fac pielea de găină
În inima Dobrogei, în apropiere de Cheile Dobrogei, se află un sat uitat de lume care ascunde povești pline de mister și legende întunecate.
439024798 2754810491335853 5273486255929161781 n jpg
„Închide ușa Căline, vin mascații după tine”. Profesorul, amenințat cu moartea de simpatizații legionari, a compus un colind pentru Georgescu
Profesorul de Istorie, Marcel Bartic, care a fost amenințat cu moartea pe rețelele sociale de către adepții mișcării legionare, a compus un colind manifest, pe care il dedică lui Călin Georgescu.
ctp digi24
CTP, despre conflictul Șoșoacă-Georgescu: Partenera lui Iisus se încaieră cu trimisul lui Iisus, arbitru este Mache Teodosie
Cristian Tudor Popescu a comentat conflictul izbucnit între președinta SOS, Diana Șoșoacă, și candidatul independent Călin Georgescu. Partenera lui Iisus se încaieră cu trimisul lui Iisus, iar arbitru este Mache Teodosie, scrie jurnalistul pe Facebook.
Tanc T-34 distrus în apropierea Mării Nege (© Das Bundesarchiv Bild 169-0017)
Tancurile T-34 cumpărate de Gheorghe Gheorghiu-Dej din Uniunea Sovietică
Ziua de 25 octombrie 1944 a fost cea în care s-a terminat cucerirea României și un nou stat a fost inclus în lagărul comunist, teoretic pentru vecie.
Magazin Auchan din Rusia FOTO Profimedia
Economia Rusiei se prăbușește. Inflația a accelerat, în timp ce UE urmează să impună un nou pachet de sancțiuni
Inflaţia a accelerat în luna noiembrie în Rusia, până la 8,9% în ritm anual, a anunţat Oficiul federal de statistică, înainte de o reuniune de politică monetară la Banca Rusiei, la care ar putea fi decisă o nouă majorare a dobânzii de bază, care este deja la un nivel record în ultimii 20 de ani.
Reconstituire a unei temnițe medievale  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL JPG
Secretele înfiorătoarelor temnițe medievale. „Niște puțuri uriașe ce seamănă cu infernul”
Câteva cetăți medievale din România au păstrat camerele întunecoase folosite de foștii lor stăpâni ca închisori și săli de tortură. Însă nu numai beciurile acestor edificii erau destinate condamnaților, iertați de pedeapsa unei morți rapide.