Geopolitica post-pandemie

Joseph S. NYE Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Geopolitica post pandemie jpeg

Pînă cînd nu survine, viitorul are mai multe chipuri – și orice încercare de a ne imagina geopoliticile de după pandemia COVID-19 trebuie să includă mai multe scenarii. Voi prezenta în cele ce urmează cinci posibile scenarii de viitor pentru anul 2030, ceea ce, bineînțeles, nu exclude și alte variante.

Sfîrșitul ordinii liberale globalizate. Ordinea mondială instaurată de SUA după cel de-al Doilea Război Mondial a creat un cadru de funcționare pentru niște instituții care au dus la o remarcabilă liberalizare a comerțului și finanțelor internaționale. Chiar și înainte de pandemia COVID-19, această ordine a fost pusă la încercare de către ascensiunea Chinei și de creșterea populismului în democrațiile occidentale. China a beneficiat de această ordine, dar, pe măsură ce importanța ei strategică a crescut, ea încearcă în tot mai mare măsură să impună standarde și reguli. SUA îi rezistă, instituțiile internaționale se atrofiază și apelurile la suveranitate se aud tot mai des. SUA se mențin în afara Organizației Mondiale a Sănătății și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice. COVID-19 sporește probabilitatea acestui scenariu, slăbind rolul de „manager de sistem” al SUA.

O alunecare spre autoritarism, ca în anii 1930. Șomajul în masă, creșterea inegalităților și destabilizarea socială provocată de schimbările economice aduse de pandemie creează condițiile propice unui stil politic autoritar. Actorii politici dispuși să se folosească de populismul naționalist pentru a ajunge la putere se înmulțesc. Nativismul și protecționismul sporesc. Taxele vamale vor crește, contingentele de import pentru bunuri și pentru imigrație vor deveni mai restrictive, iar imigranții și refugiații vor deveni țapi ispășitori. Statele autoritare vor urmări să consolideze sferele regionale de interes, iar intervențiile de tot felul vor spori riscul de conflicte violente. Unele dintre aceste tendințe apăruseră și înainte de 2020, dar perspectivele slabe de redresare economică datorate proastei gestionări a pandemiei COVID-19 sporesc probabilitatea acestui scenariu.

O ordine mondială dominată de China. În condițiile în care China a reușit să mențină pandemia sub control, decalajul economic față de alte mari puteri s-a modificat dramatic. Economia Chinei o depășește pe cea a unei Americii aflate în declin, la mijlocul anilor 2020, iar China își amplifică avansul față de potențialii ei concurenți de odinioară, precum India și Brazilia. În mariajul de conveniență cu Rusia, China devine în tot mai mare măsură partenerul principal. Iar faptul că, odată cu creșterea puterii sale, China pretinde respect și obediență nu e de mirare. Ea se folosește de proiectul Noul Drum al Mătăsii pentru a-și exercita influența nu numai asupra vecinilor, dar și asupra unor parteneri îndepărtați, precum Europa și America Latină. În cadrul instituțiilor internaționale, voturile împotriva Chinei au devenit prea costisitoare, ele periclitînd nu doar ajutoarele și investițiile chineze, dar și accesul la cea mai vastă piață din lume. În contextul unor economii occidentale mai afectate de pandemie decît China, guvernul chinez și marile companii ale țării au acum capacitatea să restructureze instituții și să stabilească noi standarde după bunul lor plac.

O agendă internațională „verde”. Nu toate scenariile de viitor sînt sumbre. În mai multe țări democratice, opinia publică acordă o prioritate tot mai mare problemelor legate de schimbările climatice și de conservarea mediului. Unele guverne și organizații se află în curs de reorganizare pentru a face față mai bine acestor probleme. Chiar și înainte de COVID-19 se putea întrevedea o agendă internațională pentru anul 2030 definită printr-un interes sporit față de problemele ecologice. Punînd în lumină legătura dintre sănătatea oamenilor și cea a planetei, pandemia a accelerat adoptarea unei astfel de agende.

Opinia publică din SUA, bunăoară, a realizat că cele 700 de miliarde de dolari investite în Apărare nu au împiedicat pandemia COVID-19 să ucidă mai mulți americani decît toate războaiele țării de după 1945 la un loc. Într-un climat politic schimbat, președintele SUA introduce un „Plan Marshall COVID” menit să asigure accesul rapid la vaccinare pentru țările sărace și să ducă la întărirea capacității sistemelor sanitare ale acestora. Planul Marshall din 1948 a fost în interesul Americii, dar și al celorlalți, și a avut un efect major în conturarea geopoliticilor deceniului care a urmat. Acest mod de guvernare a sporit capitalul soft power al SUA. În 2030, o agendă „verde” devine o bună politică internă, cu un efect geopolitic la fel de important.

Nu se schimbă nimic. Privit retrospectiv, episodul COVID-19 se vede la fel de dezagreabil în anul 2030 ca și gripa spaniolă din 1918-1920 în anul 1930 – și are efecte geopolitice pe termen lung la fel de limitate. Situația de dinainte persistă. Dar – în pofida creșterii puterii Chinei, a populismului și polarizării pe plan intern din Occident și a înmulțirii regimurilor autoritare – încă există un anumit grad de globalizare, iar nivelul de conștientizare a importanței globalizării ecologice crește, susținut de acceptarea, vrînd-nevrînd, a faptului că nici o țară nu poate rezolva aceste probleme de una singură. SUA și China vor reuși să coopereze pe probleme de pandemie și schimbări climatice, în ciuda diferendelor din alte domenii, cum ar fi restricțiile de navigație din Marea de Sud sau de Est a Chinei. Nu se poate vorbi de o prietenie, dar rivalitatea e ținută sub control. Unele instituții decad, altele se refac, iar altele, noi, apar. SUA rămîn cea mai mare putere, dar fără a mai exercita influența din trecut.

Fiecare dintre primele patru scenarii are cam 10% șanse să aproximeze corect viitorul anului 2030. Altfel spus, sînt mai puțin de 50% șanse ca actuala pandemie COVID-19 să modifice profund peisajul geopolitic pînă în anul 2030. Aceste estimări pot fi afectate de mai mulți factori. Dezvoltarea rapidă a unor vaccinuri eficiente, sigure și ieftine, distribuite la scară largă, ar spori, bunăoară, șansa continuității și ar reduce probabilitatea scenariilor „autoritar” sau „chinez”.

Dacă însă realegerea lui Donald Trump va slăbi alianțele Americii și instituțiile internaționale sau dacă va deteriora democrația SUA, probabilitatea scenariului continuității sau a celui „verde” va scădea. Pe de altă parte, dacă UE – slăbită, inițial, de pandemie – reușește să repartizeze intern costurile cauzate de măsurile luate de statele membre, ea ar putea deveni un actor internațional important, capabil să sporească șansele scenariului „verde”.

Mai pot interveni și alți factori. COVID-19 poate duce la schimbări majore pe plan intern, pornind de la inegalitățile din domeniul Sănătății și Educației, dar poate stimula totodată crearea unor amenajări instituționale mai performante, pregătite să facă față unei noi pandemii. Estimarea efectelor pe termen lung ale pandemiei nu e o prezicere exactă a viitorului, ci un exercițiu de evaluare a probabilităților și de ajustare a politicilor actuale. 

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Universitatea Harvard şi autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump.

Copyright: Project Syndicate, 2020

traducere de Matei PLEŞU

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.