Fukuyama și Huntington recitiți în cheia crizei actuale

Publicat în Dilema Veche nr. 857 din 10 - 16 septembrie 2020
Fukuyama și Huntington recitiți în cheia crizei actuale jpeg

Pandemia de coronavirus, însoțită de evenimente și tendințe mai mult sau mai puțin legate de aceasta, au reactualizat nevoia lecturii a două cărți fundamentale ale sfîrșitului secolului trecut: Sfîrșitul istoriei și ultimul om (publicată în 1992) a lui Francis Fukuyama (născut în 1952) și Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale (1996) a lui Samuel Huntington (1927-2008).

Ambele cărți ale celor doi iluștri politologi americani au plecat de la articole-eseu publicate în reviste de specialitate, (Fukuyama în The National Interest – august 1989, Huntington în Foreign Affairs, vara 1993) și mie personal mi-au marcat cariera de jurnalist la BBC în anii 1990 și 2000. Pentru că acesta este un articol de presă și nu unul academic, mă văd obligat să expun foarte pe scurt ideea de bază a celor două cărți, deși mesajul e mult mai complex.

În esență, Fukuyama susținea că, după Războiul Rece, omenirea se va îndrepta către democrația liberală, chiar dacă ritmurile în diferite zone ale globului vor fi diferite. Huntington, dimpotrivă, prevedea că, în noua situație, naționalismul și religia, minimalizate de Fukuyama, vor juca un rol major și el a împărțit lumea în șapte „civilizații”, care se află adeseori în conflict una cu cealaltă.

● Sfîrșitul „Sfîrșitului istoriei”

Atacurile din 11 septembrie 2001 și invaziile conduse de Statele Unite în Afganistan și Irak au readus în atenție cele două cărți.

Fukuyama a fost chiar semnatar al Manifestului pentru un nou secol american – practic, documentul programatic al curentului neo-conservator, alături de personaje-cheie ale administrației președintelui George W. Bush (2001-2009), ca vicepreședintele Dick Cheney, ministrul Apărării Donald Rumsfeld și adjunctul acestuia, Paul Wolfowitz.

Eșecul post-intervenție și schimbare de regim în Afganistan și Irak, ca și respingerea transplantului democrației liberale în cele două țări – unul dintre obiectivele declarate  ale curentului neo-conservator – i-au făcut pe mulți observatori să proclame „Sfîrșitul Sfîrșitului istoriei”, implicit victoria teoriilor lui Huntington asupra celor ale lui Fukuyama, acuzat, între altele, de naivitate.

Mai recent, ascensiunea Chinei (la care Fukuyama a revenit chiar din 2011 într-o dezbatere cu Weiwei Zhang, teoreticianul statului-civilizație chinez), politica externă tot mai agresivă a Beijing-ului, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus, aparent pornită din orașul chinez Wuhan, au scos din nou la suprafață antiteza Fukuyama-Huntington (acesta din urmă menționînd în cartea sa China ca pe o civilizație separată).

● Avertismentele lui Fukuyama

Dar a fost oare Fukuyama un optimist și un naiv iremediabil cînd a publicat cartea sa? O lectură mai atentă a textului său relevă avertismentele pe care politologul american le-a inserat în cartea sa care celebrează victoria democrației liberale la sfîrșitul Războiului Rece.

În fapt, scrie Fukuyama, pericolul pentru democrațiile liberale nu vine esențialmente din partea regimurilor dictatoriale și autoritare din exterior, ci chiar din interiorul acestor democrații.

„Principiile economice liberale nu oferă sprijin comunităților tradiționale; din contra, tind să atomizeze și să separe oamenii”, avertizează Fukuyama.

Contrar afirmațiilor egalității absolute care, cel puțin retoric, guvernează ordinea liberală, Fukuyama susține că, dacă liberalismul încearcă „să scoată în afara legii diferențele dintre urît și frumos sau pretinde că o persoană fără picioare nu este doar spirituală, ci fizic egală cu cineva întreg în corp, atunci argumentul va ajunge în decursul timpului să se autorespingă, așa cum a fost comunismul”.

Vă sună cunoscut? George Floyd, Black Lives Matter, Cancel culture, Cultural appropriation, corectitudine politică, conservatori vs progresiști etc. – toate acestea sînt evenimente, fenomene și tendințe specifice democrațiilor liberale, care au dus la o exacerbare a tensiunilor, ba chiar la violențe în țările pe care Samuel Huntington le includea în civilizația occidentală.

Descrierea tradițională a lui Fukuyama ca triumfalist liberal ignoră profețiile sale mai întunecate cum ar fi „gîndirea modernă nu ridică bariere în calea unui viitor război nihilist împotriva democrației liberale din partea celor crescuți în sînul ei”. El avertizează că, contrar afirmațiilor invocate atît de des în numele său, „cei care rămîn nemulțumiți vor avea întotdeauna potențialul de a repeta istoria”.

● Ciocnirea civilizațiilor în SUA

Cît despre Huntington, cheia de interpretare este oarecum diferită și, de asemenea, nuanțată: China și Rusia au devenit mai agresive, dar mișcările islamiste radicale Al-Qaeda și Statul Islamic au eșuat, însă ciocnirea civilizațiilor rămîne mai aproape de realitate decît sfîrșitul istoriei.

În ultimii ani ai vieții, Huntington a introdus ciocnirea civilizațiilor în analiza societății americane. El devenise obsedat de evoluția demografică din SUA.

Huntington era preocupat de faptul că concentrarea hispanicilor din vestul SUA ar putea duce la o creștere a naționalismului mexican și la o mișcare politică ce ar putea cere reîntoarcerea teritoriului la Mexic, care a fost anexat de americani în războiul din 1848.

Huntington și-a exprimat teama că moștenirea anglo-americană a fost subminată și că este indispensabilă procesului de dezvoltare din America. El a vrut să păstreze America albă mai degrabă decît să existe o democrație multirasială.

Iar aceste preocupări ale lui Huntington la sfîrșitul vieții i-au atras acuzații de rasism. Cert este că Statele Unite sînt azi o țară mai divizată ca oricînd, cel puțin în ultimul secol, iar faliile din societate duc cu gîndul tocmai la teoriile huntingtoniene tîrzii.

În concluzie, Fukuyama și Huntington rămîn actuali și azi, așa cum Biblia rămîne actuală după mai bine de două milenii.

Pericolul este însă o interpretare a aparentelor profeții cuprinse în aceste texte într-o cheie actuală, complet ruptă de contextul în care au fost ele scrise cu ani, decenii, secole sau chiar milenii în urmă.

În încheiere, o recomandare: recitiți-i  pe Fukuyama și pe Huntington. N-o să vă pară rău.

Petru Clej este jurnalist, corespondent RFI la Londra.

p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.

Adevarul.ro

image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.