Falimentul moral al pacifismului german

Slawomir SIERAKOWSKI
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 944 din 12 ÔÇô 18 mai 2022
Falimentul moral al pacifismului german jpeg

Dup─â o gesta╚Ťie ├«ndelungat─â, Germania a luat, ├«n sf├«r╚Öit, decizia de a trimite armament greu ├«n Ucraina. Dar f─âtul s-a n─âscut mort. Tancurile antiaeriene Ghepard (Cheetah), pe care Germania le pune la dispozi╚Ťie, s├«nt antichit─â╚Ťi pentru care nu se g─âse╚Öte muni╚Ťie. Fabricantul are doar 23.000 de proiectile pe stoc. Ministerul german al Ap─âr─ârii a anun╚Ťat apoi c─â va c─âuta stocuri de muni╚Ťie ├«n locuri ├«ndep─ârtate, precum Iordania, Brazilia ╚Öi Qatar. ├Än vreme ce Rusia ├«╚Öi devasteaz─â vecinul ÔÇô ucig├«nd, tortur├«nd ╚Öi viol├«nd civili ÔÇô, Germania r─âm├«ne ├«mpotmolit─â ├«ntr-o debandad─â stupefiant─â.

Ambele ╚Ť─âri, Rusia ╚Öi Germania, au tradi╚Ťii militariste bogate ╚Öi au func╚Ťionat ca imperii totalitare ├«n secolul al XX-lea. C─âile lor s-au desp─âr╚Ťit dup─â ├«nfr├«ngerea lui Hitler, dar au continuat s─â evolueze simetric. ╚śi, chiar dac─â Germania a renun╚Ťat la imperialism, credin╚Ťa ├«ntr-o ÔÇ×misiune special─âÔÇŁ (Sonderweg) ├«n economia istoriei ╚Öi-a p─âstrat ├«nsemn─âtatea.

Aceast─â credin╚Ť─â, n─âscut─â din pozi╚Ťionarea Germaniei imperiale ├«ntre Rusia autocrat─â ╚Öi Occidentul liberal-democrat, a dat na╚Ötere la tot felul de atitudini de politic─â extern─â periculoase ╚Öi iresponsabile ÔÇô de la ÔÇ×Drang nach OstenÔÇŁ (propensiunea c─âtre Est) din secolul al XIX-lea ╚Öi viziunea unei Mitteleuropa (conducerea german─â a Europei Centrale) la un Hitler ├«n c─âutare de Lebensraum (ÔÇ×spa╚Ťiu vitalÔÇŁ) ╚Öi la Ostpolitik (politic─â de apropiere de Germania de Est ╚Öi de Uniunea Sovietic─â) a cancelarului Willy Brandt. Interesant, Ucraina s-a aflat adesea ├«n miezul acestor stratageme.

├Än acest context, a descrie Germania postbelic─â drept ÔÇ×pacifist─âÔÇŁ e un gest din cale afar─â de indulgent. Al╚Ťii ar putea atribui atitudinea politicii externe germane mai pu╚Ťin renun╚Ť─ârii la militarism, c├«t l─âcomiei, oportunismului ╚Öi cinismului elitei politice ╚Öi comerciale. ├Än fond, unii dintre cei mai puternici sus╚Ťin─âtori ai livr─ârii de armament greu ├«n Ucraina s├«nt Verzii presupus pacifi╚Öti.

De ce nu poate Germania s─â trateze Ucraina la fel ca celelalte ╚Ť─âri vest-europene? Refuzul de a trimite arme ├«n zonele de conflict pune semnul egal ├«ntre agresor ╚Öi victim─â. Refuz├«nd s─â realizeze asta, politicienii germani au blocat ╚Öi al╚Ťi membri NATO s─â trimit─â arme Ucrainei, timp de mai multe s─âpt─âm├«ni.

De ce au primit ucrainenii mai multe arme din Estonia (├«n valoare de 240 de milioane USD) dec├«t din Germania (130 de milioane USD) ÔÇô o ╚Ťar─â cu o economie de o sut─â de ori mai mare? Chiar ╚Öi ├«n materie de ajutor financiar ╚Öi umanitar, contribu╚Ťia Germaniei a fost cu totul jenant─â. Ce s-a ├«nt├«mplat cu ÔÇ×nie wiederÔÇŁ (niciodat─â din nou)?

Declara╚Ťiile ╚Öi deciziile cancelarului german Olaf Scholz, odat─â cu ├«nceperea r─âzboiului de c─âtre Rusia, au fost cel pu╚Ťin bizare. S─â ne uit─âm bun─âoar─â la compendiul ├«ntocmit de Thomas C. Theiner, un director de film ╚Öi fost ofi╚Ťer de armat─â italian stabilit ├«n Kiev, care documenteaz─â declara╚Ťiile lui Scholz.

Spre sf├«r╚Öitul lui februarie, Scholz a cerut industriei germane a ap─âr─ârii o list─â a armamentului disponibil, dar a t─âiat de pe list─â toate armele esen╚Ťiale cerute de Ucraina, ├«nainte de a o trimite ambasadorului ucrainean. C├«nd mass-media a descoperit lista original─â, Scholz a pretins c─â a ╚Öters de pe list─â armele a c─âror livrare ar fi durat mai mult.

Industria ap─âr─ârii a negat acest lucru, dar Scholz a venit atunci cu o nou─â scuz─â: nu ar fi fost destul timp pentru a instrui for╚Ťele militare ucrainene s─â foloseasc─â aceste arme. Dar exper╚Ťii militari germani au negat ╚Öi acest ÔÇ×argumentÔÇŁ, ar─ât├«nd c─â ucrainenii ar fi putut ├«nv─â╚Ťa s─â foloseasc─â armele ├«n dou─â-trei s─âpt─âm├«ni, a╚Öa cum au f─âcut ╚Öi cu armele australiene, canadiene, americane ╚Öi franceze.

Scholz s-a afundat atunci ├«ntr-o gaur─â ╚Öi mai ad├«nc─â, pretinz├«nd c─â ar fi necesar ca NATO s─â aprobe transferul de armament. Atunci c├«nd oficiali NATO ╚Öi chiar generalii Germaniei au negat asta, Scholz a ├«ncercat s─â argumenteze c─â nici un alt stat membru NATO sau UE nu livreaz─â armament greu Ucrainei. Auzind aceste declara╚Ťii, oficiali din SUA, Anglia, Australia, Polonia, din Republica Ceh─â, Slovacia, Rom├ónia, Turcia, Italia, Finlanda, Danemarca ╚Öi ╚Ü─ârile de Jos au prezentat, cu to╚Ťii, liste cu armament greu pe care ├«l furnizau Ucrainei.

Potrivit raportului Theiner, Scholz a anun╚Ťat atunci suplimentarea ofertei destinate Ucrainei cu echipamente militare cu o contravaloare de dou─â miliarde de dolari (2,1 miliarde USD), dar parlamentarii germani au realizat cur├«nd c─â Guvernul aloca ├«n realitate doar un miliard de euro ╚Öi c─â tranzac╚Ťia urma s─â se fac─â abia peste dou─â-trei luni. Dup─â ce SUA, Fran╚Ťa, Polonia, Rom├ónia, Japonia, Marea Britanie ╚Öi Italia l-au confruntat pe Scholz cu starea de fapt, acesta a f─âcut o nou─â piruet─â, ╚Öi a declarat c─â Ucraina ar putea primi miliardul de euro imediat ╚Öi c─â ar putea comanda orice ├«╚Öi dore╚Öte dintr-o list─â cu armament disponibil. Dar ambasadorul Ucrainei a dezv─âluit ├«n acel moment c─â Scholz a scos de pe list─â toate armele pe care Ucraina ╚Öi le dorea. Scholz a avertizat atunci c─â ╚Ť─ârile care livreaz─â Ucrainei vehicule blindate se vor expune riscului unui atac nuclear rusesc. Procesul de eschiv─â continu─â.

Nici Scholz ╚Öi nici chiar criticii s─âi din Germania nu par s─â realizeze ce impact are flec─âreala lui asupra unor ╚Ť─âri ca Polonia ╚Öi Republica Ceh─â, ca s─â nu mai vorbim de Ucraina. Noi, cei din Europa Central─â ╚Öi de Est, realiz─âm o dat─â ├«n plus c─â tr─âim ├«ntre dou─â state care vor s─â-╚Öi urmeze propria cale unic─â. Ceea ce nu ├«nseamn─â c─â Germania de azi s-ar asem─âna cu Rusia sau c─â Scholz e ca Vladimir Putin. Problema e, mai degrab─â, c─â pacifismul german ├«ncurajeaz─â militarismul. Refuz├«nd s─â-l ├«nfrunte pe agresor, Germania a dovedit un grad uluitor de desensibilizare moral─â.

De aceea, Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut. Dar nimeni nu o va crede c─â regret─â cu adev─ârat, mai ales ├«n Europa de Est, cel mai mare partener comercial al Germaniei. Principiul central al politicii externe poloneze e a╚Öa-numita doctrin─â Giedroyc: Polonia nu se va men╚Ťine independent─â f─âr─â o Ucrain─â independent─â. Acest principiu a fost formulat atunci c├«nd Polonia postbelic─â a renun╚Ťat la propriile iluzii imperiale ╚Öi ╚Öi-a acceptat grani╚Ťele estice, f─âr─â Vilnius ╚Öi Liov.

Dac─â Germania nu ├«ncepe s─â ac╚Ťioneze la fel ca alia╚Ťii s─âi, se va produce inevitabil o bre╚Ö─â politic─â imens─â. Ucrainenii ├«╚Öi vor pierde toat─â ├«ncrederea ├«n Germania, iar restul Europei de Est va ├«nv─â╚Ťa s─â fie ├«ntotdeauna suspicios fa╚Ť─â de motivele germane, indiferent de cine e la conducerea ╚Ť─ârii.

Slawomir Sierakowski, fondator al mișcării Krytyka Polityczna, este director al Polish Institute of Advanced Studies (PIASt) din Varșovia și Senior Fellow al Consiliului German pentru Politică Externă (DGAP).

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.