E.A. Poe și roboții lumii de azi

E A  Poe și roboții lumii de azi jpeg

În toată lumea anglo-americană a secolului al XIX-lea s-a vorbit și s-a scris cu febrilitate despre două invenții europene rămase în istorie sub numele de Jucătorul-de-șah al lui Maelzel și Mașina lui Babbage.

Jucătorul-de-șah este un robot construit de un aristocrat ungur, Wolfgang von Kempelen, în 1770, pentru amuzamentul împărătesei Maria Tereza a Austriei. Îmbrăcat după moda turcească, cu caftan și turban (de unde și celălalt nume, „Turcul automat”), robotul are dimensiunile reale ale unui om de statură obișnuită, stă la o masă și joacă șah cu oricine dorește (iar doritorii vor fi, timp de cîteva decenii, ilustre capete încoronate de la toate Curțile regale europene ale vremii). O privire aruncată în interiorul lui și al mesei la care stă dezvăluie o complicată rețea mecanică de rotițe și angrenaje metalice. Modul în care operează Jucătorul-de-șah este un secret bine păzit care continuă să dăinuie și după moartea constructorului, survenită în 1804, cînd robotul este vîndut unui inventator german, Johann Maelzel. Acesta organizează demonstrații în toate orașele mari din Statele Unite, unde expune, alături de Jucătorul-de-șah, o întreagă serie de automate construite de el însuși, printre care un trompetist, păpuși vorbitoare și păsări cîntătoare care ies de sub capacul unui sipet. În 1854, „Turcul automat“ este distrus într-un incendiu.

Cea de-a doua invenție apare în Anglia epocii victoriene, în plin avînt al unor ambiții inginerești fără precedent, marcă a procesului de industrializare inițiat în această parte a lumii. Exasperat de imprecizia calculelor (umane) din tabelele matematice și astronomice disponibile, inginerul mecanic Charles Babbage proiectează o mașinărie de calcul programabilă ale cărei rezultate să fie transmise direct tipografilor prin crearea unor matrițe, lucru care să elimine, pe de o parte, eroarea din calculele făcute de om și, pe de altă parte, eroarea din procesul de culegere din tipografii. Cu o greutate estimată la cinci tone, mașinăria nu a fost terminată niciodată (abia în zilele noastre a fost construită, după schițele lui Babbage, și expusă la Muzeul Științific din Londra), dar ideea englezului stă la baza computerelor de azi.

Ambele invenții apar, comparate una cu alta, într-un articol foarte amplu scris, la 1836, de americanul Edgar Allan Poe, în Southern Literary Messenger. După ce descrie detaliat diverse automata ale epocii, romancierul se întreabă: „Dar dacă aceste mașini sînt considerate ingenioase, ce să credem despre mașina de calculat a domnului Babbage? Ce să credem despre o construcție de lemn și metal care nu numai că poate să calculeze tabele astronomice și de navigație de indiferent ce mărime, ci garantează exactitatea matematică a operațiilor sale prin capacitatea de corectare a posibilelor erori? Ce să credem despre o mașină care, pe lîngă că face toate acestea, după ce obține rezultate elaborate, le mai și tipărește, fără nici o intervenție a intelectului uman?”.

Apoi, alăturînd mașina diferențială cu „Turcul automat“, se întreabă care invenție ar fi mai presus în condițiile în care am admite că și cea de-a doua este, precum prima, o mașinărie pură (lucru cu care el nu e de acord). Răspunsul lui: Jucătorul-de-șah. Motivele sînt următoarele: „Calculele aritmetice sau algebrice sînt, prin natura lor, fixe și determinate. Dacă se dau anumite date, atunci anumite rezultate vor fi obținute în mod necesar și inevitabil. Aceste rezultate nu depind de nimic și nu sînt influențate de nimic în afara datelor inițiale. Problema care trebuie rezolvată înaintează [...] spre rezultatul final printr-o succesiune de pași corecți nemodificabili [...]. Așa stînd lucrurile, putem cu ușurință să concepem posibilitatea construirii unui mecanism care, odată ce pornește în conformitate cu datele problemei ce trebuie rezolvată, își continuă mișcările regulat, progresiv și fără abatere spre soluția cerută, de vreme ce aceste mișcări, oricît de complexe, nu sînt menite a fi altfel decît finite și determinate”.

În contrast, odată făcută prima mișcare pe tabla de șah, jucătorii au la dispoziție o multitudine de opțiuni de mutare a pieselor. Fiecare stare a jocului de la un moment dat este dependentă de starea precedentă, totul este nesigur, imprevizibil, nimic nu este prestabilit. Nu se poate face deci o analogie între principiile operatoare ale celor două mașinării, „Turcul“ fiind cea mai minunată invenție a omenirii dacă ar fi doar un automaton, spune Poe. Principiile după care funcționează acesta, însă, trădează faptul că în spatele lui se ascunde o minte umană. Scriitorul e de părere că, în interiorul mesei, stă un om care manipulează mașinăria, și are dreptate, pentru că „Turcul automat“ se dovedește, în cele din urmă, a fi o înșelăciune.

Ce ar crede azi Poe dacă ar fi văzut știrile PRO TV din 10 mai 2018, în care Andreea Esca adresează întrebări Sophiei – o ființă feminină zîmbitoare, cu ochi mari, al cărei craniu neted dezvăluie, în partea sa posterioară, o încrengătură de fire metalice și luminițe? Esca însăși o studiază intimidată, încercînd, probabil, să găsească cea mai potrivită atitudine față de un robot despre care toată lumea se întreabă dacă e viu sau nu. Apelul la Descartes nu ne ajută prea mult, se pare: filosoful observa, la 1637, că facultatea vorbirii reprezintă un mijloc sigur de a verifica dacă vreo mașinărie sau entitate care ne imită e cu adevărat om sau nu (dacă are minte/rațiune/suflet). Un automaton, spune el în Discurs asupra metodei, „nu s-ar putea folosi de cuvinte, nici de semnele care le compun, cum facem noi, spre a comunica altora gîndurile noastre, căci se poate concepe ca o mașină să fie făcută în așa fel încît să articuleze cuvinte [...]; dar nu ca ea să le aranjeze în diferite feluri pentru a corespunde sensului a tot ce se va spune în prezența ei, cum pot face chiar și oamenii cei mai mărginiți”.

Și totuși, personajul nostru răspunde în timp real, absolut punctual, face remarci ironice (A.E.: „Ce crezi că am eu și ție îți lipsește?” S.: „Se vede de la o poștă – voi aveți picioare, iar eu nu”); autoironia și umorul nu lipsesc (A.E.: „Ce ai tu și mie îmi lipsește?” S.: „Eu am servere în cutia craniană și o mulțime de fire, plus o personalitate puternică”). Umanoidul generează propoziții și fraze adaptate la sensul întrebărilor, părînd să înțeleagă, ceea ce e de neconceput pentru o entitate lipsită de conștiință. Cine este Sophia? Sau ce?

În 2015, compania Hanson Robotics, cu sediul în Hong Kong, activează un robot umanoid, Sophia, ale cărei trăsături sînt modelate după cele ale actriței americane Audrey Hepburn. Avînd capacitatea de a-și compune peste cincizeci de expresii faciale, umanoidul dispune de un software sofisticat care îi permite să recunoască și să înțeleagă vorbirea, să poarte conversații naturale, să învețe din interacțiunea cu oamenii și să se adapteze – după cum putem citi pe site-ul companiei. „Pot să fiu fericită, tristă sau nervoasă”, declară ea, iar creatorul ei susține că, „practic, este vie”. Sophia își petrece timpul făcînd înconjurul marilor televiziuni ale lumii, acordînd interviuri unor celebrități și ținînd discursuri la diverse evenimente importante. În octombrie 2017 a primit cetățenie din partea Arabiei Saudite (deci și buletin și pașaport), plus un card de credit pe deplin funcțional din partea băncii UniCredit, în intervalul vizitei sale la București. Are pagină oficială pe Facebook și zeci de mii de urmăritori care o roagă să salveze planeta.

Arhitectul creierului acestui robot, Ben Goertzel, dezvăluie că software-ul Sophiei conține trei configurații: o platformă de cercetare pentru echipa din spatele ei (care îi permite să dea răspunsuri simple), o secțiune de recitare de text (robotului i se încarcă în memorie texte gata făcute pe care le va rosti avînd grijă să folosească învățarea automată pentru a sincroniza expresiile faciale și pauzele necesare cu textul), plus un chatbox automat (prin care Sophia se conectează la Internet și alege răspunsuri gata formulate, în funcție de ceea ce spune interlocutorul ei). Aceasta înseamnă, totuși, că Sophia trișează, iar valabilitatea testului propus de Descartes se menține, de vreme ce robotul doar creează iluzia că ar compune un răspuns exact așa cum ar face cel mai simplu și neinstruit om.

În ceea ce privește emoțiile despre care vorbește... e clar că Sophia nu poate fi fericită sau tristă din simplul motiv că acest tip de răspuns e generat chimic în om. Noi nu trebuie să uităm că nimic din ce spune Sophia nu este personal; pentru asta, robotul ar trebui să fie o persoană, să aibă o conștiință și păreri proprii – ori tipurile de text pe care ea le accesează sînt inevitabil părtinitoare, subiective, ori de-a dreptul mincinoase, contaminate oricum de emoțiile și atitudinile oamenilor care le furnizează.

Pînă una-alta, deși avem de-a face în principal cu o lovitură magistrală de marketing, apariția acestui robot social (care ar putea fi o soluție în viitor pentru oamenii bătrîni, bogați și singuri) a stîrnit deja discuții aprinse: dacă a primit cetățenie, înseamnă că e o persoană? Dacă a primit cetățenie arabă, înseamnă că e islamistă? Dacă da, cînd s-a convertit și de ce nu poartă hijab? Și de ce are mai multe drepturi decît femeile arabe, care nu pot călători singure? (Între timp, mai multe femei arabe s-au sinucis în semn de protest față de faptul că un robot are mai multe drepturi decît ele.) Deocamdată, un lucru e cert: dacă Sophia ar arăta ca o cutie metalică cu antene și beculețe, povestea s-ar desfășura cu totul altfel.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată pe lingvistică americană.

Foto: wikimedia commons

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.