Disuasiunea nucleară după Ucraina

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 936 din 17 – 23 martie 2022
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg

Invadarea Ucrainei de către Rusia a readus în actualitate multe întrebări despre disuasiunea nucleară. Indiferent de rezultatul a ceea ce ar putea fi un război de durată, problemele pe care le ridică această confruntare vor rămîne.

În 1994, Ucraina a predat armele nucleare pe care le moștenise de la Uniunea Sovietică, în schimbul garantării securității sale de către SUA, Marea Britanie și Rusia. Dar aceste garanții s-au dovedit a fi lipsite de valoare – și, întrucît nu e membru NATO, Ucraina nu beneficiază de disuasiunea extinsă a scutului nuclear american.

Dar care e situația fostelor republici sovietice care s-au alăturat NATO? Ar funcționa oare disuasiunea extinsă a SUA pentru Estonia, Letonia și Lituania – sau pentru aliații lor din Asia? Pentru ca disuasiunea să fie credibilă, armele nucleare trebuie să fie utilizabile. Dar dacă sînt utilizabile în prea mare măsură, un accident sau o eroare de judecată pot declanșa cu ușurință un război nuclear dezastruos.

Pentru a obține un echilibru eficace, trebuie să avem în vedere dozajul optim de instrumente nucleare, convenționale și de alte tipuri, și să reducem apoi în cît mai mare măsură componenta nucleară. De exemplu, oricare ar fi reacția adecvată la arsenalul nuclear în creștere al Coreei de Nord, ea nu trebuie să presupună reintroducerea armelor nucleare tactice, pe care președintele George W. Bush le-a retras de pe peninsula coreeană în 1991.

La fel și în Japonia, credibilitatea disuasiunii extinse a SUA se bazează pe staționarea trupelor americane în țară, nu pe prezența armelor nucleare. Împărtășind vulnerabilitatea cu care se confruntă trupele japoneze, SUA creează o comunitate de destin care reduce teama de abandon a aliaților. Chiar dacă scepticii considerau că, prin contingentul redus, trupele americane din Berlin nu ar putea face față Uniunii Sovietice, prezența fizică a Americii s-a dovedit totuși esențială pentru disuasiune și pentru un deznodămînt pașnic al Războiului Rece. (La un moment dat, în Europa era staționată artilerie nucleară americană, care însă a fost retrasă din cauza riscurilor presupuse de comandă și control.)

În timp ce SUA și alte țări au continuat să-și modernizeze forțele armate, dezbaterea pe tema utilizabilității a continuat. Disuasiunea se bazează pe psihologie, iar unii analiști susțin că impresia superiorității în materie de arme utilizabile e un factor important în timpul crizelor. Alții, precum Robert Jervis, regretatul politolog de la Universitatea Columbia, susține că indicatorii echilibrului nuclear sînt prea rudimentari pentru a ne ajuta să ajungem la astfel de concluzii. Distrugerea reciprocă asigurată (Mutual Assured Destruction/MAD) e o stare de fapt, nu o strategie politică.

De fapt, istoria a arătat că nu e nevoie de o probabilitate mare a utilizării pentru a crea un efect masiv de disuasiune. Președintele John F. Kennedy s-a simțit disuadat chiar și în fața unui risc scăzut de escaladare, în timpul crizei rachetelor cubaneze, în pofida superiorității covîrșitoare a arsenalului nuclear american. Astăzi, armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale. Dar pericolele escaladării rămîn, iar amplasamentul anumitor ținte militare în apropierea orașelor arată că pericolul încă există. Evitarea catastrofelor depinde în mai mare măsură de reducerea riscului unui război nuclear – fie el intenționat sau accidental – decît de schimbări la nivelul doctrinelor de stabilire a țintelor.

Dacă urmărim scopul unei reduceri maxime a riscului, anumite politici nucleare pot fi eliminate fără ezitare. De exemplu, protocolul „lansare la alertă” (launch-on-warning/LOW), care deleagă autoritatea de lansare nucleară comandanților din terenul de luptă, poate spori disuasiunea, dar crește totodată și riscul unei provocări nedorite. „Vulturii” apărării uită uneori că disuasiunea depinde nu numai de psihologia proprie, dar și de cea a adversarului.

Pe de altă parte, propunerile „porumbeilor” apărării de a ocoli dilema utilizabilității și de a fi împăciuitor cu adversarii poate crea o impresie de slăbiciune, tentîndu-i astfel pe adversari să-și asume riscuri mai mari. Strategii nucleari de tip porumbel fac uneori pe deștepții și concep strategii elaborate, bazîndu-se exclusiv pe calcule, nu pe experiență.

Aflîndu-se la mijloc, între vulturi și porumbei, bufnițele apărării pun un mare preț pe reducerea riscului. Acolo unde vulturii sînt cu capsa pusă și porumbeii dorm în front, bufnițele oferă o piedică de siguranță.

Invadarea Ucrainei de către Rusia ne amintește că încă trăim într-o lume cu arme nucleare și că trebuie să ne străduim să reducem, pe termen lung, stocurile (fără să renunțăm cu totul la ele). După cum observa odată fizicianul Richard Garwin, „dacă, anul acesta, probabilitatea unui război nuclear e de 1% și dacă reușim să o reducem în fiecare an la numai 80% din cît a fost anul precedent, atunci probabilitatea cumulativă ca un război nuclear să aibă loc vreodată va fi de 5%”.

Efectul psihologic al disuasiunii nucleare asupra vieților noastre morale e o altă consecință semnificativă pe termen lung, pe care trebuie să o luăm în calcul. Teologul Paul Ramsey compara la un moment dat disuasiunea nucleară cu a lega bebeluși de barele de protecție ale mașinilor, cu scopul de a încetini traficul și a reduce numărul vieților pierdute în accidentele rutiere. Chiar dacă această metaforă suscită repulsie morală, descrierea situației nu e exactă, deoarece oamenii din ziua de azi pur și simplu nu suferă de tipul de anxietate pe care te-ai aștepta să o întîlnești în scenariul lui Ramsey. Desigur, lipsa de anxietate nu justifică un optimism excesiv – dar susține o „disuasiune justă” (o extensie a teoriei războiului drept), combinată cu obiectivul pe termen lung al reducerii riscului nuclear.

Chiar dacă orice încercare de a prezice evoluții pe termen lung va fi aproape inevitabil sortită eșecului, putem totuși schița în linii mari scenarii plauzibile pentru viitor, rămînînd însă pregătiți pentru surprize – atît tehnologice, cît și politice. În trecut, progresele tehnologice în materie de precizie au permis reducerea puterii și a dimensiunii armelor nucleare. Cu toate acestea, înmulțirea atacurilor cibernetice asupra sistemelor de comandă și control, atacurile laser asupra sateliților și sistemele de arme autonome au adus cu ele un întreg nou set de probleme. Acestea sînt categoriile de riscuri pe care trebuie să le anticipăm, să le înțelegem și să le reducem.

Și politica se va schimba. În timpul Războiului Rece, adversarii ideologici au elaborat treptat un set de reguli de conduită tacite și explicite, deoarece fiecare parte a admis că își dorește să evite un război nuclear. Competiția strategică cu China și cu Rusia din zilele noastre își poate schimba cursul de nenumărate ori, în viitor. În timp ce ne adaptăm la schimbări și surprize, trebuie să continuăm să fim atenți la modul în care deciziile noastre afectează scopul pe termen lung al reducerii riscului războiului nuclear.

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Universitatea Harvard şi autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Somn - Shutterstock
Cum poate să ne îmbolnăvească lumina artificială în timpul nopții. Rezultatele suprinzătoare ale unor studii
Studii realizate de specialiști din Statele Unite indică faptul că expunerea la orice fel de sursă de lumină artificială în timpul nopții crește riscul de diabet de tip II. S-a constatat că până și banală lumină ambientală de poate afecta, în mod serios, metabolismul.
woman 4246954 1280 jpg
Sextingul ia amploare și modifică statisticile. „Se observă o creștere a infracțiunilor de natură sexuală”
Consilierii de probațiune atrag atenția asupra unei tendințe care se observă deja în statistici. Din ce în ce mai mulți tineri ajung să fie cercetați și judecați pentru deținere, stocare și transmitere de imagini care reprezintă un minor în ipostaze cu tentă sexulă.
Muscaturi de tantari  jpg
8 remedii eficiente și naturale pentru mușcăturile de țânțari și mâncărimile date de acestea
Serile petrecute în aer liber sunt adesea întrerupte de mușcăturile iritante ale țânțarilor, care provoacă roșeață, umflare și mâncărime.
26 martie   tomate fermier dolj   foto DAJ dolj jpg
Prețul de producător al roșiilor românești, de două ori mai mic decât în piețe. „Dacă intermediarii ar lua un profit mai mic, ar fi un rulaj mai mare”
Roșiile care ajung în marile piețe la prețuri ce depășesc până și prețul cărnii de vită nu-i îmbogățesc tocmai pe cei care trudesc și care și-au asumat riscuri uriașe. I-am întrebat pe producători care este prețul la poarta fermei și cum de românii ajung să plătească atât de mult.
Colaj Candidati alegeri 2025  Crin Antonescu Victor Ponta George Simion Nicusor Dan si Elena Lasconi Foto Inquam Photos
A început campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Cum se pot promova cei 11 candidați
Odată cu debutul campaniei, cei 11 candidați la prezidențiale trebuie să respecte mai multe reguli în încercarea de a convinge electoratul să le acorde votul. Campania a început vineri, 4 aprilie, la 00.00, și se încheie pe 3 mai, la 7:00.
bombardament masiv al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului
4 aprilie, ziua în care americanii au bombardat Bucureștiul
În urmă cu 81 de ani avea loc cea mai mare tragedie din istoria Bucureștiului: aproximativ 3.000 de români au murit și ați 2.500 au fost răniți după ce aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor.
apa, hidratare jpg
5 mituri despre hidratarea adecvată. Chiar trebuie să bem opt pahare de apă pe zi?
Apa este esențială pentru buna funcționare a organismului nostru, având un rol crucial în reglarea temperaturii, eliminarea toxinelor și menținerea tensiunii arteriale optime.
Donald Trump FOTO AFP
Trump, despre reacția pieței după anunțul privind tarifele vamale: „Au profitat de noi timp de mulți ani”
Președintele Donald Trump a părut nepăsător la reacţia pieţei după anunţul său de miercuri privind tarifele reciproce. Acesta s-a declarat mai degrabă pozitiv, susținând că „pieţele vor exploda”.
Accident vascular cerebral, shutterstock jpg
O fostă asistentă medicală spune care sunt cele cinci obiceiuri care pot să prevină un accident vascular cerebral. Dieta sănătoasă pe care o recomandă
Accidentul vascular cerebral (AVC) poate avea consecințe devastatoare, dar există măsuri de prevenire. O fostă asistentă medicală a spus care sunt, din experiența ei, cele cinci obiceiuri esențiale benefice în reducerea riscului de AVC.