Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 936 din 17 ÔÇô 23 martie 2022
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg

Invadarea Ucrainei de către Rusia a readus în actualitate multe întrebări despre disuasiunea nucleară. Indiferent de rezultatul a ceea ce ar putea fi un război de durată, problemele pe care le ridică această confruntare vor rămîne.

├Än 1994, Ucraina a predat armele nucleare pe care le mo╚Ötenise de la Uniunea Sovietic─â, ├«n schimbul garant─ârii securit─â╚Ťii sale de c─âtre SUA, Marea Britanie ╚Öi Rusia. Dar aceste garan╚Ťii s-au dovedit a fi lipsite de valoare ÔÇô ╚Öi, ├«ntruc├«t nu e membru NATO, Ucraina nu beneficiaz─â de disuasiunea extins─â a scutului nuclear american.

Dar care e situa╚Ťia fostelor republici sovietice care s-au al─âturat NATO? Ar func╚Ťiona oare disuasiunea extins─â a SUA pentru Estonia, Letonia ╚Öi Lituania ÔÇô sau pentru alia╚Ťii lor din Asia? Pentru ca disuasiunea s─â fie credibil─â, armele nucleare trebuie s─â fie utilizabile. Dar dac─â s├«nt utilizabile ├«n prea mare m─âsur─â, un accident sau o eroare de judecat─â pot declan╚Öa cu u╚Öurin╚Ť─â un r─âzboi nuclear dezastruos.

Pentru a ob╚Ťine un echilibru eficace, trebuie s─â avem ├«n vedere dozajul optim de instrumente nucleare, conven╚Ťionale ╚Öi de alte tipuri, ╚Öi s─â reducem apoi ├«n c├«t mai mare m─âsur─â componenta nuclear─â. De exemplu, oricare ar fi reac╚Ťia adecvat─â la arsenalul nuclear ├«n cre╚Ötere al Coreei de Nord, ea nu trebuie s─â presupun─â reintroducerea armelor nucleare tactice, pe care pre╚Öedintele George W. Bush le-a retras de pe peninsula coreean─â ├«n 1991.

La fel ╚Öi ├«n Japonia, credibilitatea disuasiunii extinse a SUA se bazeaz─â pe sta╚Ťionarea trupelor americane ├«n ╚Ťar─â, nu pe prezen╚Ťa armelor nucleare. ├Ämp─ârt─â╚Öind vulnerabilitatea cu care se confrunt─â trupele japoneze, SUA creeaz─â o comunitate de destin care reduce teama de abandon a alia╚Ťilor. Chiar dac─â scepticii considerau c─â, prin contingentul redus, trupele americane din Berlin nu ar putea face fa╚Ť─â Uniunii Sovietice, prezen╚Ťa fizic─â a Americii s-a dovedit totu╚Öi esen╚Ťial─â pentru disuasiune ╚Öi pentru un deznod─âm├«nt pa╚Önic al R─âzboiului Rece. (La un moment dat, ├«n Europa era sta╚Ťionat─â artilerie nuclear─â american─â, care ├«ns─â a fost retras─â din cauza riscurilor presupuse de comand─â ╚Öi control.)

├Än timp ce SUA ╚Öi alte ╚Ť─âri au continuat s─â-╚Öi modernizeze for╚Ťele armate, dezbaterea pe tema utilizabilit─â╚Ťii a continuat. Disuasiunea se bazeaz─â pe psihologie, iar unii anali╚Öti sus╚Ťin c─â impresia superiorit─â╚Ťii ├«n materie de arme utilizabile e un factor important ├«n timpul crizelor. Al╚Ťii, precum Robert Jervis, regretatul politolog de la Universitatea Columbia, sus╚Ťine c─â indicatorii echilibrului nuclear s├«nt prea rudimentari pentru a ne ajuta s─â ajungem la astfel de concluzii. Distrugerea reciproc─â asigurat─â (Mutual Assured Destruction/MAD) e o stare de fapt, nu o strategie politic─â.

De fapt, istoria a ar─âtat c─â nu e nevoie de o probabilitate mare a utiliz─ârii pentru a crea un efect masiv de disuasiune. Pre╚Öedintele John F. Kennedy s-a sim╚Ťit disuadat chiar ╚Öi ├«n fa╚Ťa unui risc sc─âzut de escaladare, ├«n timpul crizei rachetelor cubaneze, ├«n pofida superiorit─â╚Ťii cov├«r╚Öitoare a arsenalului nuclear american. Ast─âzi, armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par at├«t de u╚Öor utilizabile ├«nc├«t am ajuns s─â le consider─âm normale. Dar pericolele escalad─ârii r─âm├«n, iar amplasamentul anumitor ╚Ťinte militare ├«n apropierea ora╚Öelor arat─â c─â pericolul ├«nc─â exist─â. Evitarea catastrofelor depinde ├«n mai mare m─âsur─â de reducerea riscului unui r─âzboi nuclear ÔÇô fie el inten╚Ťionat sau accidental ÔÇô dec├«t de schimb─âri la nivelul doctrinelor de stabilire a ╚Ťintelor.

Dac─â urm─ârim scopul unei reduceri maxime a riscului, anumite politici nucleare pot fi eliminate f─âr─â ezitare. De exemplu, protocolul ÔÇ×lansare la alert─âÔÇŁ (launch-on-warning/LOW), care deleag─â autoritatea de lansare nuclear─â comandan╚Ťilor din terenul de lupt─â, poate spori disuasiunea, dar cre╚Öte totodat─â ╚Öi riscul unei provoc─âri nedorite. ÔÇ×VulturiiÔÇŁ ap─âr─ârii uit─â uneori c─â disuasiunea depinde nu numai de psihologia proprie, dar ╚Öi de cea a adversarului.

Pe de alt─â parte, propunerile ÔÇ×porumbeilorÔÇŁ ap─âr─ârii de a ocoli dilema utilizabilit─â╚Ťii ╚Öi de a fi ├«mp─âciuitor cu adversarii poate crea o impresie de sl─âbiciune, tent├«ndu-i astfel pe adversari s─â-╚Öi asume riscuri mai mari. Strategii nucleari de tip porumbel fac uneori pe de╚Ötep╚Ťii ╚Öi concep strategii elaborate, baz├«ndu-se exclusiv pe calcule, nu pe experien╚Ť─â.

Afl├«ndu-se la mijloc, ├«ntre vulturi ╚Öi porumbei, bufni╚Ťele ap─âr─ârii pun un mare pre╚Ť pe reducerea riscului. Acolo unde vulturii s├«nt cu capsa pus─â ╚Öi porumbeii dorm ├«n front, bufni╚Ťele ofer─â o piedic─â de siguran╚Ť─â.

Invadarea Ucrainei de c─âtre Rusia ne aminte╚Öte c─â ├«nc─â tr─âim ├«ntr-o lume cu arme nucleare ╚Öi c─â trebuie s─â ne str─âduim s─â reducem, pe termen lung, stocurile (f─âr─â s─â renun╚Ť─âm cu totul la ele). Dup─â cum observa odat─â fizicianul Richard Garwin, ÔÇ×dac─â, anul acesta, probabilitatea unui r─âzboi nuclear e de 1% ╚Öi dac─â reu╚Öim s─â o reducem ├«n fiecare an la numai 80% din c├«t a fost anul precedent, atunci probabilitatea cumulativ─â ca un r─âzboi nuclear s─â aib─â loc vreodat─â va fi de 5%ÔÇŁ.

Efectul psihologic al disuasiunii nucleare asupra vie╚Ťilor noastre morale e o alt─â consecin╚Ť─â semnificativ─â pe termen lung, pe care trebuie s─â o lu─âm ├«n calcul. Teologul Paul Ramsey compara la un moment dat disuasiunea nuclear─â cu a lega bebelu╚Öi de barele de protec╚Ťie ale ma╚Öinilor, cu scopul de a ├«ncetini traficul ╚Öi a reduce num─ârul vie╚Ťilor pierdute ├«n accidentele rutiere. Chiar dac─â aceast─â metafor─â suscit─â repulsie moral─â, descrierea situa╚Ťiei nu e exact─â, deoarece oamenii din ziua de azi pur ╚Öi simplu nu sufer─â de tipul de anxietate pe care te-ai a╚Ötepta s─â o ├«nt├«lne╚Öti ├«n scenariul lui Ramsey. Desigur, lipsa de anxietate nu justific─â un optimism excesiv ÔÇô dar sus╚Ťine o ÔÇ×disuasiune just─âÔÇŁ (o extensie a teoriei r─âzboiului drept), combinat─â cu obiectivul pe termen lung al reducerii riscului nuclear.

Chiar dac─â orice ├«ncercare de a prezice evolu╚Ťii pe termen lung va fi aproape inevitabil sortit─â e╚Öecului, putem totu╚Öi schi╚Ťa ├«n linii mari scenarii plauzibile pentru viitor, r─âm├«n├«nd ├«ns─â preg─âti╚Ťi pentru surprize ÔÇô at├«t tehnologice, c├«t ╚Öi politice. ├Än trecut, progresele tehnologice ├«n materie de precizie au permis reducerea puterii ╚Öi a dimensiunii armelor nucleare. Cu toate acestea, ├«nmul╚Ťirea atacurilor cibernetice asupra sistemelor de comand─â ╚Öi control, atacurile laser asupra sateli╚Ťilor ╚Öi sistemele de arme autonome au adus cu ele un ├«ntreg nou set de probleme. Acestea s├«nt categoriile de riscuri pe care trebuie s─â le anticip─âm, s─â le ├«n╚Ťelegem ╚Öi s─â le reducem.

╚śi politica se va schimba. ├Än timpul R─âzboiului Rece, adversarii ideologici au elaborat treptat un set de reguli de conduit─â tacite ╚Öi explicite, deoarece fiecare parte a admis c─â ├«╚Öi dore╚Öte s─â evite un r─âzboi nuclear. Competi╚Ťia strategic─â cu China ╚Öi cu Rusia din zilele noastre ├«╚Öi poate schimba cursul de nenum─ârate ori, ├«n viitor. ├Än timp ce ne adapt─âm la schimb─âri ╚Öi surprize, trebuie s─â continu─âm s─â fim aten╚Ťi la modul ├«n care deciziile noastre afecteaz─â scopul pe termen lung al reducerii riscului r─âzboiului nuclear.

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Universitatea Harvard ┼či autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: wikimedia commons

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.