Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie ÔÇô 2 martie 2022
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg

Chiar ├«n contextul ├«n care la noi se discut─â tot mai des despre pre╚Ťuri plafonate, ├«ntr-una dintre seri m-am r─ât─âcit pu╚Ťin printr-un mare magazin, unul dintre acelea ÔÇ×moderneÔÇŁ ├«n care rafturile s├«nt at├«t de ├«nalte ├«nc├«t nu vezi niciodat─â cine este dincolo, pe cel─âlalt culoar. Nu vezi, dar po╚Ťi s─â auzi. ╚śi am auzit ╚Öi eu. La un moment dat un b─ârbat ├«ncepe o conversa╚Ťie prin telefon cu o fiin╚Ť─â pe care eu am b─ânuit-o a fi so╚Ťia sa. Nu a fost orice conversa╚Ťie, ci una despre uleiul comestibil. ├Än momentul ├«n care femeia de la cel─âlalt cap─ât al firului i-a r─âspuns, omul meu i s-a adresat cu ÔÇ×mam─âÔÇŁ. Am tres─ârit pu╚Ťin, pentru c─â nu-mi plac b─ârba╚Ťii care le spun a╚Öa so╚Ťiilor. Ele nu ne s├«nt mame. Mama este una singur─â ╚Öi este alta. Pe un ton umil, din nou am tres─ârit, ├«ncepe s-o ├«ntrebe ce tip de ulei dore╚Öte. Dac─â dore╚Öte din cel cu o bulin─â albastr─â sau cu bulin─â verde. C├«nd i se comunic─â preferin╚Ťa pentru bulin─â verde intr─â ├«ntr-o mare ├«ncurc─âtur─â pentru c─â uleiul respectiv era prezentat cu o stea, cu dou─â stele ╚Öi cu trei stele. Prezentarea sortimentelor era f─âcut─â ├«n acela╚Öi ton, umil ╚Öi speriat, fapt care m-a determinat s─â fac vreo c├«╚Ťiva pa╚Öi lateral pentru a-l ╚Öi vedea pe omul care se r─ât─âcise printre sortimentele de ulei comestibil. Era un om obi╚Önuit, nici ├«nalt, dar nici scund, cu un ├«nceput de chelie ╚Öi care ╚Ťinea foarte str├«ns telefonul ├«n m├«n─â pentru ca so╚Ťia lui s─â-l aud─â mai bine. Conversa╚Ťia a continuat p├«n─â ├«n momentul ├«n care a primit acordul ├«ntr-o formul─â mai clar─â: ÔÇ×Ia odat─â, ia ce ulei vrei!ÔÇŁ. Omul meu a ├«ntins m├«na timid ╚Öi a pus ├«n co╚Ö una dintre sticlele care i-au f─âcut at├«tea probleme. C├«nd am ajuns, la r├«ndul meu, ├«n fa╚Ťa raftului cu ulei, mi-am dat seama c─â multitudinea de sortimente ar fi putut pune pe oricine ├«n ├«ncurc─âtur─â.

Am reflectat pu╚Ťin la ├«nt├«mplarea cu pricina. Cum se face c─â un asemenea om poate beneficia de un asemenea standard de via╚Ť─â? M-am g├«ndit c├«t de mult am evoluat, c─â secolul nostru r─âm├«ne unul al alegerilor ╚Öi c─â dimensiunea noastr─â de consumatori ne poate pune mereu ├«n ├«ncurc─âtur─â. Poate c─â nu merit─âm, dar s├«ntem deja foarte sofistica╚Ťi ca gusturi pentru c─â exist─â ceva care ne permite asta. O ├«ntrebare a venit de la sine ╚Öi, plec├«nd de la ea, a╚Ö vrea s─â vorbim despre un mecanism economic subtil care face ca rafturile magazinelor noastre s─â fie mereu pline cu un a╚Öa mare num─âr de sortimente de m─ârfuri. Ce face, deci, diferen╚Ťa dintre un raft plin ╚Öi unul gol ├«ntr-un magazin? Exist─â un secret pe care economi╚Ötii nu doresc a ni-l ├«mp─ârt─â╚Öi? Vom spune de la ├«nceput c─â nu exist─â nici un secret. Totul ╚Ťine de capacitatea economiilor noastre de a produce ╚Öi de a difuza prosperitatea. Marfa este produs─â ╚Öi ajunge pe rafturile magazinelor. Dar este de ajuns? Nu! Ceea ce ╚Ťine marfa pe rafturi e pre╚Ťul acesteia. Pre╚Ťul reprezint─â acordul subtil, ├«n╚Ťelegerea nescris─â dintre produc─âtor ╚Öi consumator, dintre ofert─â ╚Öi cerere. Pre╚Ťul unui bun la un moment dat permite produc─âtorilor s─â existe ╚Öi s─â se dezvolte, dar ╚Öi consumatorilor s─â-╚Öi satisfac─â gusturile. Pre╚Ťul nu este deci o simpl─â m─ârime aritmetic─â aflat─â la ├«ndem├«na celor care cred c─â se pot juca cu legile economice. Necunoa╚Öterea duce la erori care nu ├«nt├«rzie s─â penalizeze.

Pentru c─â despre pre╚Ťuri ╚Öi dirijarea lor discut─âm, trebuie mai ├«nt├«i s─â explic─âm pe scurt mecanismul lor de formare. ├Äntr-o economie deschis─â ╚Öi pentru o marf─â obi╚Önuit─â, pentru care exist─â mul╚Ťi produc─âtori ╚Öi mul╚Ťi consumatori, regula de formare a pre╚Ťului  este simplu de descris. Presupun├«nd c─â cererea ╚Öi oferta acestei m─ârfi se afl─â ├«ntr-un relativ punct de echilibru (care reprezint─â pre╚Ťul bunului ├«n pia╚Ť─â), trebuie s─â ╚Ötim c─â acest punct (pre╚Ť) de echilibru poate fi modificat prin varia╚Ťii ale cererii sau ofertei, sau varia╚Ťii ale celor dou─â m─ârimi ├«n acela╚Öi timp, dar cu o preponderen╚Ť─â matematic─â ├«n favoarea cererii sau ├«n favoarea ofertei. Adic─â, ├«ntr-un anumit interval, cererea a ├«nregistrat o varia╚Ťie ├«n amplitudine mai mare dec├«t oferta sau oferta  a variat ├«ntr-o amplitudine mai mare dec├«t cererea. De regul─â, ├«n pia╚Ť─â, varia╚Ťiile cererii s├«nt mai dese deoarece la acest cap─ât se afl─â omul, cu multiplele sale calit─â╚Ťi: de consumator, de de╚Ťin─âtor al banilor, de ╚Ťint─â a produc─âtorilor. Deci regula este c─â pia╚Ťa se afl─â sub o permanent─â presiune pentru cre╚Öterea ╚Öi diversificarea consumului. Este ceea ce vom numi propensiunea sau dispozi╚Ťia natural─â c─âtre posesie ╚Öi consum, pentru aproprierea m─ârfurilor, manifestat─â de c─âtre consumator. Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť. De exemplu, dac─â vei plafona pre╚Ťul la cartofi, consumul acestora va tinde s─â creasc─â enorm. Pentru c─â vor fi c─âutate noi aplica╚Ťii ╚Öi utilit─â╚Ťi ale cartofului. De asemenea, tendin╚Ťa de stocare a m─ârfii va fi foarte mare, pentru c─â pre╚Ťul fix va sta permanent sub presiunea cre╚Öterii capacit─â╚Ťii de cump─ârare. ├Äntr-o pia╚Ť─â liber─â cererea r─âm├«ne moderat─â, cea excesiv─â fiind oprit─â de c─âtre acest mecanism fin de stabilire a pre╚Ťului, de r─âspuns al pie╚Ťei. De fiecare dat─â c├«nd pia╚Ťa simte o cerere nefireasc─â, ├«ntr-un anumit termen, pentru un anumit bun, o regleaz─â prin cre╚Öteri de ofert─â sau prin ajustare ├«n sensul cre╚Öterii pre╚Ťului. Cererea, sau propensiunea pentru consum, este ╚Ťinut─â deci ├«n fr├«u prin ajust─âri permanente. Totul se realizeaz─â automat. Pia╚Ťa fiind un permanent furnizor de informa╚Ťie pentru consumatori, dar ╚Öi pentru produc─âtori. Pre╚Ťul de echilibru func╚Ťioneaz─â asemenea uni gardian care supravegheaz─â cu aten╚Ťie acest echilibru, astfel ├«nc├«t bunul respectiv s─â nu fie ├«n exces (o ofert─â foarte mare), dar nici s─â lipseasc─â (s─â apar─â penuria bunului din cauza cre╚Öterii excesive a consumului).

Nimeni nu poate face pe cale administrativ─â o supraveghere a pre╚Ťurilor. Adic─â s─â urm─âreasc─â toate aceste pre╚Ťuri ╚Öi s─â le aprobe cre╚Öterea sau sc─âderea ├«n func╚Ťie de starea pie╚Ťei la un moment dat. De aceea, libertatea pre╚Ťurilor este fundamental─â pentru economia de pia╚Ť─â. Dac─â vom presupune c─â cineva impune un pre╚Ť la o anumit─â marf─â, este ca ╚Öi cum s-ar aprinde un bec ro╚Öu ├«n sistem. Un bec ro╚Öu care semnalizeaz─â. Cererea pentru produsul respectiv va atinge ├«n scurt timp un prag dincolo de care pre╚Ťul nu poate fi ╚Ťinut dec├«t printr-o ofert─â foarte mare, constant─â ╚Öi continu─â la produsul respectiv. Dac─â nu se ├«nt├«mpl─â asta, atunci produsul respectiv dispare din magazine. Nu exist─â alt─â variant─â prin care tensiunea s─â poat─â fi rezolvat─â. Ori o ofert─â continu─â, ori produsul dispare de pe rafturi. Cum o ofert─â continu─â la un anumit bun, la un pre╚Ť fix, este imposibil de imaginat, atunci produsul va ie╚Öi de pe rafturi gener├«nd penuria ╚Öi transferul s─âu ├«n economia neagr─â, la un pre╚Ť chiar mai mare dec├«t cel la care se g─âsea ultima dat─â ├«n magazine.

Sigur, explica╚Ťiile de mai sus nu mai s├«nt valabile ├«n cazul unui oligopol, a╚Öa cum este pia╚Ťa energiei din Rom├ónia, a╚Öa cum nu s├«nt valabile ├«n cazul agriculturii ╚Öi pre╚Ťurilor la produsele agricole, acolo unde func╚Ťioneaz─â legea randamentelor nepropor╚Ťionale. Sociali╚Ötii, mai ales, au tot ├«ncercat s─â rezolve aceast─â ecua╚Ťie a pre╚Ťurilor fixe ╚Öi nu au reu╚Öit. ╚śi pentru c─â nici chiar ei nu puteau realiza o ofert─â continu─â la toate m─ârfurile, pariul lor a fost educa╚Ťia ├«n spiritul consumului ra╚Ťional. Sperau ca prin propagand─â s─â determine consumatorii s─â-╚Öi ajusteze consumul. A fost pierdere de timp. Aceasta a fost, de fapt, iluzia lor. C─â omul nou nu va mai consuma ╚Öi se va mul╚Ťumi cu pu╚Ťin ╚Öi foarte pu╚Ťin. Economia socialist─â a fost o economie de penurie pentru c─â nu putea fi altfel. Pre╚Ťul fix nu se ├«mpac─â niciodat─â cu existen╚Ťa m─ârfii pe raft din cauza motivului despre care vorbeam: tendin╚Ťa consumului spre diversificare ╚Öi cre╚Ötere. J├ínos Kornai a explicat ca un economist, pe larg, acest mecanism prin care economiile socialiste se transform─â ├«n economii de penurie (recomand─âm: Shortage economy. From socialism to capitalism sau, ├«n limba rom├ón─â, Dinamism, rivalitate, economie de surplus ap─ârut─â ├«n anul 2017 la Editura Curtea Veche, ╚Öi Anti-equilibrium, ap─ârut─â la Editura ╚śtiin╚Ťific─â ├«n anul 1974).

Tenta╚Ťia celor care nu ╚Ötiu economie este aceea de a se lua la tr├«nt─â cu pre╚Ťurile. Ei se cred at├«t de puternici ├«nc├«t pre╚Ťurile ar trebui s─â-i asculte. Nu este a╚Öa. Chiar ╚Öi dac─â imagin─âm, prin absurd, o economie de tip ├«nchis, perfect supravegheat─â ╚Öi dirijat─â, tot aici se va ajunge. Deci drumul interven╚Ťionismului ├«n pre╚Ťuri este o capcan─â. Este ca un fel de drog. Dac─â iei pu╚Ťin azi ╚Öi te sim╚Ťi bine ai impresia c─â ai g─âsit solu╚Ťia perfect─â. Or, nu este a╚Öa, dac─â nu te opre╚Öti peste c├«tva timp po╚Ťi fi mort. Este de anticipat ├«ns─â ca ├«n viitor, pe fondul p─âtrunderii tot mai ad├«nc a populismului ╚Öi ├«n decizia economic─â, s─â asist─âm la tot felul de experimente. Asta ╚Öi pe fondul t─âcerii suspecte a celor care ╚Ötiu despre ce este vorba, dar care au sinecuri politice sau administrative de ap─ârat. Cu to╚Ťii t─âcem, cu to╚Ťii vom fi victime. Ca s─â nu mai vorbim c─â drumul restr├«ngerii libert─â╚Ťii economice are la cap, ca o continuare, drumul restr├«ngerii libert─â╚Ťii politice. Acesta este marele pericol. Interven╚Ťionismul economic deschide drumul at├«t de cunoscut spre tiranie.

ÔÇ×SecretulÔÇŁ rafturilor pline nu este nici un secret. Este acolo un echilibru foarte fin ├«ntre cerere, ofert─â ╚Öi dinamismul unei economii ╚Öi al unei vie╚Ťi tot mai sofisticate. Sigur, nu ne opre╚Öte nimeni. Putem relua iluziile socialiste despre pre╚Ťuri fixe ╚Öi bun─âstarea tuturor, numai c─â trebuie s─â ╚Ötim c─â vom ajunge ├«n acela╚Öi punct. La rafturi goale, foamete, dezumanizare ╚Öi instabilitate social─â.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.