Despre mamele adolescente (căci tații nu intră în statistici)

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
Despre mamele adolescente (căci tații nu intră în statistici) jpeg

Una dintre știrile cu iz de breaking-news preluată cu elan de marea parte a mass-media, pe 1 ianuarie, a fost: „Mama primului copil născut în 2021 în România este o adolescentă de 15 ani”.

Este însă această știre un breaking-news? E un fapt șocant, în contextul unei societăți care de prea mulți ani se află pe primele locuri în Europa la capitolul „mame minore”? A declanșat vreo dezbatere la nivel național? Ați auzit, cumva, politicieni alarmați, gata să se mobilizeze de urgență pentru găsirea unor soluții și remedierea acestui fenomen social? Sau a fost o știre ca oricare alta, pentru o societate obișnuită să mănînce sfinți și să scuipe draci?

Potrivit unui amplu și recent raport al UNICEF România, derulat în parteneriat cu Asociația Samas, „Sarcina la adolescente în România”, în prezent ne situăm pe locul doi, după Bulgaria, cu un număr de peste 16.000 de adolescente cu copii. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, citate în raport, în ultimii ani procentul mamelor adolescente a înregistrat o fluctuaţie de aproximativ 10%.

„În 2018, 18.631 de adolescente au devenit mame. Dintre ele, 705 aveau sub 15 ani.

În 2019, numărul total de sarcini la adolescente este în scădere, ajungînd la 16.639 (cu 9% mai mic faţă de anul 2018), scădere care se realizează însă în special prin reducerea numărului de sarcini la vîrsta de 15-19 ani (o reducere de 9,3% faţă de reducerea de doar 3,9% pentru vîrsta mai mică de 15 ani).”

Potrivit aceluiași raport, vorbim și de un număr extrem de ridicat de avorturi în rîndul adolescentelor. În 2017 au fost înregistrate peste 6.000 de avorturi – dintre care 412 în cazul minorelor care nu împliniseră 15 ani. Chiar dacă în anii următori numărul a mai scăzut – în 2018 au fost 4.883, iar în 2019, 4.290 –, statistica denotă nu doar o lacună gravă în educația sexuală a minorilor, dar și lipsa de acces la mijloacele de prevenție.

Vorbind despre lipsa educației sexuale în școli și consecințele lipsei acesteia, potrivit unei alte analize din 2018, aparținînd organizației Salvați Copiii, 30% din mamele minore din mediul rural au declarat că informațiile despre viața sexuală și le iau de pe la vecini, prieteni sau de pe Internet. Astfel, 6 din 10 mame minore n-au avut niciodată acces la informații privitoare la sănătatea reproducerii sau educație sexuală, 5 din 10 gravide minore n-au fost la controlul unui medic ginecolog, iar 4 din 10 mame minore au născut prematur.

Despre introducerea educației sexuale în școli se tot vorbește de 20 de ani. Însă cum apare o inițiativă, cum sare o haită de „apărători” ai inocenței și-i dau la cap. Astfel, în 2001 a existat un început timid, un soi de Program Național, un pilot în urma căruia, trei ani mai tîrziu, a apărut o disciplină opțională în școli, „Educația pentru sănătate”. Însă materia era lăsată pe mîna învățătorilor, a diriginților sau a profesorilor de biologie (care, în teorie, ar fi trebuit să fie instruiți de specialiști). Proiectul a murit în fașă, căci nu a existat de fapt nici un interes real pentru susținerea sa: n-a existat nici un program de formare susținut și implementat la nivel național – de altfel, o statistică arată că, ani mai tîrziu, din totalul populației școlare, în perioada 2014-2015 doar 6% din elevi au urmat acest opțional.

Saga a continuat. În 2016, deputatul PSD Ninel Peia voia un proiect de lege prin care profesorii care ar fi îndrăznit să dea elevilor informații despre educația sexuală, fără acordul scris al părinților, să facă pușcărie. „De ce trebuie să omorîm inocența copiilor noștri, atunci cînd încă se mai joacă cu maimuțoii de pluș? În școlile copiilor noștri se introduc pe ascuns prozelitismul LGBT, pornografia și se încearcă să se distrugă și să se distorsioneze mințile copiilor noștri. (...) Nu sînt de acord cu legalizarea păcatului în România” – a declarat, la vremea respectivă, Ninel Peia. Proiectul, denumit „Legea inocenței”, a trecut atunci de Senat, însă a fost respins cîțiva ani mai tîrziu în Camera Deputaților.

Anul trecut s-au făcut din nou valuri. În aprilie 2020, a fost promulgată legea care prevedea obligativitatea organizării, cel puțin o dată pe semestru, a unor cursuri de educație pentru viaţă şi sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii. Însă, imediat, haita pudibonzilor s-a activat, mai mulți parlamentarii PSD și PNL depunînd un amendament la un proiect de lege privind drepturile copiilor prin care nu că voiau eliminarea sintagmei „educație sexuală” și înlocuirea acesteia cu „educație sanitară”, dar solicitau ca această materie să fie predată, din nou, doar cu acordul părinților. De altfel, deputatul PSD Adrian Solomon – cel care a provocat, acum cîteva luni, un scandal enorm într-o șaormerie din centrul Capitalei, căci nu voia să poarte masca de protecție, fiind de altfel și amendat pentru asta, deci un responsabil și un brav cetățean – a declarat că decizia privind cursurile de educație sexuală nu trebuie lăsată unor „indivizi care vor să smintească națiunea asta”. Proiectul haitei a fost votat o lună mai tîrziu.

Cu alte cuvinte, ne-am întors de unde am plecat. Predarea celor mai elementare noțiuni legate de viața sexuală, de prevenția bolilor și a sarcinii la adolescente a fost băgată iar în cutiuța cu tabuuri, iar accesul elevilor este condiționat de acordul părinților. Și-mi imaginez, bunăoară, părinții celor peste 16.000 de mame minore din statistici, și ai altora ca ele, debordînd de un real entuziasm la gîndul că fetele lor vor participa la aceste cursuri – pe care se pare că le consideră, asemenea parlamentarilor spoiți cu sfială de fată mare, drept o pervertire, nu o informație. Dacă e să fim onești, un părinte care și-ar da acordul pentru aceste cursuri este în primul rînd un părinte care are o relație deschisă cu copilul său, o relație bazată pe încredere.

Pe de altă parte, chiar dacă educația este cea mai mare parte a problemei, nu este singura. Să nu uităm că, vorbind despre majoritatea acestor copii, vorbim în special despre cei care provin din medii defavorizate, vorbim despre abandon școlar și despre o întreagă lacună a sistemului de protecție a copilului. Și să nu ignorăm faptul că acea statistică de peste 16.000 de mame minore implică, de fapt, un număr cel puțin dublu de destine frînte – căci ce șanse la o viață decentă au în societatea noastră atît mama, cît și copilul?

În puținele cazuri „fericite”, fetele care devin mame la vîrste minore rămîn cu partenerul sau sînt reprimite în familie, avînd de înfruntat, totuși, stigma comunității. În altele, devin beneficiare ale unor programe (puține și limitate) derulate de cîteva ONG-uri.

Însă, în cele mai multe cazuri, aceste fete, dacă nu își abandonează copiii și vor să-și ia rolul de mamă în serios, devenind peste noapte adulți, sînt practic abandonate de societate. Căci ce opțiuni are o fată de 15 ani, fără multă educație și cu un copil de crescut? Cum s-ar putea întreține, pe ea și pe copilul ei, chiar dacă și-ar găsi o slujbă – care n-ar putea fi decît una mizerabil plătită? Cum s-ar putea integra într-o societate cinică și ipocrită care știe să protejeze doar din vîrful unor buze pudibonde? Gîndiți-vă, doar, cum este judecată în România o asemenea fată?

Vorbind despre mamele adolescente (căci tații nu există în statistici) nu vorbim nici despre desfrîu și nici despre povești de dragoste ca în poezii. Vorbim despre niște copii inocenți, victime ale unei societăți iresponsabile. Copii care, de fapt, au o nevoie disperată de iubire, însă, căutînd-o în această societate duplicitară – care, pe de o parte, le pervertește ideea de iubire bombardîndu-i din toate părțile cu sexualitate, iar pe de alta, le interzice accesul taman în școală către informații care le-ar putea salva copilăria –, ajung să fie sacrificați pe altarul discursurilor pompoase și golite de orice logică ale unora, erijați în protectori.

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.