Despre distinc╚Ťia de gen

27 februarie 2021
Despre distinc╚Ťia de gen jpeg

C├«nd spunem gen, ├«n gramatic─â, ne g├«ndim automat la masculin, feminin ╚Öi neutru, adic─â la unul dintre criteriile dup─â care limbile indo-europene clasific─â substantivele ╚Öi pronumele (la num─âr m-am referit ├«ntr-un articol anterior). E clar c─â o astfel de clasificare ia ├«n calcul (╚Öi) distinc╚Ťii de sens legate de sexul referentului. Faptul c─â limbile indo-europene descriu tradi╚Ťional categoria gramatical─â a genului de-a lungul acestor trei axe de orientare a g├«ndirii ascunde sensul original, latinesc: genus ├«nseamn─â ÔÇ×tipÔÇŁ, ÔÇ×clas─âÔÇŁ, ÔÇ×felÔÇŁ, ╚Öi nu are absolut nimic de-a face cu sexul. Cine se opre╚Öte superficial asupra problemei ╚Öi nu cunoa╚Öte dec├«t limba rom├ón─â poate concluziona c─â ├«mp─âr╚Ťirea de mai sus este destul de ÔÇ×logic─âÔÇŁ: fat─â, femeie, pisic─â, ea, ele s├«nt feminine, b─âiat, b─ârbat, motan, el, ei s├«nt masculine, iar obiectele (un ÔÇô dou─â) tramvai, covor, stilou s├«nt neutre (nici feminine, nici masculine).

Suprapunerea dintre genul natural ╚Öi cel gramatical se reg─âse╚Öte ├«ntr-o foarte mic─â parte a vocabularului unei limbi, pentru c─â, de fapt, dac─â primul e evident, al doilea e arbitrar. De exemplu, ├«n limba rom├ón─â exist─â obiecte non-neutre: feminine (ma╚Öin─â, cl─âdire) ╚Öi masculine (munte, cartof), iar un student str─âin care ├«nva╚Ť─â limba noastr─â trebuie s─â memoreze genul fiec─ârui substantiv. La fel facem c├«nd ├«nv─â╚Ť─âm franceza sau germana: nu ne putem ghida dup─â o logic─â intrinsec─â, substantivele nu cad automat ├«ntr-o categorie sau alta. Din acest motiv, unul ╚Öi acela╚Öi substantiv poate avea genuri diferite ├«n limbi diferite: mas─â este feminin ├«n rom├ón─â, dar masculin ├«n german─â; un cuv├«nt ca feti╚Ť─â, ÔÇ×naturalÔÇŁ feminin ├«n rom├ón─â, e neutru ├«n german─â.

Engleza e exemplul concret prin care ├«n╚Ťelegem c─â o limb─â poate s─â se dispenseze de categoria genului f─âr─â s─â aib─â de suferit claritatea exprim─ârii. Genul natural, al fiin╚Ťelor, coexist─â azi cu r─âm─â╚Öi╚Ťe ale genului gramatical care, de╚Öi bine reprezentat ├«n engleza veche, a disp─ârut ├«n engleza medieval─â. ├Än engleza veche, de exemplu, piatr─â era de gen masculin, pod feminin, iar ambarca╚Ťiune neutru. Cuv├«ntul femeie ÔÇô woman (O.E. w─źfmann) ÔÇô era de gen masculin. W─źf ├«nsemna ÔÇ×femeiescÔÇŁ, ÔÇ×femininÔÇŁ, iar mann ÔÇ×persoan─âÔÇŁ, ÔÇ×omÔÇŁ. Conform regulilor gramaticale de atunci, ├«ntregul lua genul elementului formant secundar, mann, un nume generic de gen masculin.

Franz Boas, de care v─â aminti╚Ťi, desigur, spune c─â ÔÇ×e interesant s─â observ─âm faptul c─â, ├«n limbile lumii, genul nu e nicidecum o categorie fundamental─â ╚Öi c─â substantivele pot s─â nu fie deloc ├«mp─âr╚Ťite ├«n clase, ori punctul de vedere din care se face totu╚Öi o clasificare poate s─â fie unul cu totul diferitÔÇŁ. Astfel, ├«n Handbook of American Indian Languages, acest mare lingvist ╚Öi antropolog arat─â c─â, ├«n unele limbi siouane, se fac distinc╚Ťii stricte ├«ntre nume care desemneaz─â animate care se mi╚Öc─â ╚Öi animate care stau pe loc, iar inanimatele disting ├«ntre obiecte lungi, rotunde, ├«nalte, respectiv colective; popula╚Ťiile irocheze disting net ├«ntre b─ârba╚Ťi ╚Öi alte categorii ├«n care e important─â desemnarea unui grup definit sau a unuia nedefinit. Tribul Uchee folose╚Öte m─ârci gramaticale prin care distinge membrii proprii de alte fiin╚Ťe umane; triburile algonquine din nordul continentului american clasific─â substantivele ├«n animate ╚Öi inanimate f─âr─â s─â adere strict la clasificarea natural─â implicit─â din ace╚Öti termeni: anumite plante s├«nt animate, iar vie╚Ťuitoarele mici s├«nt inanimate. Leonard Bloomfield, un alt mare lingvist american, suplimenteaz─â, ├«n volumul Language, aceast─â informa╚Ťie: persoanele ╚Öi animalele s├«nt animate, dar ╚Öi unele obiecte (zmeur─â, ceainic ╚Öi genunchi), pe c├«nd inanimate s├«nt toate celelalte obiecte (inclusiv c─âp╚Öuni, vas rotund ╚Öi cot).

├Än 1972, Robert Dixon scrie o tez─â de doctorat despre o limb─â, dyirbal, vorbit─â ├«n Australia de un grup extrem restr├«ns de b─â╚Ötina╚Öi. El descrie o ├«mp─âr╚Ťire a substantivelor ├«n patru clase (sau genuri): ├«n principal, clasa I e rezervat─â fiin╚Ťelor de sex masculin, clasa II fiin╚Ťelor de sex feminin, clasa III tuturor copacilor fructiferi, iar clasa IV p─âr╚Ťilor corpului. Ciud─â╚Ťenia cazului ├«ncepe c├«nd vezi ce altceva mai intr─â ├«n aceste clase: cangurul, liliacul, oposumul, majoritatea ╚Öerpilor, pe╚Ötilor, insectelor, unele p─âs─âri, luna, furtuna, curcubeul ╚Öi bumerangul intr─â ├«n clasa I; c├«inele, scorpionul, omida p─âroas─â, greierele, licuriciul, unii ╚Öerpi, unii pe╚Öti, majoritatea p─âs─ârilor, soarele, stelele, unii copaci ╚Öi tot ce are leg─âtur─â cu focul ╚Öi apa intr─â ├«n clasa II; ├«n clasa IV mai intr─â albinele, mierea, v├«ntul, carnea, majoritatea copacilor, iarba, noroiul, pietrele, majoritatea zgomotelor ╚Öi limba.

Mult─â cerneal─â a curs ├«n lumea vestic─â dup─â aceast─â descoperire, ├«n ├«ncercarea de a suprapune clasific─ârii gramaticale o explica╚Ťie semantic─â. De exemplu, George Lakoff, lingvist cognitivist american (despre care am scris ├«n c├«teva r├«nduri la aceast─â rubric─â), propune, ├«n cartea sa Women, Fire and Dangerous Things, no╚Ťiunea de categorie radial─â, ├«n care elementul central e prototipul, iar celelalte elemente se ordoneaz─â spre periferie ├«n func╚Ťie de asem─ân─ârile cu acesta. Astfel, aduc├«nd ├«n discu╚Ťie ╚Öi miturile locale, Lakoff explic─â: clasa II are ├«n centru fiin╚Ťa uman─â feminin─â. Soarele, zeitate feminin─â, e  m─âritat─â cu Luna (din clasa ├«nt├«i, masculin─â). Omida p─âroas─â ├«n╚Ťeap─â ╚Öi las─â senza╚Ťia de arsur─â ÔÇô leg─âtura cu soarele ╚Öi focul, pe care o vedem ├«n toate lucrurile legate de foc ca, de pild─â, chibrit sau pip─â. Licuriciul, stelele, lumina se leag─â de soare. P─âs─ârile s├«nt spirite ale femeilor decedate, iar unele p─âs─âri s├«nt ├«n clasa I ca spirite ale b─ârba╚Ťilor deceda╚Ťi. ├Än miturile tribului, greierii s├«nt femei ├«n v├«rst─â. Focul e periculos, deci ╚Öi alte lucruri periculoase (ca apa) intr─â aici.

Keith Plaster ╚Öi Maria Polinski, lingvi╚Öti de la Universitatea Harvard, sus╚Ťin c─â, dac─â ar exista ni╚Öte principii de acest fel, ele s-ar constitui ├«n reguli ╚Öi ar avea putere de predic╚Ťie, lucru care nu se ├«nt├«mpl─â: ├«n cazul unui cuv├«nt nou intrat ├«n limba dyirbal prin ├«mprumut din alt─â cultur─â, str─âinii nu pot anticipa c─ârei clase va fi atribuit neologismul, pe c├«nd b─â╚Ötina╚Öii nu au nici ezit─âri ╚Öi nici vreo problem─â de consens. ├Än plus, copiii mici afla╚Ťi ├«n perioada de achizi╚Ťie a limbii materne ar avea dificult─â╚Ťi insurmontabile dac─â sistemul de leg─âturi ├«ntre membrii unei categorii radiale chiar ar necesita cuno╚Ötin╚Ťe culturale ╚Öi explica╚Ťii laborioase. Cei doi cercet─âtori observ─â c─â aceia care au scris despre exotismul situa╚Ťiei nu men╚Ťioneaz─â ├«n discu╚Ťiile lor cuvintele ca atare din limba dyirbal, ci doar sensul lor, ignor├«nd forma (element la care copilul mic e sensibil, dar ╚Öi str─âinul de orice v├«rst─â care ├«ncepe s─â ├«nve╚Ťe o a doua limb─â). Ei sugereaz─â c─â, ├«nainte s─â se caute leg─âturi de sens, ar trebui c─âutate leg─âturi de form─â ├«ntre cuvintele care intr─â ├«ntr-una dintre cele patru clase. Studiind modul ├«n care s├«nt clasificate substantivele ├«n limbile vorbite ├«n jurul nativilor dyirbal, analiz├«nd istoric sistemul dyirbal ╚Öi urm─ârind termina╚Ťiile cuvintelor, Plaster ╚Öi Polinski reu╚Öesc s─â demonstreze c─â ├«mp─âr╚Ťirea ├«n cele patru clase nu e chiar at├«t de exotic─â precum pare, ci e bazat─â pe o combina╚Ťie de tr─âs─âturi semantice comune ╚Öi similarit─â╚Ťi pur formale ├«ntre cuvinte.

De fapt, studierea unei limbi ├«n stadiile ei anterioare e ├«ntotdeauna o idee bun─â pentru c─â, de multe ori, fenomene care par ├«n prezent spectaculoase au explica╚Ťii destul de simple. Astfel, istoria limbii noastre re╚Ťine c─â un fenomen similar, de intrare ├«ntr-o categorie sau alta ├«n func╚Ťie de termina╚Ťia cuv├«ntului, s-a petrecut ╚Öi ├«n procesul de transformare a limbii latine ├«n limb─â rom├ón─â: ├«n a sa Gramatic─â explicativ─â a limbilor romanice, Michael Metzeltin arat─â c─â, de╚Öi substantivele latine╚Öti aveau gen (masculin, feminin, neutru), gramaticienii antichit─â╚Ťii le clasificaser─â ├«n cinci categorii, ├«n func╚Ťie de declinare (adic─â de formele pe care le luau atunci c├«nd ap─âreau ├«n combina╚Ťii sintactice). Categoria declin─ârii a disp─ârut, iar cuvintele s-au regrupat dup─â principiile de gen masculin ╚Öi feminin; substantivele neutre au fost asimilate celor masculine ├«n func╚Ťie de termina╚Ťiile de singular, pe de o parte, ╚Öi celor feminine ├«n func╚Ťie de termina╚Ťiile de plural; astfel, neutrul a disp─ârut din limbile romanice, dar la noi a ap─ârut o clas─â combinat─â, a substantivelor neutre, cu form─â de masculin la singular ╚Öi de feminin la plural.

Oricum ar fi, ├«mp─âr╚Ťirea de acest fel e foarte eterogen─â, cum am v─âzut deja. ╚śi nici m─âcar principiile de clasificare deja existente nu s├«nt duse p├«n─â la cap─ât: ├«n engleza contemporan─â exist─â he pentru ÔÇ×elÔÇŁ, she pentru ÔÇ×eaÔÇŁ ╚Öi it pentru inanimate, dar, surpriz─â, bebelu╚Öul este it, iar ambarca╚Ťiunile s├«nt she. La plural nu se mai face distinc╚Ťie de gen: they este pentru to╚Ťi ╚Öi toate (ei, ele), dar, de╚Öi are form─â de plural, they se mai folose╚Öte ╚Öi pentru o persoan─â a treia singular generic─â (impus─â de corectitudinea politic─â). ├Än contrast, limbile hotento╚Ťilor din Africa de Sud precizeaz─â sexul referentului ├«n absolut toate pronumele (inclusiv pentru eu, tu, noi ╚Öi voi).

De╚Öi, gramatical vorbind, genul e o categorie destul de neinteresant─â, el st├«rne╚Öte multe pasiuni din punct de vedere social. ├Än miezul certurilor ╚Öi controverselor st─â credin╚Ťa (sau m─âcar b─ânuiala) c─â limba constr├«nge modul ├«n care g├«ndim: pe de o parte avem corul psihologilor ╚Öi lingvi╚Ötilor cognitivi╚Öti care vor s─â demonstreze c─â diferen╚Ťele dintre limbile planetei marcheaz─â diferen╚Ťe ├«n perceperea realit─â╚Ťii de c─âtre vorbitori (pentru care se face vinovat─â limba) ╚Öi, pe de cealalt─â parte, avem h─ârm─âlaia celor care lupt─â cu discrimin─ârile de tot felul (de care se face vinovat─â, ├«n primul r├«nd, tot limba). Mai multe, ├«ns─â, data viitoare.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Franz Boas (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.