De la lingvistică la film

24 aprilie 2021
De la lingvistică la film jpeg

Învață limba mea și vei începe să gîndești ca mine. Aceasta este ideea în jurul căreia se organizează întregul film științifico-fantastic american Arrival (tradus la noi prin Primul contact). Lansat în 2016, premiat ulterior cu multe Oscaruri, filmul se bazează pe o adaptare a unei povestiri, Story of Your Life, scrisă de autorul american Ted Chiang, și a avut un succes uriaș. Pe scurt (și fără a strica bucuria celor care încă nu au văzut filmul): douăsprezece nave extraterestre aterizează simultan în locuri diferite de pe planeta noastră și staționează săptămîni întregi fără a da semne de ostilitate. Marile puteri militare intră în alertă, căutînd să descifreze scopul venirii lor. Secondați de trupe speciale, astrofizicianul Ian Donnelly  și lingvista poliglotă Louise Banks interacționează cu două uriașe ființe heptapode, în interiorul uneia dintre nave, separați de un perete transparent prin care încearcă să comunice.

Spre deosebire de alte filme de gen, în care reflectorul e îndreptat spre conflictul dintre rasa pămînteană și cea extraterestră, în Arrival contează stabilirea unui canal de comunicare prin descifrarea limbii lui ET. Nu mușchii și armele contează, ci puterea de analiză. Filmul abundă în referiri la concepte și metode lingvistice (Ted Chiang însuși, pentru a scrie povestea, a studiat lingvistica timp de patru ani) și, ca să le „prinzi” pe toate, ai nevoie de ceva inițiere în domeniu. Decodarea însă nu pleacă de la limba vorbită de heptapozi (înregistrările audio sună babilonic), ci de la simbolurile proiectate de aceștia pe un perete – niște semne circulare bizare cu configurații simultane care fac imposibilă identificarea unui început și a unui sfîrșit. Louise, interpretată de Amy Adams, aplică metodele din lingvistica de teren – acel tip de investigație prin interacțiune directă în care, neavînd o limbă în comun cu interlocutorul, arăți fără echivoc spre diverse lucruri din jur (piatră, frunză) și obții numele lor.

Louise ajunge să înțeleagă că „babilonia” sonoră și corespondentul ei scris, semnul circular, reflectă trăsătura fundamentală care deosebește sistemul de comunicare al heptapozilor de cel uman. Mesajul vorbit al omului este organizat în sunete care se înlănțuie unul după celălalt. Configurația noastră biologică e cea care constrînge acest proces: laringele conține un singur set (binar) de coarde vocale. Dacă am avea (măcar) unul în plus, ca unele specii de păsări cîntătoare, am fi și noi capabili să vorbim sau să cîntăm pe două voci simultan. La fel, cînd scriem, simbolurile stau sub semnul aceleiași liniarități. „Heptapoda”, în schimb, nu se supune secvențialității. Louise, prin descifrarea și învățarea acestei limbi, capătă o capacitate mentală neobișnuită: aceea de a se sustrage liniarității temporale și de a percepe timpul ca pe un continuum, ceea ce îi asigură și accesul (mental) direct la orice eveniment din viitor.

Cititorul fidel al Dilemei vechi recunoaște aici, desigur, ipoteza Sapir-Whorf, la care m-am referit într-o serie de texte anterioare de la această rubrică. În film, Ian Donnelly, interpretat de Jeremy Renner, o întreabă direct pe Louise: e adevărată teoria conform căreia, dacă înveți o limbă străină, creierul se reconfigurează? Astfel, spectatorul e ajutat să înțeleagă că scenele care par flashback-uri sînt, în realitate, flashforward-uri, amintiri din viitor ale Louisei. (Ca să fim mai exacți, așa cum am văzut în cele trei texte anterioare pe această temă, ipoteza Sapir-Whorf are în vedere limba maternă, care ar constrînge vorbitorul să perceapă lumea într-un anume fel, dezvoltarea ipotezei către limbile străine fiind una recentă în psihologia cognitivistă de azi.)

În realitate, Whorf precizează că monolingvul e „prizonier” în interiorul propriei limbi care îi dictează ce să vadă în lume în funcție de categoriile și descrierile de care e capabilă, și că doar poliglotul se poate sustrage acestui prizonierat. Dar, indiferent de toate aceste presupuneri, adevărul este că poliglotul nu gîndește sau percepe lumea altfel decît ceilalți, chiar dacă ajunge să viseze în altă limbă, cum se întîmplă cu Louise, în film, și cum se întîmplă și în realitate cu aceia care stau suficient de mult într-un mediu vorbitor de altă limbă decît cea maternă. Nici o limbă străină nu este în stare să reconfigureze circuitele cerebrale, deoarece acestea sînt, în modul cel mai concret cu putință, modelate de interacțiunea cu mediul.

Condiționarea biologică a capacităților noastre este atît de mare încît limba unei rase extraterestre ar fi greu – dacă nu imposibil – de decodat, din moment ce folosim algoritmi matematici după care funcționează propriul ADN. Ar fi de presupus că limba unei rase extraterestre este și ea modelată de propriul mediu, ca să corespundă necesității de descriere a realităților proprii. Dacă mediul Terrei și cel al altei planete nu ar avea absolut nimic în comun, atunci, chiar dacă am vedea imagini ale acelei planete, nu am fi în stare să identificăm lucrurile la care ne uităm, pentru că nu ar corespunde cu nimic din lumea noastră. Am suferi de ceea ce se cheamă în neurologie agnozie vizuală: imposibilitatea recunoașterii formelor.

La auzul limbii vorbite de rasa extraterestră am suferi, fără dubii, și de agnozie auditivă. Cînd, la începutul filmului, Louisei i se pune o înregistrare audio a unei comunicări în limba extratereștrilor, cerîndu-i-se să o traducă, imposibilitatea sarcinii este evidentă pentru oricine: amalgamul de sunete este o masă amorfă care nu corespunde sunetelor nici unei limbi de pe Pămînt, deci nu au cum să fie recunoscute, ci doar auzite, înregistrate. Fenomenul se întîmplă, parțial, și pe planeta noastră: o plescăitură din limbă, care pentru unele popoare africane reprezintă un fonem din inventarul sonor al limbii lor materne, nu reprezintă nimic de acest fel pentru un european. O plescăitură din limbă (numită click în Alfabetul Fonetic Internațional) va fi un sunet biologic (familiar, totuși, de aceea spun că fenomenul e parțial), și nu lingvistic.

Însă vorbim despre sci-fi, nu despre istorie. Iar Arrival, deși aduce împreună două teme obișnuite – comunicarea cu ET și călătoria în timp (fie ea și mentală) –, iese din rînd prin latura sa intelectuală, de obicei mai puțin dezvoltată în acest gen pe nedrept considerat marginal. Pentru crearea lui, echipa s-a consultat îndelung cu antropologi și lingviști, iar apropierea industriei filmului de mediul academic nu poate decît să ne încînte: știm că, în unele producții americane anterioare, au fost angajați lingviști din universitățile americane ca să inventeze limbi vorbite de diverse rase extraterestre. De exemplu, în John Carter (2012), limba barsoomiană (marțiană) a fost inventată de Paul Frommer, același care a creat și limba na’vi pentru Avatar (2009). Marc Okrand a proiectat limba klingoniană din Star Trek. Genul e tot mai complex, ambiția de a oferi publicului o experiență cît mai veridică e tot mai mare. E bine. Visătorii să continue să își imagineze alte lumi, pentru ca artiștii să le aducă în fața ochilor noștri, iar inginerii să le transpună, cînd vine vremea, în realitate.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

SUA Iran FOTO Shutterstock jpg
Din culisele Casei Albe privind un posibil atac asupra Iranului
Administrația Trump este prinsă între două direcții opuse de politică externă, într-un moment în care negocierile sensibile cu Iranul sunt în curs.
Leguminoasele la conservă vs leguminoase crude de năut și linte Colaj DMS jpg
Adevărul surprinzător despre leguminoasele la conservă. Experți: Superaliment ignorat sau capcană nutrițională
Sunt leguminoasele la conservă o alegere sănătoasă sau un pericol ascuns? Află ce spun experții despre valoarea lor nutritivă, miturile frecvente și beneficiile surprinzătoare ale năutului, lintei și aquafabei (lichidul conservei).
image png
Recunoști actrița din imagine? A avut o singură mare iubire: „Am făcut o călătorie împreună şi nu ne-am mai despărţit“
Cinci ani s-au scurs de la dispariția uneia dintre cele mai rafinate și expresive prezențe ale teatrului și filmului românesc – Carmen Galin.
1 salata de varza cu morcov si dressing de post jpg jpeg
Cea mai subestimată salată devine vedeta verii: cum o transformi în preparatul perfect. Secretele experților culinari
Descoperă cum salata de varză, adesea subestimată, poate deveni vedeta verii. Sfaturi de la experți culinari, rețete inedite și combinații surprinzătoare pentru o salată crocantă și plină de savoare.
sala jocuri de noroc jpeg
România, țara cu priorități răsturnate: munca este taxată de 14 ori mai dur decât norocul
Statul român impozitează munca cu 42% din salariul brut și câștigurile din jocuri de noroc de până în 10.000 lei cu doar 3%.
image png
Cum a reușit Roxelana să-l convingă pe Suleyman să-și ucidă fiul
În inima Imperiului Otoman, unde deciziile se luau cu sabia și cuvântul Sultanului era lege, o femeie a reușit să răstoarne nu doar cutumele haremului, ci și echilibrul unei dinastii întregi.
Oradour sur Glane Streets 1290 jpg
Când extremismul a ucis un sat întreg. Povestea cutremurătoare a unei dintre cele mai mari atrocități din istoria Europei
Una dintre cele mai atroce crime din istoria Europei a avut loc acum 81 de ani, în Franța. Peste 640 de persoane, femei, bărbați și copii au fost masacrați fără nicio vină, împușcați sau arși de vii. Localitatea în care au avut loc atrocitățile a rămas o dovadă vie a cruzimii totalitarismului.
valeriana jpg
Planta care acționează ca un somnifer natural. E ideală pentru ceai, combate stresul și ameliorează simptomele menopauzei
Tulburările de somn, anxietatea și stresul afectează un număr din ce în ce mai persoane, dar natura oferă soluții neașteptat de eficiente. Una dintre cele mai apreciate plante medicinale pentru efectele sale calmante este valeriana, supranumită „somniferul natural”.
Congresul politic al USR, la Casa Radio din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Președinție cu final anunțat în USR: „Luptele interne scurtează orice mandat”
USR a dat startul unui nou șir de alegeri interne. Formațiunea va avea la finalul lunii un nou președinte, deși l-a ales pe ultimul în urmă cu doar un an. Situația nu este însă una nouă pentru formațiunea politică fondată de actualul șef de stat Nicușor Dan.