De ce funcționează dezinformarea COVID-19

Noam TITELMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 919 din 18 – 24 noiembrie 2021
De ce funcționează dezinformarea COVID 19 jpeg

La reuniunea Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie, președintele brazilian Jair Bolsonaro și-a folosit timpul alocat pe podium pentru a-și spune părerile despre COVID-19. El a lăudat virtuțile unor tratamente care au fost respinse de oamenii de știință și a declarat că el însuși a beneficiat de medicamentul antimalaric hidroxiclorochină.

Sprijinul lui Bolsonaro pentru astfel de „remedii miraculoase” este binecunoscut. A apărut în mod regulat în presa braziliană și pe rețelele de socializare promovînd utilizarea unor tratamente off-label care nu au nici o bază științifică. Iar Bolsonaro nu este singurul. În timpul administrației sale, fostul președinte american Donald Trump a pledat pentru o varietate de remedii nedovedite, iar președintele Madagascarului, Andry Rajoelina, a sponsorizat o băutură derivată din planta artemisia pentru a trata COVID-19. Spre disperarea comunității științifice, acești politicieni și alții au convins cu succes o mare parte a publicului de eficacitatea și de siguranța unor astfel de tratamente.

Dezinformarea a devenit mai agresivă în timpul pandemiei, dar ea nu este nicidecum un fenomen nou. În munca lor fundamentală privind percepția bunăstării în Statele Unite, politologul James Kuklinski și colegii săi au arătat că părți semnificative ale populației americane au avut convingeri inexacte despre beneficiarii sprijinului de stat și beneficiile pe care aceștia le primeau. Ei au descoperit, de asemenea, că prevalența dezinformării a împiedicat răspîndirea informațiilor adevărate. Oamenii dezinformați nu au, pur și simplu, informații inexacte; ei investesc foarte mult în concepțiile lor greșite. Asta este ceea ce face ca dezinformarea să fie atît de puternică: combinarea percepțiilor greșite despre lume cu un grad ridicat de încredere în acuratețea lor.

Oamenii nu cred informațiile false pentru că sînt ignoranți. Există mai mulți factori care contribuie la acest lucru, dar majoritatea cercetătorilor sînt de acord că încrederea într-o dezinformare are puțin de-a face cu nivelul cunoștințelor deținute de o persoană. Dezinformarea este un prim exemplu de raționament motivat. Oamenii tind să ajungă la ideile la care doresc să ajungă atîta vreme cît pot construi justificări aparent rezonabile pentru aceste concluzii. Un studiu publicat în 2017 a arătat că oamenii care au cunoștințe și educație științifică mai mari au șanse mai multe să-și apere convingerile polarizate pe subiecte științifice controversate, din cauza unor „preocupări neștiințifice”.

Una dintre cele mai puternice asemenea preocupări este păstrarea identității. Liderii politici sînt cei mai eficienți în a promova dezinformarea, atunci cînd exploatează teama cetățenilor de a pierde ceea ce ei percep drept aspecte definitorii ale culturii lor, în special limba, religia, ierarhiile sau rolurile rasiale și de gen. În mediile politice polarizate, terenul cîștigat de dezinformare are puțin de-a face cu nivelurile scăzute de cunoaștere sau de implicare, ci mai degrabă cu modul în care informațiile sînt interpretate într-un mod care se potrivește cu identitatea partizană. Lentila „noi versus ei” înseamnă că diferitele informații pe care le primesc oamenii sînt procesate într-un mod adaptat viziunii lor asupra lumii. Acesta este motivul pentru care indivizii pot trage concluzii izbitor de divergente din aceleași fapte.

Cînd liderii politici promovează tratamente nedovedite pentru COVID-19, ei valorifică această tendință de polarizare. Dar o concentrare excesivă asupra acestor lideri poate ascunde principalul motiv pentru care oamenii acceptă asemenea mesaje. Disponibilitatea de a crede dezinformarea își are rădăcinile în aspectele care stau la baza identității culturale, asupra cărora politicienii își exercită manipularea.

Cercetări recente ale Marianei Borges Martins da Silva, un bursier postdoctoral la Universitatea din Oxford, au arătat că unul dintre motivele pentru care brazilienii au încredere în tratamente precum cele promovate de Bolsonaro este o credință culturală profundă că un „medic serios” este cel care prescrie medicamente. Bolsonaro nu a trebuit să-i convingă pe brazilieni de beneficiile ivermectinei și clorochinei. El nu trebuia decît să confirme norma conform căreia bolile potențial grave trebuie întotdeauna tratate cu medicamente. A oferit o narațiune care a permis unor segmente ale populației să ajungă la concluzia dorită. Și asta a fost suficient.

Înțelegerea cauzelor dezinformării este esențială pentru a preveni răspîndirea acesteia. Pentru a proteja oamenii de COVID-19 și pentru a încuraja vaccinarea nu este suficient să denunți politicienii care promovează informații false. Trebuie de asemenea înțelese și motivațiile de bază care îi determină pe oameni să creadă așa ceva.

Noam Titelman, cercetător asociat la Centrul pentru Sisteme Publice de la Universidad de Chile, este doctorand în metode de cercetare socială la London School of Economics.

Foto: Jair Bolsonaro (adevarul.ro)

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Andrei MANOLESCU

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.