Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale

Dalia MARIN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale jpeg

├Än noiembrie 2021, gigantul industrial american General Electric (GE) a anun╚Ťat c─â se va diviza ├«n trei companii. Conglomeratul japonez Toshiba ╚Öi gigantul farmaceutic Johnson & Johnson au f─âcut apoi anun╚Ťuri similare. Iar acestea s├«nt doar cele mai recente evenimente din ╚Öirul de diviz─âri din care fac parte ╚Öi DowDuPont ╚Öi Siemens. Se apropie oare de final epoca societ─â╚Ťilor conglomerat?

├Än vreme ce companiile de tehnologie precum Alphabet (compania-mam─â a Google), Amazon ╚Öi Meta (fosta Facebook) se concentreaz─â pe achizi╚Ťii, conglomeratele v─âd tot mai frecvent ├«n divizare ╚Öi ├«n restructurarea afacerii un mod de a-╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťi performan╚Ťele. Ac╚Ťiunile GE, bun─âoar─â, au avut rezultate slabe ani de-a r├«ndul. Ac╚Ťionarii mizeaz─â pe faptul c─â diviziile farmaceutic─â, aviatic─â ╚Öi energetic─â vor reu╚Öi s─â aduc─â mai mult profit ╚Öi s─â fie mai competitive ├«n secolul urm─âtor, dac─â ├«╚Öi vor urma propria cale, separat─â ÔÇô cu modele de afaceri mai bine focalizate, cu o alocare de capital personalizat─â ╚Öi cu flexibilitate strategic─â.

Aceast─â abordare se pare c─â a dat roade ├«n cazul Siemens, care consider─â c─â reu╚Öita dep─â╚Öirii rivalului s─âu istoric GE ╚Öi a ├«nregistr─ârii de profituri s─ân─âtoase ├«n anul 2021 se datoreaz─â deconglomer─ârii companiei. R─âm├«ne ├«ns─â ├«ntrebarea: de ce au rezultate slabe conglomeratele? R─âspunsul trimite la a╚Öa-numita ÔÇ×reducere de conglomeratÔÇŁ [evaluarea unui grup diversificat de afaceri ╚Öi active la mai pu╚Ťin dec├«t suma p─âr╚Ťilor sale ÔÇô n. trad.]. Pie╚Ťele tind s─â subevalueze ac╚Ťiunile companiilor cu un portofoliu diversificat de afaceri. Dac─â fiecare dintre diviziile unui conglomerat ar fi evaluat─â la nivelul unei firme cu profil unic din acel sector de activitate, ele ar valora mai mult, luate ├«mpreun─â.

Reducerea de conglomerat reflect─â faptul c─â conglomeratele au un factor ÔÇ×Q TobinÔÇŁ ÔÇô raportul dintre valoarea de pia╚Ť─â a unui activ fizic ╚Öi valoarea sa de ├«nlocuire ÔÇô mai mic dec├«t firmele cu profil unic, de sine st─ât─âtoare. Ceea ce se explic─â par╚Ťial prin alocarea, adesea gre╚Öit─â, a capitalului ├«ntre divizii. C├«nd sediul central aloc─â prea mult capital anumitor divizii, rentabilitatea activelor firmei scade.

P─ârerea ├«ndeob╚Öte acceptat─â este c─â alocarea gre╚Öit─â de capital e rezultatul unui ÔÇ×socialism corporatistÔÇŁ ÔÇô ca atunci c├«nd sediul central redistribuie capitalul de la diviziile mai profitabile c─âtre cele mai pu╚Ťin profitabile, pentru a le furniza acestora din urm─â resursele ╚Öi stimulentele necesare unei amelior─âri. Dar aceasta nu e o explica╚Ťie complet─â, dup─â cum am ar─âtat, ├«mpreun─â cu colaboratorii mei, ├«ntr-un studiu recent.

De fapt, cel mai probabil, sediile centrale vor tinde s─â aloce capital ├«n exces diviziilor celor mai performante ale conglomeratului. ╚śi asta deoarece, ├«n procesul de decizie a aloc─ârii de capital, s├«nt luate ├«n considerare propunerile directorilor de divizie. Diviziile care promit s─â aduc─â profiturile cele mai mari primesc finan╚Ť─âri ÔÇô cu valori determinate de costurile estimate prezentate ├«n propuneri.

Directorii ├«ns─â au stof─â de ├«ntemeietori de imperii ╚Öi ├«╚Öi doresc s─â aib─â ├«n subordine divizii tot mai mari: de aceea, ei umfl─â adesea costurile estimate ale propriilor proiecte. Iar dac─â ei se afl─â deja la conducerea celor mai profitabile divizii ale conglomeratului, costurile exagerate nu vor constitui o piedic─â ├«n alocarea de fonduri de c─âtre biroul central. E limpede c─â acest mod de lucru nu asigur─â utilizarea cea mai eficient─â a capitalului ÔÇô de unde ╚Öi ÔÇ×reducerea de conglomeratÔÇŁ.

╚śi totu╚Öi, abandonarea modelului conglomeratelor nu este singura cale de a evita aceast─â capcan─â. O competi╚Ťie sporit─â a pie╚Ťei poate struni considerabil apetitul de expansiune al directorilor de divizie, deoarece intensific─â presiunea asupra sediilor centrale de a dirija fondurile c─âtre proiectele cele mai eficiente.

Ceea ce nu e o simpl─â specula╚Ťie. ├Än proiectul nostru de cercetare, am descoperit, ├«mpreun─â cu colaboratorii mei, c─â, de c├«nd China s-a al─âturat Organiza╚Ťiei Mondiale a Comer╚Ťului, cu dou─â decenii ├«n urm─â, conglomeratele SUA au beneficiat de o reducere semnificativ─â a supraraport─ârii costurilor de c─âtre directori, datorit─â confrunt─ârii cu concuren╚Ťa firmelor chineze. Supraraportarea a sc─âzut cu 15% fa╚Ť─â de cre╚Öterea devia╚Ťiei standard a importurilor chineze, ├«n baza unei medii anuale de cre╚Ötere a importurilor din China de 7%, ├«ntre 1999 ╚Öi 2007.

Cel mai mult au sc─âzut costurile ├«n sectoarele de afaceri cele mai productive ale companiilor, care supraraportau, ├«nainte, ├«n cea mai mare m─âsur─â. Aceste sectoare au reu╚Öit s─â-╚Öi sporeasc─â productivitatea, ├«n vreme ce sectoarele mai pu╚Ťin productive au continuat s─â dea rezultate slabe sau chiar s-au restr├«ns. Ceea ce ├«nseamn─â c─â diviziile cele mai eficiente au primit cel mai mare capital.

Toate acestea au dus la o sc─âdere vertiginoas─â a reducerii de conglomerat a firmelor ÔÇô o reducere de 32%, raportat la cre╚Öterea devia╚Ťiei standard a importurilor chineze. Dup─â criza financiar─â mondial─â din 2008, conglomeratele exportatoare ÔÇô pentru care competi╚Ťia chinez─â era cea mai acerb─â ÔÇô au ajuns chiar s─â-╚Öi poate asigura o ÔÇ×prim─â de conglomeratÔÇŁ. ├Äntre timp, conglomeratele care nu s-au confruntat cu competi╚Ťia chinez─â au avut parte de o cre╚Ötere a reducerii de conglomerat.

Firmele ÔÇ×superstarÔÇŁ au adesea at├«ta putere de pia╚Ť─â, ├«nc├«t pot cre╚Öte pre╚Ťurile f─âr─â s─â piard─â mul╚Ťi clien╚Ťi ÔÇô ceea ce ├«nseamn─â c─â ele ajung, ├«n cele din urm─â, s─â produc─â prea pu╚Ťin, la un pre╚Ť prea mare. ├Änfrunt├«nd puterea de monopol a acestor firme, China contracareaz─â aceste distorsiuni ale pie╚Ťei, oblig├«nd conglomeratele s─â-╚Öi creasc─â productivitatea ╚Öi s─â reduc─â pre╚Ťurile.

Firme precum GE ╚Öi Siemens vor constata, probabil, c─â decizia lor de a diviza afacerile ├«n mai multe companii va duce la o cre╚Ötere a profiturilor ╚Öi a pre╚Ťurilor ac╚Ťiunilor. Dar alte conglomerate avariate s-ar putea s─â constate c─â tot ceea ce le lipse╚Öte e o por╚Ťie zdrav─ân─â de competi╚Ťie.

Dalia Marin, profesor de Economie interna╚Ťional─â la ╚ścoala de management a Facult─â╚Ťii Politehnice din M├╝nchen, este bursier cercet─âtor la CEPR (Centrul pentru Cercetare ├«n Politic─â Economic─â) ╚Öi bursier nerezident la Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory).

Foto: wikimedia commons

Copyright: Project Syndicate, 2022

Traducere de Matei PLE┼×U

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.