Cum ajută competiția chineză conglomeratele occidentale

Dalia MARIN
Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Cum ajută competiția chineză conglomeratele occidentale jpeg

În noiembrie 2021, gigantul industrial american General Electric (GE) a anunțat că se va diviza în trei companii. Conglomeratul japonez Toshiba și gigantul farmaceutic Johnson & Johnson au făcut apoi anunțuri similare. Iar acestea sînt doar cele mai recente evenimente din șirul de divizări din care fac parte și DowDuPont și Siemens. Se apropie oare de final epoca societăților conglomerat?

În vreme ce companiile de tehnologie precum Alphabet (compania-mamă a Google), Amazon și Meta (fosta Facebook) se concentrează pe achiziții, conglomeratele văd tot mai frecvent în divizare și în restructurarea afacerii un mod de a-și îmbunătăți performanțele. Acțiunile GE, bunăoară, au avut rezultate slabe ani de-a rîndul. Acționarii mizează pe faptul că diviziile farmaceutică, aviatică și energetică vor reuși să aducă mai mult profit și să fie mai competitive în secolul următor, dacă își vor urma propria cale, separată – cu modele de afaceri mai bine focalizate, cu o alocare de capital personalizată și cu flexibilitate strategică.

Această abordare se pare că a dat roade în cazul Siemens, care consideră că reușita depășirii rivalului său istoric GE și a înregistrării de profituri sănătoase în anul 2021 se datorează deconglomerării companiei. Rămîne însă întrebarea: de ce au rezultate slabe conglomeratele? Răspunsul trimite la așa-numita „reducere de conglomerat” [evaluarea unui grup diversificat de afaceri și active la mai puțin decît suma părților sale – n. trad.]. Piețele tind să subevalueze acțiunile companiilor cu un portofoliu diversificat de afaceri. Dacă fiecare dintre diviziile unui conglomerat ar fi evaluată la nivelul unei firme cu profil unic din acel sector de activitate, ele ar valora mai mult, luate împreună.

Reducerea de conglomerat reflectă faptul că conglomeratele au un factor „Q Tobin” – raportul dintre valoarea de piață a unui activ fizic și valoarea sa de înlocuire – mai mic decît firmele cu profil unic, de sine stătătoare. Ceea ce se explică parțial prin alocarea, adesea greșită, a capitalului între divizii. Cînd sediul central alocă prea mult capital anumitor divizii, rentabilitatea activelor firmei scade.

Părerea îndeobște acceptată este că alocarea greșită de capital e rezultatul unui „socialism corporatist” – ca atunci cînd sediul central redistribuie capitalul de la diviziile mai profitabile către cele mai puțin profitabile, pentru a le furniza acestora din urmă resursele și stimulentele necesare unei ameliorări. Dar aceasta nu e o explicație completă, după cum am arătat, împreună cu colaboratorii mei, într-un studiu recent.

De fapt, cel mai probabil, sediile centrale vor tinde să aloce capital în exces diviziilor celor mai performante ale conglomeratului. Și asta deoarece, în procesul de decizie a alocării de capital, sînt luate în considerare propunerile directorilor de divizie. Diviziile care promit să aducă profiturile cele mai mari primesc finanțări – cu valori determinate de costurile estimate prezentate în propuneri.

Directorii însă au stofă de întemeietori de imperii și își doresc să aibă în subordine divizii tot mai mari: de aceea, ei umflă adesea costurile estimate ale propriilor proiecte. Iar dacă ei se află deja la conducerea celor mai profitabile divizii ale conglomeratului, costurile exagerate nu vor constitui o piedică în alocarea de fonduri de către biroul central. E limpede că acest mod de lucru nu asigură utilizarea cea mai eficientă a capitalului – de unde și „reducerea de conglomerat”.

Și totuși, abandonarea modelului conglomeratelor nu este singura cale de a evita această capcană. O competiție sporită a pieței poate struni considerabil apetitul de expansiune al directorilor de divizie, deoarece intensifică presiunea asupra sediilor centrale de a dirija fondurile către proiectele cele mai eficiente.

Ceea ce nu e o simplă speculație. În proiectul nostru de cercetare, am descoperit, împreună cu colaboratorii mei, că, de cînd China s-a alăturat Organizației Mondiale a Comerțului, cu două decenii în urmă, conglomeratele SUA au beneficiat de o reducere semnificativă a supraraportării costurilor de către directori, datorită confruntării cu concurența firmelor chineze. Supraraportarea a scăzut cu 15% față de creșterea deviației standard a importurilor chineze, în baza unei medii anuale de creștere a importurilor din China de 7%, între 1999 și 2007.

Cel mai mult au scăzut costurile în sectoarele de afaceri cele mai productive ale companiilor, care supraraportau, înainte, în cea mai mare măsură. Aceste sectoare au reușit să-și sporească productivitatea, în vreme ce sectoarele mai puțin productive au continuat să dea rezultate slabe sau chiar s-au restrîns. Ceea ce înseamnă că diviziile cele mai eficiente au primit cel mai mare capital.

Toate acestea au dus la o scădere vertiginoasă a reducerii de conglomerat a firmelor – o reducere de 32%, raportat la creșterea deviației standard a importurilor chineze. După criza financiară mondială din 2008, conglomeratele exportatoare – pentru care competiția chineză era cea mai acerbă – au ajuns chiar să-și poate asigura o „primă de conglomerat”. Între timp, conglomeratele care nu s-au confruntat cu competiția chineză au avut parte de o creștere a reducerii de conglomerat.

Firmele „superstar” au adesea atîta putere de piață, încît pot crește prețurile fără să piardă mulți clienți – ceea ce înseamnă că ele ajung, în cele din urmă, să producă prea puțin, la un preț prea mare. Înfruntînd puterea de monopol a acestor firme, China contracarează aceste distorsiuni ale pieței, obligînd conglomeratele să-și crească productivitatea și să reducă prețurile.

Firme precum GE și Siemens vor constata, probabil, că decizia lor de a diviza afacerile în mai multe companii va duce la o creștere a profiturilor și a prețurilor acțiunilor. Dar alte conglomerate avariate s-ar putea să constate că tot ceea ce le lipsește e o porție zdravănă de competiție.

Dalia Marin, profesor de Economie internațională la Școala de management a Facultății Politehnice din München, este bursier cercetător la CEPR (Centrul pentru Cercetare în Politică Economică) și bursier nerezident la Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory).

Foto: wikimedia commons

Copyright: Project Syndicate, 2022

Traducere de Matei PLEŞU

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.