Cultura tribului Pirahã

15 ianuarie 2021
Cultura tribului Pirahã jpeg

├Än cele dou─â articole anterioare din Dilema veche am descris detaliat diverse aspecte ale sistemului lingvistic al tribului Pirah├ú, o mic─â comunitate amazonian─â din Brazilia. Mai spuneam c─â profesorul Daniel Everett, sursa acestor informa╚Ťii (extrase de mine din cartea sa, DonÔÇÖt Sleep, There Are Snakes), e un lingvist american de sorginte sapirian─â, dintre aceia care studiaz─â limba unei comunit─â╚Ťi ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu cultura ╚Öi cu modul ei de via╚Ť─â, din pricina numeroaselor determin─âri reciproce.

Lucrurile bizare referitoare la limba Pirah├ú s-au acumulat ├«n noti╚Ťele luate de-a lungul anilor petrecu╚Ťi de Everett ├«n jungla amazonian─â, d├«nd na╚Ötere unor falii de ├«n╚Ťelegere: a fost foarte problematic, m─ârturise╚Öte autorul, s─â ├«╚Öi explice, de exemplu, cum se poate s─â nu numeri, deci s─â nu dispui de numerale ├«n vocabular, ╚Öi nici de cuantificatori. Cum se poate s─â ai doar timpuri verbale simple (care raporteaz─â o ac╚Ťiune la momentul vorbirii, deci prezent, trecut, viitor), dar nu ╚Öi timpuri perfecte (├«n care o ac╚Ťiune se raporteaz─â la o alt─â ac╚Ťiune din prezent, trecut, viitor). S─â nu ai termeni unici pentru culori. S─â ai doar c├«teva pronume personale ╚Öi doar cinci termeni pentru rela╚Ťii de rudenie. S─â nu ai propozi╚Ťii imbricate (embedded, ├«n englez─â ÔÇô adic─â propozi╚Ťii construite ├«n interiorul altor propozi╚Ťii). S─â nu ai fic╚Ťiune ╚Öi mituri ale crea╚Ťiei, ╚Öi nici amintiri mai vechi de dou─â genera╚Ťii, s─â nu desenezi ╚Öi s─â nu produci nici o alt─â form─â de art─â. S─â fii monolingv dup─â mai mult de 200 de ani de contacte regulate cu brazilienii.

Everett a ├«nv─â╚Ťat limba Pirah├ú cu scopul de a traduce Biblia ╚Öi astfel s─â aduc─â tribului mesajul Evangheliei, dar, atunci c├«nd le-a vorbit despre Hristos, aborigenii l-au ├«ntrebat cum arat─â ╚Öi unde st─â. Afl├«nd c─â Everett nu l-a v─âzut niciodat─â, ╚Öi-au exprimat n─âdejdea c─â poate vreun frate sau prieten de-al lui l-au v─âzut. C├«nd Everett le-a spus c─â nimeni nu l-a v─âzut vreodat─â cu excep╚Ťia celor de acum vreo dou─â mii de ani, ├«ns─â exist─â scrieri, au refuzat ferm s─â mai asculte ceva despre aceast─â persoan─â. Pirah├ú nu cred dec├«t ce v─âd. Toate acestea au fost coroborate, de c─âtre lingvist, cu obiceiurile membrilor tribului de a nu depozita sau conserva hrana (nici m─âcar) pentru a doua zi, de a nu planifica dec├«t ziua prezent─â, de a nu vorbi despre viitorul sau trecutul ├«ndep─ârtat ÔÇô cu alte cuvinte, cu preferin╚Ťa de a se concentra asupra momentului prezent. Astfel c─â, ├«ntr-o zi, Everett ├«ncepe s─â pun─â una l├«ng─â alta buc─â╚Ťile de puzzle ╚Öi formuleaz─â un principiu integrator care, dup─â p─ârerea lui, guverneaz─â at├«t existen╚Ťa, c├«t ╚Öi limba acestui trib unic: principiul experien╚Ťei nemijlocite. Conform acestei ipoteze, limba ╚Öi cultura Pirah├ú s├«nt legate una de alta printr-o constr├«ngere cultural─â care limiteaz─â referirea la orice iese din sfera experien╚Ťei imediate. Constr├«ngerea este astfel formulat─â: ÔÇ×Enun╚Ťurile declarative din Pirah├ú con╚Ťin doar afirma╚Ťii legate direct de momentul vorbirii, fie tr─âite de c─âtre vorbitor, fie v─âzute de un martor ocular viu de-a lungul vie╚Ťii vorbitoruluiÔÇŁ.

Acest principiu ar putea explica absen╚Ťa numeralelor ╚Öi a num─âr─âtorii: abstrac╚Ťiuni prin defini╚Ťie, de vreme ce presupun clasificarea obiectelor ├«n termeni generali, ele reflect─â abilit─â╚Ťi care se extind dincolo de experien╚Ťa imediat─â. Ar explica de ce Pirah├ú vorbesc foarte rar despre lucruri pe care le-a v─âzut cineva care a murit ├«ntre timp. Ar explica existen╚Ťa celui mai mic num─âr de cuvinte pentru grade de rudenie din lume: termenii lega╚Ťi de ├«nrudire (descri╚Öi de mine ├«n articolul anterior) desemneaz─â doar persoane care nu dep─â╚Öesc speran╚Ťa de via╚Ť─â a oric─ârui vorbitor ÔÇô un bunic poate fi v─âzut ├«n cei aproximativ 45 de ani c├«t tr─âie╚Öte ├«n mod normal un Pirah├ú, dar nu ╚Öi un str─âbunic. Desigur c─â str─âbunicii pot fi v─âzu╚Ťi, dar nu fac parte din experien╚Ťa comun─â, ├«n sensul c─â orice Pirah├ú ├«i vede m─âcar pe bunicii cuiva, dar nu orice Pirah├ú apuc─â s─â vad─â un str─âbunic.

Principiul ar explica ╚Öi absen╚Ťa istoriei, a folclorului, a crea╚Ťiei fic╚Ťionale. Membrii tribului au povestiri pe care le ├«mp─ârt─â╚Öesc ├«ntre ei, contribuind la coeziunea comunit─â╚Ťii, dar toate se refer─â la cele v─âzute din unghiul propriu. ├Än acela╚Öi timp, ei vorbesc despre visele pe care le au ├«n timpul somnului, de vreme ce fiecare e martor ocular la ce se petrece ├«n propriul vis. Sau cred ├«n existen╚Ťa spiritelor care, dup─â p─ârerea lor, iau forma animalelor sau plantelor din jur. Faptul c─â o relatare e credibil─â doar dac─â a fost v─âzut─â de cineva ├«nc─â viu este, sus╚Ťine Everett, explica╚Ťia e╚Öecului tuturor ├«ncerc─ârilor de convertire f─âcute aici, de misionarii cre╚Ötini, timp de aproape trei sute de ani.

Descoperirile ╚Öi explica╚Ťiile lingvistului american pun sub semnul ├«ntreb─ârii c├«teva afirma╚Ťii dragi lingvisticii contemporane, dar mai presus de toate ipoteza chomskyan─â referitoare la proprietatea limbii numit─â recursivitate. Recursivitatea este un termen preluat din analiza matematic─â ╚Öi denume╚Öte aplicarea repetat─â a unei reguli asupra rezultatelor succesive. Gramatica oric─ârei limbi este recursiv─â pentru c─â aplic─â tot timpul, repetitiv, diverse opera╚Ťii asupra unit─â╚Ťilor limbii. De exemplu, propozi╚Ťiile construite ├«n interiorul altor propozi╚Ťii (imbricarea men╚Ťionat─â mai sus), de tipul Omul care a venit este fratele meu ÔÇô ├«n care avem propozi╚Ťia imbricat─â care a venit ÔÇô, s├«nt bazate pe recursivitate. ├Äntr-o propozi╚Ťie precum Coada c├«inelui fratelui meu e scurt─â, dublarea termina╚Ťiei de genitiv pentru a ar─âta doi posesori e bazat─â tot pe recursivitate. Limba Pirah├ú nu con╚Ťine nici una dintre formele de mai sus. Propozi╚Ťiile enun╚Ťate de membrii acestui trib ar avea forma Omul a venit. El este fratele meu. Respectiv: Fratele meu are un c├«ine. Coada lui e scurt─â. Aceste particularit─â╚Ťi sintactice observate de Everett contrazic afirma╚Ťiile celui mai influent lingvist ├«n via╚Ť─â, Noam Chomsky, potrivit c─ârora nu exist─â limb─â f─âr─â recursivitate ├«ntruc├«t e singurul lucru inaccesibil altor specii.

Recursivitatea ne permite s─â vorbim, teoretic, la nesf├«r╚Öit despre un subiect, f─âc├«nd comentarii, ad─âug├«nd detalii ╚Öi explica╚Ťii. Everett nu neag─â faptul c─â ea exist─â ╚Öi e foarte important─â, dar nu e de acord cu p─ârerea c─â recursivitatea e o proprietate a limbii, ci a min╚Ťii. Ce e crucial ├«n apari╚Ťia limbii la om este recursivitatea g├«ndirii, spune el, ar─ât├«nd mai departe c─â aceast─â proprietate e doar un instrument care e folosit sau nu ├«ntr-o cultur─â. Absen╚Ťa construc╚Ťiilor recursive ├«ntr-o limb─â nu este un indicator al valorii sau complexit─â╚Ťii acelei limbi. Dac─â elemente prezente ├«ntr-o limb─â (inclusiv cuvinte) lipsesc din alta, ├«nseamn─â c─â acea comunitate de vorbitori nu a avut nevoie de ele. ├Än Pirah├ú nu exist─â verbe ca a crede (c─â), a vrea (s─â), a spune (c─â), care trebuie urmate obligatoriu de o propozi╚Ťie subordonat─â. O fraz─â ca John a spus c─â va veni e enun╚Ťat─â astfel: John a vorbit. El va veni. Dar acest lucru nu e important, sus╚Ťine Everett, pentru c─â, ├«n povestirile lor, Pirah├ú demonstreaz─â c─â au g├«ndire recursiv─â. G├«ndirea recursiv─â e cea care ne diferen╚Ťiaz─â de celelalte specii, iar implica╚Ťiile s├«nt c─â ipotezele chomskyene asupra Gramaticii Universale ╚Öi recursivit─â╚Ťii, care au trasat liniile de cercetare ├«n lingvistica american─â ╚Öi nu numai, de decenii bune, trebuie reformulate.

Cei peste cincisprezece ani care au trecut de c├«nd Everett a ├«nceput s─â publice aceste concluzii au fost marca╚Ťi de un val interminabil de controverse ╚Öi opozi╚Ťie, de un num─âr neobi╚Önuit de mare de cronici ╚Öi recenzii negative, de lucr─âri ╚Öi c─âr╚Ťi academice foarte critice, de atacuri la persoan─â ╚Öi mesaje electronice pline de ur─â; la unele conferin╚Ťe ╚Ťinute ├«n diverse universit─â╚Ťi din Brazilia au participat doar studen╚Ťii, corpul profesoral lingvistic, generativist ca orientare (chomskyan), refuz├«nd s─â fie prezent; munca lui ÔÇô uria╚Ö─â, incredibil─â, adesea riscant─â, plin─â de sacrificii (so╚Ťia ╚Öi copilul erau aproape s─â moar─â de malarie ├«n jungl─â) ÔÇô a fost catalogat─â drept ÔÇ×irelevant─âÔÇŁ, iar el ÔÇ×un ╚ÖarlatanÔÇŁ. ÔÇ×Ai crede c─â am scuipat pe crucifix la liturghieÔÇŁ, scrie el cu am─âr─âciune, ÔÇ×╚Öi asta doar pentru c─â am spus c─â Pirah├ú nu au propozi╚Ťii subordonate. (...) M─â a╚Öteptam s─â mi se indice erorile de judecat─â, sau s─â mi se dea exemple clare de informa╚Ťii pe care le-am trecut cu vederea, sau cineva s─â fac─â cercetare pe teren ╚Öi s─â-mi contrazic─â afirma╚Ťiile. A╚Öa se procedeaz─â ├«n mediul academic. (...) ├«n loc de asta, am fost f─âcut ├«n toate felurile.ÔÇŁ

Everett are acum aproape 70 de ani. C─âr╚Ťile lui s├«nt extraordinar de interesante ╚Öi u╚Öor de citit, iar filmul documentar The Amazon Code ar trebui v─âzut neap─ârat de toat─â lumea. Din experien╚Ť─â ╚Ötiu c─â pu╚Ťine s├«nt lucrurile, mai ales ├«n lingvistic─â, ├«n jurul c─ârora se face tevatur─â, la a╚Öa un nivel ╚Öi at├«t de mult timp. Cred c─â, de fapt, Everett este invidiat ad├«nc de confra╚Ťi: a tr─âit ├«ntr-un secol ├«n care majoritatea cercet─ârii din domeniu s-a putut face din fotoliu, ├«n care e foarte greu s─â vii cu o descoperire ╚Öi ├«n care lingvi╚Ötii nu mai reprezint─â mare lucru (Chomsky ├«nsu╚Öi e cunoscut marelui public datorit─â activismului s─âu politic, nu pentru teoriile sale lingvistice). Dar el, personal, a petrecut decenii ├«n jungle exotice ╚Öi a scos la iveal─â o limb─â rar─â cu tr─âs─âturi neobi╚Önuite, ceea ce ├«i asigur─â un loc ├«ntre marii lingvi╚Öti ai lumii (deja din timpul vie╚Ťii, nu post-mortem). Ca un Robinson Crusoe academic, a f─âcut lucruri desprinse din epoca romantic─â a marilor exploratori, capabil fiind s─â insufle ├«n cei tineri aspira╚Ťii pe m─âsur─â ╚Öi red├«nd lingvisticii antropologice frumuse╚Ťea de odinioar─â. ╚śi nu e u╚Öor s─â i se ierte asta.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.