Codul lingvistic și codul genetic

Codul lingvistic și codul genetic jpeg

├Än articolul din num─ârul trecut al Dilemei vechi vorbeam despre proprietatea limbii de a fi recursiv─â, fix├«nd originea termenului ├«n matematic─â, apoi identific├«nd aceast─â proprietate ├«n toat─â lumea natural─â (prin fractalii lui Mandelbrot), dar ╚Öi social─â, ├«n activit─â╚Ťile omului ╚Öi ├«n obiectele f─âcute de el. Am v─âzut c─â Gabriel Pareyon ├«ncearc─â s─â dea un r─âspuns la ├«ntrebarea privitoare la sursa propriet─â╚Ťilor fractalice (sau recursive) ale limbii, invoc├«nd biologia: structura oric─ârei limbi e modelat─â de rela╚Ťia dintre sistemul nervos ╚Öi creier ╚Öi de r─âspunsul organismului la mediul ├«nconjur─âtor.

Doar la nivel macro, grosier, g─âsim ceva adev─ârat ├«n aceast─â afirma╚Ťie: achizi╚Ťia limbajului la copil depinde de cei doi factori ÔÇô ereditatea (copilul mic s─â nu sufere de vreuna dintre acele boli genetice care afecteaz─â modul ├«n care este ├«nsu╚Öit─â limba matern─â) ╚Öi mediul (s─â existe expunere direct─â la limba vorbit─â). Dar aceast─â realitate concret─â, vizibil─â, ├«ntrupat─â, este doar expresia unei alte realit─â╚Ťi, ascunse, invizibile, de nivel micro, care a fost ├«ns─â descifrat─â ├«ndeajuns de oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â pentru a putea fi adus─â ├«n discu╚Ťia noastr─â: ADN-ul.

S─â recapitul─âm un pic recursivitatea ├«n limb─â, pe care o putem defini sintetic ca repetare a unui procedeu combinatorial aplicat succesiv la propriile rezultate: orice limb─â are un inventar fix de sunete/litere f─âr─â sens propriu, care se combin─â ├«n unit─â╚Ťi mai mari cu sens (morfeme), care se combin─â, la r├«ndul lor, ├«n unit─â╚Ťi semnificative ╚Öi mai mari (cuvinte), care se combin─â ├«n unit─â╚Ťi ╚Öi mai mari (sintagme), care se combin─â ├«n unit─â╚Ťi ╚Öi mai mari (propozi╚Ťii simple), care se combin─â ├«n unit─â╚Ťi ╚Öi mai mari (fraze). Acesta e tiparul, re╚Ťeta dup─â care se construiesc mesaje. De╚Öi num─ârul de elemente (sunete, morfeme, cuvinte) e, de fiecare dat─â, finit, consecin╚Ťa recursivit─â╚Ťii e posibilitatea formul─ârii unui num─âr infinit de mesaje. Combin─ârile nu se fac la ├«nt├«mplare, ci dup─â reguli (fonotactice la nivelul sunetelor/fonemelor, sintactice la nivelul urm─âtor) ├«n absen╚Ťa c─ârora rezultatul ar fi nonsensul.

De la codul lingvistic s─â trecem acum la codul genetic. Acesta con╚Ťine material ereditar bazat pe cinci tipuri diferite de substan╚Ťe chimice (nucleotide): A, T, G, C, U (adenin─â, timin─â, guanin─â, citozin─â, uracil). Un ╚Öir de ADN din cele dou─â ╚Öiruri paralele din spiral─â con╚Ťine milioane de secven╚Ťe de nucleotide, iar ele se leag─â cu cele din cel─âlalt ╚Öir dup─â reguli precise: A cu T ╚Öi G cu C.  Grupuri de c├«te trei nucleotide ├«nvecinate ├«n acela╚Öi ╚Öir formeaz─â un codon, exist├«nd 64 de moduri ├«n care ace╚Ötia se pot combina, d├«nd na╚Ötere aminoacizilor. Cele circa 20 de tipuri diferite de aminoacizi se combin─â la r├«ndul lor, rezult├«nd milioane de tipuri diferite de proteine care, ├«n combina╚Ťie cu alte substan╚Ťe chimice, dau na╚Ötere unei celule vii.

F─âc├«nd o paralel─â cu codul lingvistic, nucleotidele s├«nt alfabetul, inventarul finit de sunete/litere. Ele nu se pot lega la ├«nt├«mplare unele de altele (fonotactica din limb─â). Seriile de trei, codonii, pot fi asem─ânate morfemelor. Combina╚Ťiile lor, aminoacizii (considera╚Ťi ÔÇ×c─âr─âmizileÔÇŁ vie╚Ťii), s├«nt cuvintele (ÔÇ×c─âr─âmizileÔÇŁ mesajelor) care, combina╚Ťi la r├«ndul lor ├«ntr-o multitudine de posibilit─â╚Ťi, construiesc proteina (mesajul). Proteina trebuie s─â aib─â o anumit─â form─â, specificat─â de ADN (de ÔÇ×re╚Ťet─âÔÇŁ), altfel nu func╚Ťioneaz─â (mesajul nu are sens). Exist─â, dup─â cum vedem, combina╚Ťii ├«n serie (sintagmatice, ├«n limb─â) ╚Öi ├«n paralel (paradigmatice, ├«n limb─â).

Compara╚Ťia poate merge ╚Öi mai departe: ambele s├«nt coduri, ambele exprim─â informa╚Ťie, ambele transmit informa╚Ťie. ├Än ciuda autosimilarit─â╚Ťii sugerate de recursivitatea care st─â la baza proceselor care au loc ├«n ele, rezultatul e mereu nou, original. Mesajul/textul/poezia poate transmite sensuri originale ├«n ciuda mesajelor/textelor/poeziilor formulate anterior de miliarde de oameni, iar secven╚Ťele genetice din lumea vie difer─â de la specie la specie ╚Öi, ├«n cadrul aceleia╚Öi specii, de la individ la individ, astfel c─â, dac─â vorbim de om, s├«ntem indivizi unici de╚Öi s├«ntem cu to╚Ťii la fel. Totalitatea informa╚Ťiilor ereditare, genomul uman, exist─â ca posibilitate ideal─â, dar, ├«n procesul de construc╚Ťie a celulelor, prin complicatele procese de copiere ╚Öi traducere a instruc╚Ťiunilor codificate, pot ap─ârea erori, astfel c─â organismul ├«ntrupat e cu defecte, corupt, alterat. Similar, limba exist─â ca entitate ideal─â ├«n mintea vorbitorului, dar, ├«n producerea propriu-zis─â a vorbirii, apar erori de construc╚Ťie, gre╚Öeli, ezit─âri, iar rezultatul e cu defecte, corupt, alterat. Dac─â grup─âm termenii folosi╚Ťi ├«n limbajul medical de specialitate (simboluri, derivare, combin─âri, reguli, constr├«ngeri, instruc╚Ťiuni, transmitere, exprimare, transcriere, descifrare, traducere, mesager, copiere, transfer, liniaritate, secven╚Ťialitate etc.) observ─âm c─â g─âsim aceia╚Öi termeni ├«n lingvistic─â.

A╚Öadar, ├«n ad├«ncime, ADN-ul ÔÇô re╚Ťeta vie╚Ťii ÔÇô e cel care in-formeaz─â (formeaz─â pe din─âuntru) variatele manifest─âri ale lumii naturale. Tot ce e ├«n─âuntru se vede ├«n afar─â. E absurd ╚Öi reduc╚Ťionist s─â afirmi, ca Pareyon, c─â structura limbii depinde de rezultatul interac╚Ťiunii sistemului nervos cu creierul ╚Öi mediul, c├«nd rezultatul acestei interac╚Ťiuni este informa╚Ťia pe care o asimilezi; ├«n plus, ╚Öi sistemul nervos, ╚Öi creierul s├«nt determinate de planuri mai ad├«nci. Dar chiar ╚Öi a╚Öa, de ce ne-am opri cu regresia la ADN? Nu propun s─â mergem cu ea la infinit: ├«n informatic─â ╚Öi matematic─â, num─ârul de opera╚Ťiuni recursive care se pot face e limitat ╚Öi trebuie precizat, altfel programul se pr─âbu╚Öe╚Öte ├«n sine. Dar m─â ├«ntreb dac─â toate se termin─â la ADN. Cele men╚Ťionate aici ╚Ťin de genetic─â ╚Öi biochimie, lume material─â. Efectu├«nd ├«nc─â o opera╚Ťiune recursiv─â asupra acestui rezultat, ADN-ul, putem b─ânui o realitate ultim─â, imaterial─â, la care doar cu intui╚Ťia am putea ajunge, adic─â desprinz├«ndu-ne de materialismul ╚Öi literalismul descrierilor ╚Ötiin╚Ťifice. Numai c─â no╚Ťiunea c─â ceva exterior materiei (idee, con╚Ötiin╚Ť─â, energie) ar putea dirija complexele fenomene din lumea material─â nu place multora, ╚Öi nici nu poate fi demonstrat─â.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: wikimedia commons

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.