Cînd limba nu are sunete (II)

27 noiembrie 2020
Cînd limba nu are sunete (II) jpeg

Septembrie 1880. La Milano, în Italia, are loc al doilea Congres Internațional pentru Educația Surzilor, la care participă 165 de delegați din diferite țări europene plus Statele Unite ale Americii. Dintre ei, doar unul este surd. Proclamînd superioritatea vorbirii față de semnalizare, adunarea de vorbitori se arată îngrijorată de faptul că folosirea semnelor e vătămătoare articulării cuvintelor și clarității ideilor, drept care adoptă o rezoluție care, printre altele, prevede ca, în școlile pentru hipoacuzici, metoda de instruire să fie cea exclusiv orală. Ca urmare, limbajele semnelor, izvorîte spontan în comunitățile de utilizatori din nevoia de comunicare, sînt interzise în școlile speciale, elevii prinși semnalizînd sînt pedepsiți, profesorii surzi devin șomeri. În schimb, arătîndu-le cum să-și rotunjească buzele și să țină limba, profesorii vorbitori încearcă din răsputeri să-i determine pe elevi să înceapă să pronunțe corect.

1995, Washington D.C. Aici se află Colegiul Gallaudet, ridicat pe opt mii de metri pătrați de teren donat, în 1856, de Amos Kendall, pe atunci director general al Poștei americane, în vederea construirii unei școli-internat pentru doisprezece copii surzi și șase orbi. Proaspăt absolvent de filologie engleză și neștiind nimic despre limbajul semnelor, William Stokoe descinde în instituție cu misiunea de a preda literatură medievală. Din fericire pentru elevii de aici, directorul decisese să îndulcească rezoluția de la Milano (căreia doar SUA și Marea Britanie i se opuseseră, fără succes) și să permită semnalizarea între tineri, deși instruirea era oralistă. Astfel că, atunci cînd dă cu ochii de acest fenomen, Stokoe are o intuiție formidabilă: semnele reprezintă elemente autentice de limbă, nu doar imitații rudimentare.

Petrecîndu-și următorii ani nu doar predînd, ci și învățînd de la propriii elevi, în 1960 publică un studiu detaliat despre structura limbajului semnalizat american (ASL), apoi, patru ani mai tîrziu, e coautorul unui dicționar alcătuit pe principii lingvistice. El arată că semnul poate fi considerat echivalent pentru morfem (cuvînt, pentru publicul larg) și că, la fel ca acesta din urmă, care este alcătuit din subunități numite foneme (sunete, pentru publicul larg), semnul poate fi descompus în unități mai mici, pe care le numește chereme (de la grecescul cheir, „mînă”); cherologia își găsește echivalentul în fonologie (ca științe care studiază distribuția sau modul de combinare a acestor subunități).

Semnul este o combinație de aspecte: configurația palmei, locul anume al articulării semnului în spațiu și mișcarea. Diferența de mediu (sonor, respectiv vizual) imprimă vorbirii caracter de secvențialitate (putem articula sunete numai unul după altul), iar semnalizării caracter de simultaneitate – analiza semnului nu poate fi segmentată temporal, trebuie să fie aspectuală. La fel ca în cazul vocalelor și consoanelor, care nu transmit sens luate separat, ci doar combinate unele cu altele, semnificația unui semn nu stă nici în configurația palmei, nici în mișcare, nici în loc, ci în combinația lor unică.

Stokoe dezvoltă (împreună cu Carl Croneberg și Dorothy Casterline) un sistem de notare care azi îi poartă numele, făcînd pentru ASL ceea ce marii lingviști americani ai începutului de secol XX (Boas, Sapir, Bloomfield) au făcut pentru multe limbi amerindiene, aflate doar în stadiu oral: fixarea, în scris, a sistemului lingvistic. Aspectele menționate mai sus sînt notate prescurtat dez (de la designation – configurația palmei), tab (de la tabulation – localizarea), sig (de la signation – mișcarea). Un al patrulea aspect, orientarea palmei, va fi adăugat mai tîrziu.

Fiecare aspect este apoi examinat minuțios, descris și codificat printr-un simbol propriu. De exemplu, în spațiul din jurul trupului semnalizatorului (tab), Stokoe identifică șase locuri de articulare aflate deasupra umerilor – fața (întreagă) ○, partea de sus a feței sau sprîncenele⁔, mijlocul feței ◦, partea de jos a fețeiﮟ , obraz ), gît – dar mai există și altele (trunchi, cot, etc.) Mișcarea (sig) este foarte complexă, avînd în vedere planurile vertical (sus ˄, jos ˅, de sus în jos  ̴ ) și orizontal (stînga <, dreapta >, la dreapta și la stînga Ζ), dar și direcția (spre ┬, dinspre ┬, înainte și înapoi ꟾ) etc. Ordinea notării este tab, dez, sig: în articolul din numărul trecut, imaginea care ilustra noțiunea de mama se notează ͜ 5x , ceea ce înseamnă că semnul se face la bărbie (tab – locul), cu palma răsfirată (dez – configurația palmei), cu degetul mare atingînd bărbia (sig – mișcarea).

Aspectele pot fi descrise doar în termeni contrastivi, exact la fel ca sunetele (de exemplu, vocala a diferă de i pentru că prima e deschisă, iar a doua e închisă etc.). Schimbarea unui aspect duce la modificarea sensului semnului. De pildă, mișcarea: dacă îți lipești palmele una de alta, la o oarecare distanță de corp, sub ochi, apoi le deschizi și le închizi la loc, ai semnalizat substantivul carte. Dacă nu faci ambele mișcări, ci doar una, ai semnalizat deschide carte (palme inițial închise apoi deschise) sau închide carte (invers). Sau locul: pumnul strîns mișcat lîngă bărbie înseamnă înghețată, lîngă frunte înseamnă Suedia, iar lîngă piept înseamnă scuze.

În engleză, ordinea fixă a cuvintelor în sintaxă arată cine face ce și cui: piatra lovește mașina. În ASL, semnalizatorul arată către un anume loc în spațiu în timp ce comunică un substantiv, legînd astfel cuvîntul piatra cu acel loc, apoi mută semnul verbului lovește de la locul pietrei către cel al mașinii, ca să arate că piatra lovește mașina. Mișcarea se va face invers în cazul în care mașina lovește piatra.

Închei aici această prezentare extrem de schematică a sistemului de notare Stokoe (aveți în imagine o pagină a dicționarului său), spunînd că eforturile acestui lingvist au dus la schimbarea percepției generale a publicului care punea în mod naiv semnul egalității între absența vorbirii și absența limbii. Limba este o realitate psihologică, așa cum preciza Saussure cu mai mult de un secol în urmă, iar capacitatea de comunicare simbolică predatează vorbirea și/sau semnalizarea. Prin fixarea în scris a ASL și recunoașterea acesteia ca limbă naturală, Stokoe a dat comunității care o folosește o identitate, o cultură, deci o voce (paradoxal și metaforic). Decedat în 2000, la vîrsta de 80 de ani, a apucat să vadă felul profund în care a schimbat educația copiilor hipoacuzici în școlile speciale.

Între timp, Colegiul Gallaudet a devenit universitate, mai precis în 1986, cînd președintele Ronald Reagan a semnat Legea Educației pentru Surzi. Abraham Lincoln, în 1864, este cel care a semnat legea înaintată de Congres prin care instituția a fost autorizată să instruiască și să ofere diplome. Primii absolvenți au avut diplome semnate de președintele Ulysses Grant, iar obiceiul ca însuși președintele aflat în funcție să semneze aceste acte s-a păstrat și continuă și azi.

Universitatea Gallaudet oferă programe de licență în 40 de specializări, masterate în diverse domenii și chiar studii doctorale, prin care se recunoaște importanța contribuției la societate pe care absolut fiecare ființă umană o poate aduce. Dar nu e singura de acest fel în Statele Unite ori în lume: World Deaf Directory conține nume și link-uri ale instituțiilor de pe toate continentele care au programe, de diverse niveluri, adresate comunităților de persoane cu probleme de auz. Din păcate, numele României nu figurează pe listă. De limbajul semnelor românesc și situația de la noi mă voi ocupa, însă, altă dată. Pînă atunci, țin palma vertical, cu degetele lipite, și o mișc lateral.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.