Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?

Dalia MARIN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 941 din 21 ÔÇô 27 aprilie 2022
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg

├Änc─â de la ├«nceputul invad─ârii Ucrainei ordonate de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin, Guvernul german s-a aflat sub o presiune ├«n cre╚Ötere pentru a se al─âtura embargoului propus de Europa asupra energiei ruse╚Öti. E ├«ndeob╚Öte acceptat c─â, pentru a opri r─âzboiul pornit de Rusia, e necesar s─â i se taie finan╚Ťarea provenit─â din pl─â╚Ťile de miliarde de dolari pentru exporturile de petrol ╚Öi gaze.

Guvernul german se opune unui embargou energetic ÔÇô cu argumentul, adus de ministrul Economiei, Robert Habeck, c─â ar duce la ╚Öomaj ├«n mas─â, la s─âr─âcie ╚Öi la ample tulbur─âri sociale. S├«nt oare aceste ├«ngrijor─âri ├«ntemeiate?

Germania e indiscutabil dependentă de energia rusească într-o foarte mare măsură. Germania își asigură 55% din necesarul de gaz, 34% din cel de petrol și 26% din cel de cărbune din Rusia. Dar a găsi înlocuitori pentru petrolul și cărbunele rusesc nu ar fi chiar atît de greu.

De fapt, Germania a acceptat deja s─â se al─âture embargoului european ├«n privin╚Ťa c─ârbunelui rusesc ╚Öi a anun╚Ťat c─â ├«╚Öi propune s─â g─âseasc─â alternative la petrolul rusesc p├«n─â la sf├«r╚Öitul anului curent (ceea ce ar putea fi prea t├«rziu pentru a mai putea fi de folos Ucrainei). Spre deosebire de gazul natural livrat prin conducte, petrolul ╚Öi c─ârbunele beneficiaz─â de pie╚Ťe globale ╚Öi pot fi achizi╚Ťionate, practic, cam de peste tot. ├Än plus, Germania are rezerve strategice din ambele produse.

Gazul reprezint─â principala problem─â, deoarece nu poate fi livrat dec├«t prin conducte deja existente. ├Äntrebarea care se pune este dac─â Germania poate g─âsi ├«nlocuitori pe termen scurt pentru importurile din Rusia. Pentru a afla un r─âspuns, putem consulta noul buletin de informare strategic─â ECONtribute Policy Brief, elaborat de un grup de economi╚Öti germani de v├«rf, care au ├«ncercat s─â cuantifice consecin╚Ťele opririi importurilor de gaz rusesc. Rezultatele la care au ajuns autorii s├«nt c├«t se poate de credibile. Ei folosesc un model macro multisectorial de ultim─â genera╚Ťie pentru a explica complexit─â╚Ťile lan╚Ťurilor de aprovizionare moderne ╚Öi aduc ├«n prim-plan cuno╚Ötin╚Ťe de detaliu despre pia╚Ťa de energie german─â.

conducte jpg jpeg

Studiul relev─â c─â oprirea imediat─â a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% p├«n─â la 2,2% din PIB. Ceea ce reprezint─â, poten╚Ťial, o sc─âdere considerabil─â a cre╚Öterii economice, dar nu e c├«tu╚Öi de pu╚Ťin catastrofal. Chiar ╚Öi ├«n cel mai pesimist scenariu, contrac╚Ťia economic─â a fi mai pu╚Ťin sever─â ca ├«n timpul pandemiei de COVID-19 din 2020, c├«nd PIB-ul german a sc─âzut cu 4,6%.

Sc─âderea estimat─â a capacit─â╚Ťii de produc╚Ťie variaz─â mult ├«n acest model, ├«n func╚Ťie de c├«t de bine reu╚Öe╚Öte economia german─â s─â realoce resurse c─âtre alte sectoare ╚Öi s─â g─âseasc─â ├«nlocuitori pentru gaz. Studiul presupune c─â ÔÇ×elasticitatea ├«nlocuiriiÔÇŁ e foarte sc─âzut─â, dar diferit─â de zero, ceea ce ├«nseamn─â c─â, de╚Öi gazele ruse╚Öti s├«nt greu de ├«nlocuit, gospod─âriile ╚Öi firmele germane pot opta pentru alte surse de energie ╚Öi importa mai mult gaz din Olanda sau Norvegia, pe termen scurt.

Sc─âderile capacit─â╚Ťii de produc╚Ťie ar fi modeste (sub 1% din PIB), chiar dac─â elasticitatea ├«nlocuirii e foarte sc─âzut─â, deoarece ├«ntr-o economie cu lan╚Ťuri de aprovizionare complexe exist─â mai multe posibilit─â╚Ťi de a g─âsi furnizori alternativi. Un risc care trebuie luat ├«n seam─â e ceea ce economi╚Ötii numesc componenta ÔÇ×O-ringÔÇŁ a lan╚Ťurilor de aprovizionare (o referire la defec╚Ťiunea catastrofal─â care a provocat ├«n 1986 dezastrul navei spa╚Ťiale Challenger): dac─â o verig─â esen╚Ťial─â a unui lan╚Ť cedeaz─â, toate verigile care ├«i urmeaz─â pot ceda la r├«ndul lor, provoc├«nd efecte negative care se propag─â pe ├«ntinsul ├«ntregii economii.

├Än tot cazul, cancelarul german Olaf Scholz a respins buletinul de informare, ├«ntr-un interviu foarte popular, argument├«nd c─â modelele propuse de studiu nu s├«nt valabile ├«n lumea real─â. El a obiectat c─â fizica elementar─â ÔÇô cum ar fi timpul necesar pentru a construi o nou─â conduct─â ÔÇô contrazice studiul, conform c─âruia sc─âderea capacit─â╚Ťii de produc╚Ťie poate fi atenuat─â. ├Än plus, insist─â Scholz, Guvernul e mai familiarizat cu constr├«ngerile economice relevante dec├«t autorii studiului, deoarece se afl─â ├«n permanent─â leg─âtur─â cu ├«ntreprinderi majore precum Siemens Energy ╚Öi gigantul din industria chimic─â BASF. Ambele companii sus╚Ťin c─â renun╚Ťarea la gazele ruse╚Öti ar fi dezastruoas─â.

Dar ├«n timpuri de prefaceri majore, c├«nd lucrurile se duc de r├«p─â, ar trebui s─â-i ascult─âm pe economi╚Öti, ╚Öi nu pe marii industria╚Öi, care prefer─â ÔÇô cum altfel? ÔÇô continuarea afacerilor pe calea bine ╚Ötiut─â. Companiile ├«╚Öi cunosc opera╚Ťiunile de zi cu zi mai bine dec├«t oricine altcineva ÔÇô dar economi╚Ötii pot ├«mbog─â╚Ťi modelele pe care le propun cu o experien╚Ť─â istoric─â mai profund─â, transform├«ndu-le ├«n instrumente mai adecvate pentru analiza tuturor modurilor ├«n care o economie se poate ajusta.

De exemplu, modelul unei poten╚Ťiale decupl─âri de la gazul rusesc prefigurat de documentul ECONtribute include experien╚Ťa crizei petrolului din 1973. ├Än plus, Scholz gre╚Öe╚Öte cu privire la modelele macro: ele respect─â fizica, deoarece ╚Ťin cont de caracterul limitat al resurselor ╚Öi de alte constr├«ngeri economice.

P├«n─â la urm─â, re╚Ťinerea Germaniei de a sus╚Ťine p├«n─â la cap─ât un embargou energetic e mai mult dec├«t o simpl─â problem─â logistic─â. Wandel durch Handel (transformare prin comer╚Ť), vechiul model de afaceri al ╚Ť─ârii, va trebui schimbat la r├«ndul s─âu. ├Än prezent, sarcina nu e de a gestiona efectele pierderilor comerciale, ale costurilor crescute pentru energie sau ale sc─âderii cre╚Öterii economice. Trebuie gestionat ceea ce Scholz admite ca fiind un punct de cotitur─â istoric ÔÇô sau ÔÇ×ZeitwendeÔÇŁ. ╚śi, dup─â cum arat─â clar r─âspunsul s─âu la buletinul ECONtribute, Germania nu a ajuns ├«nc─â ├«n acest punct.

Dalia Marin, profesor de Economie interna╚Ťional─â la ╚ścoala de management a Facult─â╚Ťii Politehnice din M├╝nchen, este bursier cercet─âtor la CEPR (Centrul pentru Cercetare ├«n Politic─â Economic─â) ╚Öi bursier nerezident la Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory).

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.