Ce e într-o voce

Ce e într o voce jpeg

C├«teodat─â, ├«ntr-o conversa╚Ťie telefonic─â, se ├«nt├«mpl─â s─â aud, pe l├«ng─â vocea interlocutorului, propriile mele cuvinte, la o secund─â distan╚Ť─â de momentul producerii lor, ca un fel de a treia voce pe fir. Dup─â un moment de derut─â, am un sentiment de nepl─âcere: al cui e glasul acesta dezagreabil? ╚śi de ce mi se pare c─â ar trebui s─â sune altfel? Odat─â pornit, t─âv─âlugul ├«ntreb─ârilor nu mai poate fi oprit: cum se explic─â varietatea extraordinar─â a vocilor umane (├«n linie cu amprentele, astfel ├«nc├«t, de exemplu, unele b─ânci engleze╚Öti au ├«nlocuit sistemul cu parol─â din serviciile de banking prin telefon cu sisteme de recunoa╚Ötere vocal─â, considerate mult mai sigure)? Spune vocea ceva personal despre vorbitorul c─âreia ├«i apar╚Ťine?

Exist─â un consens ├«n ziua de azi asupra presupunerii c─â, dac─â e totul ├«n regul─â din punct de vedere fizic, oamenii se nasc cu aceea╚Öi zestre biologic─â de sunete ÔÇô numite chiar a╚Öa, sunete biologice, din cauza faptului c─â s├«nt determinate de configura╚Ťia tractului vocal. ├Än primul an de via╚Ť─â, acestea se transform─â ├«n sunete lingvistice sub ac╚Ťiunea factorului social ╚Öi vor constitui inventarul sonor al unei limbi, studiat de fonetic─â; combina╚Ťiile acestor sunete, studiate de fonologie, vor sta la baza construirii mesajelor. Sunetele biologice nu dispar (putem morm─âi, ofta, murmura etc.), iar de sunetele lingvistice ne putem dispensa ├«n procesele de manifestare a vocii diferite de vorbire (de exemplu, c├«nd c├«nt─âm). Dar care e mecanismul fiziologic propriu-zis, generator de sunete? C├«t adev─âr este ├«n afirma╚Ťia poetului romantic american H.W. Longfellow, cum c─â vocea omului ar fi organul sufletului, sau ├«n credin╚Ťa pre-renascentist─â conform c─âreia vocea ar veni din inim─â?

Tractul vocal are p─âr╚Ťi comune cu cel digestiv ╚Öi cu cel respirator (mul╚Ťi dintre mu╚Öchii folosi╚Ťi c├«nd ├«nghi╚Ťim, respectiv inspir─âm/expir─âm, s├«nt necesari ╚Öi atunci c├«nd vorbim): cavitatea bucal─â, cavitatea nazal─â, faringe, laringe, trahee, pl─âm├«ni. ├Än laringe (numit, ├«n englez─â, ╚Öi ÔÇ×voice boxÔÇŁ) se afl─â corzile vocale, o structur─â binar─â ├«n form─â de V alc─âtuit─â din straturi de mu╚Öchi, ligamente ╚Öi membrane. Mediul care activeaz─â acest mecanism complex e aerul: mu╚Öchiul diafragmei, care separ─â pl─âm├«nii de stomac, se dilat─â descendent ÔÇô tragem aer ├«n piept ÔÇô, apoi aerul eliberat trece printre corzile vocale ╚Öi, prin frecare cu ele, le face s─â vibreze, rezultatul fiind sunetul. Cele dou─â corzi (numite, ├«n englez─â, mai corect: folds/pliuri) plus distan╚Ťa (deschiz─âtura) dintre ele formeaz─â glota. Vocea masculin─â difer─â de cea feminin─â cu o octav─â, diferen╚Ťa fiind produs─â de vibra╚Ťiile glotale, de forma deschiz─âturii glotei ╚Öi de modul ├«n care aerul expirat se scurge prin aceasta. Corzile vocale vibreaz─â prin contrac╚Ťie, pe toat─â lungimea lor, ├«n─âl╚Ťimea unui sunet depinz├«nd de gradul de contrac╚Ťie: cu c├«t acesta e mai mare, cu at├«t vibra╚Ťiile s├«nt mai frecvente, iar tonul e mai ├«nalt. La b─ârba╚Ťi, frecven╚Ťa fundamental─â e de aproximativ 125 Hz, iar la femei, 200 Hz.

├Än ceea ce prive╚Öte sunetele lingvistice, acestea s├«nt sunete de deschidere (ÔÇ×vocaleÔÇŁ), cu tonuri muzicale (aerul expirat trece f─âr─â opreli╚Öti prin ├«ntregul canal fonator), ╚Öi sunete de ├«nchidere (ÔÇ×consoaneÔÇŁ), cu zgomote (aerul expirat ├«nt├«mpin─â obstacole undeva pe parcursul canalului fonator, ├«n a╚Öa-numitele puncte de articula╚Ťie ÔÇô de exemplu, buzele se ├«nchid pentru /p/ ╚Öi /b/, limba atinge puntea alveolar─â pentru /t/ ╚Öi /d/, din╚Ťii de pe maxilarul superior ating buza inferioar─â pentru /f/ ╚Öi /v/ ╚Ö.a.m.d.). Peste o sut─â de mu╚Öchi din corpul nostru trebuie s─â se coordoneze perfect pentru ca noi s─â putem articula corect un mesaj. Fiecare glas are propriul timbru (ori culoare) ╚Öi ton (mai ├«nalt sau mai jos), ├«n func╚Ťie de sex, de v├«rst─â (copiii, de exemplu, au voci nediferen╚Ťiate, sub╚Ťiri, indiferent de sex) ╚Öi de caracteristicile tractului vocal, ale ÔÇ×rezonatorilorÔÇŁ (forma ╚Öi m─ârimea gurii, forma ╚Öi m─ârimea faringelui).

Un rol extraordinar de important ├«n vorbire ├«l are intona╚Ťia. Informa╚Ťia pe care o transmitem cu un mesaj oral este ├«nso╚Ťit─â de varia╚Ťii ale vocii ├«n ceea ce prive╚Öte sonoritatea (tare, sc─âzut─â), viteza (rapid─â, calm─â), calitatea (aspr─â, bl├«nd─â), ├«n─âl╚Ťimea (├«nalt─â, joas─â), cheia (oficial─â, personal─â), ├«n func╚Ťie de emo╚Ťiile ╚Öi atitudinile pe care le transmitem. Ca ÔÇ×linie melodic─âÔÇŁ a vorbirii, ea poate fi antrenat─â, educat─â, falsificat─â. Vocea, ├«n schimb, e un marker al identit─â╚Ťii pentru c─â e rezultatul fiziologiei personale. Diversele (rare) studii academice din prezent bazate pe experimente cu subiec╚Ťi care trebuie s─â asculte diferite tipuri de glas arat─â c─â, prin simpla ascultare atent─â a vocii, se pot deduce tr─âs─âturile de personalitate, statutul socio-economic, v├«rsta, ├«n─âl╚Ťimea ╚Öi greutatea vorbitorului. C─â, de fapt, cineva care te ascult─â f─âr─â s─â te vad─â ar putea fi capabil s─â ghiceasc─â ╚Öi cum ar─â╚Ťi, la fel ca o persoan─â care se uit─â la fotografia ta. ├Äntr-unul dintre aceste studii, ├«n peste 75% din cazuri, subiec╚Ťii au fost ├«n stare s─â potriveasc─â corect vocea unui vorbitor necunoscut cu fotografia lui. (├Än parantez─â amintesc de importan╚Ťa alegerii inspirate, ├«n studiourile de film hollywoodiene, a vocilor ÔÇ×├«mprumutateÔÇŁ de actori personajelor de film animat.) Vocea contribuie la formarea automat─â, ├«n interlocutor, a unei prime impresii asupra personalit─â╚Ťii vorbitorului. Un alt studiu recent arat─â unanimitate ├«n percep╚Ťie: vocea care nu e monoton─â, care con╚Ťine varia╚Ťie ├«n linia melodic─â, e considerat─â a avea personalitate, posesorul este privit cu mai mult─â ├«ncredere dec├«t cineva care se exprim─â pe un ton plat, iar b─ârba╚Ťii care au o voce plin─â ╚Öi joas─â (╚Öti╚Ťi reclama de la Alpecin, care te ├«ndeamn─â s─â lup╚Ťi pentru p─ârul t─âu?) s├«nt considera╚Ťi competen╚Ťi, integri ╚Öi puternici fizic.

Dar cum stau lucrurile ├«n ceea ce prive╚Öte percep╚Ťia propriei voci? Tot studiile prezente arat─â c─â ├«ntre cum ├«╚Öi aude vocea fiecare ╚Öi cum o aud ceilal╚Ťi exist─â o mic─â diferen╚Ť─â calitativ─â: ne auzim vocea ca fiind mai joas─â dec├«t e ea ├«n realitate. De aceea, foarte multe persoane m─ârturisesc (al─âturi de mine) c─â, atunci c├«nd ╚Öi-au auzit vocea ├«nregistrat─â pentru prima dat─â, ini╚Ťial nu au recunoscut-o ca fiind a lor, apoi c─â nu le-a pl─âcut cum sun─â pentru c─â tr─âiser─â cu alt─â impresie (un chestionar-fulger printre prietenii mei de pe Facebook, f─âcut pentru o confirmare ad-hoc a rezultatelor acestor studii, arat─â c─â 76 dintr-un total de 106 nu agreeaz─â deloc sunetul real al propriei voci). Rebecca Kleinberger, cercet─âtoare la MIT, explic─â diferen╚Ťa dintre cele dou─â: vocea ÔÇ×extern─âÔÇŁ c─âl─âtore╚Öte prin aer, f─âr─â obstacole, pe c├«nd cea ÔÇ×intern─âÔÇŁ trece prin patru filtre. Primul filtru s├«nt oasele craniului; al doilea filtru, mecanic, e un mic compartiment situat ├«n urechea intern─â cu rolul de a o proteja de propriile noastre sunete; al treilea filtru, biologic, e cohleea, o structur─â spiralat─â tot din urechea intern─â, f─âcut─â din celule vii, programat─â, prin acomodare, s─â devin─â tot mai pu╚Ťin sensibil─â la propria noastr─â voce; ├«n fine, exist─â un al patrulea filtru, neurologic: de c├«te ori deschidem gura ca s─â producem un sunet, propriul cortex auditiv devine inactiv ÔÇô creierul nu ne ascult─â, de╚Öi ne aude.

Vocea poate transmite foarte nuan╚Ťat gama larg─â a emo╚Ťiilor umane. Starea psihologic─â din prezent a unui vorbitor ÔÇô bucuria sau triste╚Ťea lui ÔÇô poate fi recunoscut─â ├«n absen╚Ťa oric─ârui mesaj, doar prin sunet. Mai mult dec├«t at├«t, ├«n laboratorul media unde lucreaz─â Kleinberger s-au f─âcut progrese remarcabile cu ajutorul inteligen╚Ťei artificiale, prin care s-au pus la punct algoritmi de identificare ╚Öi chiar prezicere, ├«n analiza vocii unui individ, a stadiilor timpurii ale bolii lui Parkinson, a bolii cardiace, a depresiei ╚Öi a balan╚Ťei hormonale. Ca orice lucru care apar╚Ťine omului, fona╚Ťia poate fi studiat─â dintr-o mul╚Ťime de unghiuri, pe l├«ng─â acustic─â ╚Öi fonetic─â: neurofiziologie, psihologie, afaziologie, muzicologie, cibernetic─â. Rezultatele coroborate vor dezv─âlui, f─âr─â ├«ndoial─â, complexitatea ╚Öi frumuse╚Ťea acestui fenomen care e ├«nc─â departe de a fi elucidat ├«n toate aspectele sale.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: spectrograma vocii omenești (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.