Care e adevărata miză a competiției sino-americane?

Joseph S. NYE Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 923 din 16 – 22 decembrie 2021
Care e adevărata miză a competiției sino americane? jpeg

Statele Unite și China își dispută întîietatea în materie de tehnologie. America a fost întotdeauna în prima linie, în ceea ce privește dezvoltarea de tehnologii (bio, nano, ale informației) esențiale pentru creșterea economică în secolul al XXI-lea. Mai mult, universitățile americane axate pe cercetare se află în fruntea învățămîntului superior la nivel mondial. În clasamentul anual al universităților din întreaga lume, întocmit de Universitatea Shanghai Jiao Tong, șaisprezece din primele douăzeci de universități se află în SUA – și nici una în China.

Dar China investește masiv în cercetare și dezvoltare, și concurează deja SUA în domenii-cheie, cum ar fi, nu în ultimul rînd, cel al inteligenței artificiale (IA), în care speră să devină lider global pînă în anul 2030. Potrivit unor experți, China are șanse mari să atingă acest obiectiv, ținînd cont de resursele ei imense de date, de lipsa reglementărilor pentru protecția datelor personale și de faptul că progresele în materie de învățare automată necesită ingineri specializați în mai mare măsură decît savanți de top. Dată fiind importanța învățării automate ca tehnologie universală cu utilizări în multe alte domenii, progresele Chinei în IA au o semnificație aparte.

Mai mult, progresul tehnologic chinez nu se mai bazează doar pe imitație. Administrația fostului președinte american Donald Trump a impus sancțiuni Chinei pentru practici comerciale neloiale și pentru furtul și transferurile abuzive de proprietate intelectuală. În baza reciprocității, SUA au argumentat că, atîta vreme cît China poate bloca accesul la Google și Facebook din rațiuni de securitate, SUA pot lua măsuri similare împotriva unor giganți chinezi precum Huawei și ZTE. Dar China continuă să fie inovatoare.

În urma crizei financiare globale din 2008 și a marii recesiuni care i-a urmat, liderii chinezi au început să creadă că America era în declin. China a abandonat politica moderată, de discreție și răbdare, a lui Deng Xiaoping, și a trecut la o abordare mai fermă, care a inclus construirea (și militarizarea) de insule artificiale în Marea Chinei de Sud, măsuri de coerciție economică față de Australia și anularea garanțiilor cu privire la Hong Kong. În aceste condiții, unii americani au început să ia în calcul necesitatea unei „decuplări” generale. Dar, chiar dacă detașarea lanțurilor de aprovizionare tehnologică aflate în legătură directă cu domeniul securității naționale e foarte importantă, ar fi o greșeală să nu realizăm că decuplarea totală de economia Chinei ar implica costuri enorme pentru SUA.

Diferența dintre relația pe care SUA o au cu China și cea pe care au avut-o cu URSS, în timpul Războiului Rece, este tocmai această interdependență economică profundă. Cu sovieticii, SUA au jucat un șah unidimensional, în care ambele tabere erau în mare măsură interdependente pe plan militar, dar nu și pe plan economic sau al relațiilor transnaționale.

Cu China, dimpotrivă, SUA joacă un joc de șah tridimensional, cu o distribuire diferențiată a puterii pe cele trei niveluri – militar, economic și transnațional. Dacă ignorăm relațiile de putere de pe tablele de joc economice și transnaționale, fără a mai pune la socoteală interacțiunea verticală dintre table, vom avea de suferit. O strategie bună față de China trebuie să evite determinismul militar și să înglobeze toate cele trei dimensiuni ale interdependenței.

Regulile care guvernează relațiile economice vor trebui revizuite. Cu multă vreme înainte de pandemie, sistemul hibrid de capitalism de stat al Chinei a urmat un model mercantil care a perturbat funcționarea Organizației Mondiale a Comerțului și a contribuit la creșterea unui populism distructiv în rîndul democrațiile occidentale.

Astăzi, aliații Americii sînt mult mai conștienți de riscurile politice și de securitate presupuse de spionajul chinez, de transferurile forțate de tehnologie (FTT), de interacțiunile comerciale strategice și de acordurile asimetrice cu China. Rezultatul va fi o decuplare tot mai accentuată a lanțurilor de aprovizionare tehnologică, mai ales atunci cînd este în joc securitatea națională. Negocierea unor noi reguli comerciale ar putea împiedica escaladarea acestei decuplări. În acest context, puterile mijlocii s-ar putea reuni și elabora un acord comercial pentru tehnologia comunicației și a informației la care vor putea lua parte țările care respectă standardele democratice de bază.

Nu va exista o rețetă universală. În domenii ca neproliferarea nucleară, menținerea păcii, sănătatea publică și schimbările climatice, SUA și China pot găsi un teren instituțional comun. Dar în alte domenii, ar fi mai indicat ca SUA să-și stabilească propriile standarde democratice. Pe termen lung, ușa poate rămîne deschisă pentru China, dar trebuie să acceptăm că acest termen poate fi cu adevărat foarte lung.

Chiar dacă puterea și autoritatea Chinei sînt în ascensiune, colaborarea Americii cu parteneri care împărtășesc aceleași valori va crește șansele ca normele liberale să prevaleze în domeniul tehnologic și comercial. Stabilirea unui consens transatlantic mai puternic în privința guvernării globale este și ea importantă. Vestul va putea modela regulile comerțului și investițiilor globale, precum și standardele tehnologice, numai în cooperare cu Japonia, Coreea de Sud și cu alte economii asiatice, și va putea asigura astfel un „teren de joc” mai puțin accidentat pentru companiile care operează în străinătate.

Luate împreună, economiile țărilor democratice o vor depăși pe cea chineză în decursul acestui secol, dar numai dacă își unesc forțele. Acest factor diplomatic va fi mai important decît chestiunea dezvoltării tehnologice a Chinei. Tehnologia e importantă pentru evaluarea viitorului echilibru al puterilor între SUA și China, dar alianțele contează chiar mai mult.

Un răspuns pe măsură la provocarea tehnologică pe care o reprezintă China va depinde, în cele din urmă, de ameliorarea politicii interne, dar și de acțiunile externe ale Americii. O mai bună susținere a cercetării și dezvoltării e și ea importantă. Autosuficiența e întotdeauna un pericol, dar la fel de periculoasă este și lipsa de încredere sau o reacție excesivă provocată de o teamă exagerată. După cum susținea John Deutch, fostul rector al MIT, dacă SUA își ating potențialul maxim al capacității de inovație, „marele salt înainte al Chinei va reuși, în cel mai bun caz, să reducă cu cîțiva pași distanța pînă la statutul de lider în inovație de care se bucură SUA în momentul de față”.

Imigrația va juca și ea un rol important în menținerea statutului de lider tehnologic al Americii. În 2015, cînd l-am întrebat pe fostul prim-ministru singaporez Lee Kuan Yew de ce nu credea că America va fi depășită de China, el a evocat capacitatea Americii de a se folosi de talentele întregului mapamond – posibilitatea blocată, în China, de naționalismul etnic în favoarea majorității Han. Faptul că multe companii din Silicon Valley au președinți și fondatori asiatici nu e întîmplător.

Odată cu trecerea timpului și cu libera circulație a persoanelor, tehnologia se răspîndește inevitabil. Dacă SUA vor bloca, de teama scurgerii de informații tehnologice, acest prețios import de resurse umane, își vor pierde unul dintre cele mai importante atuuri. O politică de imigrație hiper-restrictivă ar putea reduce drastic inovația tehnologică – fapt care nu trebuie pierdut din vedere pe parcursul dezbaterilor aprinse despre concurența strategică.

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Universitatea Harvard şi autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2021 

traducere de Matei PLEŞU

Foto: Xi Jinping și Joe Biden (wikimedia commons)

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.