Care e adevărata miză a competiției sino-americane?

Joseph S. NYE Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 923 din 16 – 22 decembrie 2021
Care e adevărata miză a competiției sino americane? jpeg

Statele Unite și China își dispută întîietatea în materie de tehnologie. America a fost întotdeauna în prima linie, în ceea ce privește dezvoltarea de tehnologii (bio, nano, ale informației) esențiale pentru creșterea economică în secolul al XXI-lea. Mai mult, universitățile americane axate pe cercetare se află în fruntea învățămîntului superior la nivel mondial. În clasamentul anual al universităților din întreaga lume, întocmit de Universitatea Shanghai Jiao Tong, șaisprezece din primele douăzeci de universități se află în SUA – și nici una în China.

Dar China investește masiv în cercetare și dezvoltare, și concurează deja SUA în domenii-cheie, cum ar fi, nu în ultimul rînd, cel al inteligenței artificiale (IA), în care speră să devină lider global pînă în anul 2030. Potrivit unor experți, China are șanse mari să atingă acest obiectiv, ținînd cont de resursele ei imense de date, de lipsa reglementărilor pentru protecția datelor personale și de faptul că progresele în materie de învățare automată necesită ingineri specializați în mai mare măsură decît savanți de top. Dată fiind importanța învățării automate ca tehnologie universală cu utilizări în multe alte domenii, progresele Chinei în IA au o semnificație aparte.

Mai mult, progresul tehnologic chinez nu se mai bazează doar pe imitație. Administrația fostului președinte american Donald Trump a impus sancțiuni Chinei pentru practici comerciale neloiale și pentru furtul și transferurile abuzive de proprietate intelectuală. În baza reciprocității, SUA au argumentat că, atîta vreme cît China poate bloca accesul la Google și Facebook din rațiuni de securitate, SUA pot lua măsuri similare împotriva unor giganți chinezi precum Huawei și ZTE. Dar China continuă să fie inovatoare.

În urma crizei financiare globale din 2008 și a marii recesiuni care i-a urmat, liderii chinezi au început să creadă că America era în declin. China a abandonat politica moderată, de discreție și răbdare, a lui Deng Xiaoping, și a trecut la o abordare mai fermă, care a inclus construirea (și militarizarea) de insule artificiale în Marea Chinei de Sud, măsuri de coerciție economică față de Australia și anularea garanțiilor cu privire la Hong Kong. În aceste condiții, unii americani au început să ia în calcul necesitatea unei „decuplări” generale. Dar, chiar dacă detașarea lanțurilor de aprovizionare tehnologică aflate în legătură directă cu domeniul securității naționale e foarte importantă, ar fi o greșeală să nu realizăm că decuplarea totală de economia Chinei ar implica costuri enorme pentru SUA.

Diferența dintre relația pe care SUA o au cu China și cea pe care au avut-o cu URSS, în timpul Războiului Rece, este tocmai această interdependență economică profundă. Cu sovieticii, SUA au jucat un șah unidimensional, în care ambele tabere erau în mare măsură interdependente pe plan militar, dar nu și pe plan economic sau al relațiilor transnaționale.

Cu China, dimpotrivă, SUA joacă un joc de șah tridimensional, cu o distribuire diferențiată a puterii pe cele trei niveluri – militar, economic și transnațional. Dacă ignorăm relațiile de putere de pe tablele de joc economice și transnaționale, fără a mai pune la socoteală interacțiunea verticală dintre table, vom avea de suferit. O strategie bună față de China trebuie să evite determinismul militar și să înglobeze toate cele trei dimensiuni ale interdependenței.

Regulile care guvernează relațiile economice vor trebui revizuite. Cu multă vreme înainte de pandemie, sistemul hibrid de capitalism de stat al Chinei a urmat un model mercantil care a perturbat funcționarea Organizației Mondiale a Comerțului și a contribuit la creșterea unui populism distructiv în rîndul democrațiile occidentale.

Astăzi, aliații Americii sînt mult mai conștienți de riscurile politice și de securitate presupuse de spionajul chinez, de transferurile forțate de tehnologie (FTT), de interacțiunile comerciale strategice și de acordurile asimetrice cu China. Rezultatul va fi o decuplare tot mai accentuată a lanțurilor de aprovizionare tehnologică, mai ales atunci cînd este în joc securitatea națională. Negocierea unor noi reguli comerciale ar putea împiedica escaladarea acestei decuplări. În acest context, puterile mijlocii s-ar putea reuni și elabora un acord comercial pentru tehnologia comunicației și a informației la care vor putea lua parte țările care respectă standardele democratice de bază.

Nu va exista o rețetă universală. În domenii ca neproliferarea nucleară, menținerea păcii, sănătatea publică și schimbările climatice, SUA și China pot găsi un teren instituțional comun. Dar în alte domenii, ar fi mai indicat ca SUA să-și stabilească propriile standarde democratice. Pe termen lung, ușa poate rămîne deschisă pentru China, dar trebuie să acceptăm că acest termen poate fi cu adevărat foarte lung.

Chiar dacă puterea și autoritatea Chinei sînt în ascensiune, colaborarea Americii cu parteneri care împărtășesc aceleași valori va crește șansele ca normele liberale să prevaleze în domeniul tehnologic și comercial. Stabilirea unui consens transatlantic mai puternic în privința guvernării globale este și ea importantă. Vestul va putea modela regulile comerțului și investițiilor globale, precum și standardele tehnologice, numai în cooperare cu Japonia, Coreea de Sud și cu alte economii asiatice, și va putea asigura astfel un „teren de joc” mai puțin accidentat pentru companiile care operează în străinătate.

Luate împreună, economiile țărilor democratice o vor depăși pe cea chineză în decursul acestui secol, dar numai dacă își unesc forțele. Acest factor diplomatic va fi mai important decît chestiunea dezvoltării tehnologice a Chinei. Tehnologia e importantă pentru evaluarea viitorului echilibru al puterilor între SUA și China, dar alianțele contează chiar mai mult.

Un răspuns pe măsură la provocarea tehnologică pe care o reprezintă China va depinde, în cele din urmă, de ameliorarea politicii interne, dar și de acțiunile externe ale Americii. O mai bună susținere a cercetării și dezvoltării e și ea importantă. Autosuficiența e întotdeauna un pericol, dar la fel de periculoasă este și lipsa de încredere sau o reacție excesivă provocată de o teamă exagerată. După cum susținea John Deutch, fostul rector al MIT, dacă SUA își ating potențialul maxim al capacității de inovație, „marele salt înainte al Chinei va reuși, în cel mai bun caz, să reducă cu cîțiva pași distanța pînă la statutul de lider în inovație de care se bucură SUA în momentul de față”.

Imigrația va juca și ea un rol important în menținerea statutului de lider tehnologic al Americii. În 2015, cînd l-am întrebat pe fostul prim-ministru singaporez Lee Kuan Yew de ce nu credea că America va fi depășită de China, el a evocat capacitatea Americii de a se folosi de talentele întregului mapamond – posibilitatea blocată, în China, de naționalismul etnic în favoarea majorității Han. Faptul că multe companii din Silicon Valley au președinți și fondatori asiatici nu e întîmplător.

Odată cu trecerea timpului și cu libera circulație a persoanelor, tehnologia se răspîndește inevitabil. Dacă SUA vor bloca, de teama scurgerii de informații tehnologice, acest prețios import de resurse umane, își vor pierde unul dintre cele mai importante atuuri. O politică de imigrație hiper-restrictivă ar putea reduce drastic inovația tehnologică – fapt care nu trebuie pierdut din vedere pe parcursul dezbaterilor aprinse despre concurența strategică.

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Universitatea Harvard şi autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2021 

traducere de Matei PLEŞU

Foto: Xi Jinping și Joe Biden (wikimedia commons)

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.