Disuasiunea nucleară după Ucraina

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 936 din 17 – 23 martie 2022
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg

Invadarea Ucrainei de către Rusia a readus în actualitate multe întrebări despre disuasiunea nucleară. Indiferent de rezultatul a ceea ce ar putea fi un război de durată, problemele pe care le ridică această confruntare vor rămîne.

În 1994, Ucraina a predat armele nucleare pe care le moștenise de la Uniunea Sovietică, în schimbul garantării securității sale de către SUA, Marea Britanie și Rusia. Dar aceste garanții s-au dovedit a fi lipsite de valoare – și, întrucît nu e membru NATO, Ucraina nu beneficiază de disuasiunea extinsă a scutului nuclear american.

Dar care e situația fostelor republici sovietice care s-au alăturat NATO? Ar funcționa oare disuasiunea extinsă a SUA pentru Estonia, Letonia și Lituania – sau pentru aliații lor din Asia? Pentru ca disuasiunea să fie credibilă, armele nucleare trebuie să fie utilizabile. Dar dacă sînt utilizabile în prea mare măsură, un accident sau o eroare de judecată pot declanșa cu ușurință un război nuclear dezastruos.

Pentru a obține un echilibru eficace, trebuie să avem în vedere dozajul optim de instrumente nucleare, convenționale și de alte tipuri, și să reducem apoi în cît mai mare măsură componenta nucleară. De exemplu, oricare ar fi reacția adecvată la arsenalul nuclear în creștere al Coreei de Nord, ea nu trebuie să presupună reintroducerea armelor nucleare tactice, pe care președintele George W. Bush le-a retras de pe peninsula coreeană în 1991.

La fel și în Japonia, credibilitatea disuasiunii extinse a SUA se bazează pe staționarea trupelor americane în țară, nu pe prezența armelor nucleare. Împărtășind vulnerabilitatea cu care se confruntă trupele japoneze, SUA creează o comunitate de destin care reduce teama de abandon a aliaților. Chiar dacă scepticii considerau că, prin contingentul redus, trupele americane din Berlin nu ar putea face față Uniunii Sovietice, prezența fizică a Americii s-a dovedit totuși esențială pentru disuasiune și pentru un deznodămînt pașnic al Războiului Rece. (La un moment dat, în Europa era staționată artilerie nucleară americană, care însă a fost retrasă din cauza riscurilor presupuse de comandă și control.)

În timp ce SUA și alte țări au continuat să-și modernizeze forțele armate, dezbaterea pe tema utilizabilității a continuat. Disuasiunea se bazează pe psihologie, iar unii analiști susțin că impresia superiorității în materie de arme utilizabile e un factor important în timpul crizelor. Alții, precum Robert Jervis, regretatul politolog de la Universitatea Columbia, susține că indicatorii echilibrului nuclear sînt prea rudimentari pentru a ne ajuta să ajungem la astfel de concluzii. Distrugerea reciprocă asigurată (Mutual Assured Destruction/MAD) e o stare de fapt, nu o strategie politică.

De fapt, istoria a arătat că nu e nevoie de o probabilitate mare a utilizării pentru a crea un efect masiv de disuasiune. Președintele John F. Kennedy s-a simțit disuadat chiar și în fața unui risc scăzut de escaladare, în timpul crizei rachetelor cubaneze, în pofida superiorității covîrșitoare a arsenalului nuclear american. Astăzi, armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale. Dar pericolele escaladării rămîn, iar amplasamentul anumitor ținte militare în apropierea orașelor arată că pericolul încă există. Evitarea catastrofelor depinde în mai mare măsură de reducerea riscului unui război nuclear – fie el intenționat sau accidental – decît de schimbări la nivelul doctrinelor de stabilire a țintelor.

Dacă urmărim scopul unei reduceri maxime a riscului, anumite politici nucleare pot fi eliminate fără ezitare. De exemplu, protocolul „lansare la alertă” (launch-on-warning/LOW), care deleagă autoritatea de lansare nucleară comandanților din terenul de luptă, poate spori disuasiunea, dar crește totodată și riscul unei provocări nedorite. „Vulturii” apărării uită uneori că disuasiunea depinde nu numai de psihologia proprie, dar și de cea a adversarului.

Pe de altă parte, propunerile „porumbeilor” apărării de a ocoli dilema utilizabilității și de a fi împăciuitor cu adversarii poate crea o impresie de slăbiciune, tentîndu-i astfel pe adversari să-și asume riscuri mai mari. Strategii nucleari de tip porumbel fac uneori pe deștepții și concep strategii elaborate, bazîndu-se exclusiv pe calcule, nu pe experiență.

Aflîndu-se la mijloc, între vulturi și porumbei, bufnițele apărării pun un mare preț pe reducerea riscului. Acolo unde vulturii sînt cu capsa pusă și porumbeii dorm în front, bufnițele oferă o piedică de siguranță.

Invadarea Ucrainei de către Rusia ne amintește că încă trăim într-o lume cu arme nucleare și că trebuie să ne străduim să reducem, pe termen lung, stocurile (fără să renunțăm cu totul la ele). După cum observa odată fizicianul Richard Garwin, „dacă, anul acesta, probabilitatea unui război nuclear e de 1% și dacă reușim să o reducem în fiecare an la numai 80% din cît a fost anul precedent, atunci probabilitatea cumulativă ca un război nuclear să aibă loc vreodată va fi de 5%”.

Efectul psihologic al disuasiunii nucleare asupra vieților noastre morale e o altă consecință semnificativă pe termen lung, pe care trebuie să o luăm în calcul. Teologul Paul Ramsey compara la un moment dat disuasiunea nucleară cu a lega bebeluși de barele de protecție ale mașinilor, cu scopul de a încetini traficul și a reduce numărul vieților pierdute în accidentele rutiere. Chiar dacă această metaforă suscită repulsie morală, descrierea situației nu e exactă, deoarece oamenii din ziua de azi pur și simplu nu suferă de tipul de anxietate pe care te-ai aștepta să o întîlnești în scenariul lui Ramsey. Desigur, lipsa de anxietate nu justifică un optimism excesiv – dar susține o „disuasiune justă” (o extensie a teoriei războiului drept), combinată cu obiectivul pe termen lung al reducerii riscului nuclear.

Chiar dacă orice încercare de a prezice evoluții pe termen lung va fi aproape inevitabil sortită eșecului, putem totuși schița în linii mari scenarii plauzibile pentru viitor, rămînînd însă pregătiți pentru surprize – atît tehnologice, cît și politice. În trecut, progresele tehnologice în materie de precizie au permis reducerea puterii și a dimensiunii armelor nucleare. Cu toate acestea, înmulțirea atacurilor cibernetice asupra sistemelor de comandă și control, atacurile laser asupra sateliților și sistemele de arme autonome au adus cu ele un întreg nou set de probleme. Acestea sînt categoriile de riscuri pe care trebuie să le anticipăm, să le înțelegem și să le reducem.

Și politica se va schimba. În timpul Războiului Rece, adversarii ideologici au elaborat treptat un set de reguli de conduită tacite și explicite, deoarece fiecare parte a admis că își dorește să evite un război nuclear. Competiția strategică cu China și cu Rusia din zilele noastre își poate schimba cursul de nenumărate ori, în viitor. În timp ce ne adaptăm la schimbări și surprize, trebuie să continuăm să fim atenți la modul în care deciziile noastre afectează scopul pe termen lung al reducerii riscului războiului nuclear.

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Universitatea Harvard şi autor al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Frittata cu peste  Sursa foto shutterstock 1911600289 jpg
N-ai mai mâncat omleta aşa! Frittata cu pește și legume
Clasica omletă îţi pare banală şi ai vrea ceva diferit? Această frittata merită încercată! Preparată de seara pentru a nu sta prea mult în bucătărie dimineaţa, este săţioasă şi-ţi dă energie pentru o zi întreagă.
banner Zoli Toth jpg
Donald Trump Friedrich Merz Biroul Oval 4 FOTO EPA EFE jpg
Germania va juca „un rol decisiv” în acordul SUA-NATO privind furnizarea de arme Ucrainei
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că Germania va juca un „rol decisiv” în noul acord încheiat între NATO și SUA privind furnizarea de arme Ucrainei pentru a respinge invazia Rusiei, relatează AFP.
Gabriel Liiceanu wikipedia jpg
ChatGPT l-a lăsat perplex pe filosoful Gabriel Liiceanu. „M-am speriat teribil”
Filosoful Gabriel Liiceanu a mărturisit că s-a arătat „speriat” după ce ChatGPT i-a dat un răspuns „inteligent, cu parfum demonic, plin de umor și sarcasm”, atunci când l-a întrebat cu privire la numele unui personaj din romanul „Demonii”, scris de Feodor Dostoievski.
Denîs Şmîhal -nominalizat ministrul apărării FOTO EPA EFE
Remaniere guvernamentală în Ucraina. Zelenski îl nominalizează pe actualul premier în funcția de ministru al apărării
Volodimir Zelenski l-a nominalizat pe premierul în exercițiu Denîs Şmîhal în funcţia de ministru al Apărării, în cadrul primei remanieri de amploare a guvernului de la Kiev.
image png
Mihaela Bilic spune adevărul despre paiele din carton. Este sau nu sănătos să le folosim?
Mihaela Bilic, unul dintre cei mai cunoscuți medici nutriționiști din România, aduce în discuție un subiect de mare interes. Aceasta atrage atenția asupra reciclării - mai exact, folosirea paielor din carton.
CLICK RO priscilla du preez zprIOk vHQE unsplash jpg
Roșiile galbene: cum să le integrezi în rețete clasice fără să le strici farmecul
Roșiile galbene reprezintă una dintre cele mai fascinante descoperiri culinare pe care le poți face în propria bucătărie, transformând preparatele obișnuite în adevărate opere de artă gastronomică. Aceste fructe spectaculoase, cu nuanța lor solară și gustul delicat, îți oferă șansa să reinventezi re
CTP, foto Facebook CTP jpg
„Contează la oameni slabi de minte”. CTP explică de ce Simion a repetat obsesiv cuvintele „cinci vicepremieri” în discursul de la moțiune
Gazetarul Cristian Tudor Popescu (CTP) a comentat discursul pe care George Simion l-a avut în Parlament, în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură la adresa guvernului Bolojan, în care a repetat obsesiv cuvintele „cinci vicepremieri”.
George Simion FOTO EPA-EFE
AUR contestă la CCR „legea austerității”: „Este toxică și neconstituțională. Vom continua cu toate armele legale și democratice posibile”
AUR a atacat la Curtea Constituțională legea austerității adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul Bolojan, după ce moţiunea sa împotriva pachetului fiscal a fost respinsă în Parlament.