Codul lingvistic și codul genetic

Codul lingvistic și codul genetic jpeg

În articolul din numărul trecut al Dilemei vechi vorbeam despre proprietatea limbii de a fi recursivă, fixînd originea termenului în matematică, apoi identificînd această proprietate în toată lumea naturală (prin fractalii lui Mandelbrot), dar și socială, în activitățile omului și în obiectele făcute de el. Am văzut că Gabriel Pareyon încearcă să dea un răspuns la întrebarea privitoare la sursa proprietăților fractalice (sau recursive) ale limbii, invocînd biologia: structura oricărei limbi e modelată de relația dintre sistemul nervos și creier și de răspunsul organismului la mediul înconjurător.

Doar la nivel macro, grosier, găsim ceva adevărat în această afirmație: achiziția limbajului la copil depinde de cei doi factori – ereditatea (copilul mic să nu sufere de vreuna dintre acele boli genetice care afectează modul în care este însușită limba maternă) și mediul (să existe expunere directă la limba vorbită). Dar această realitate concretă, vizibilă, întrupată, este doar expresia unei alte realități, ascunse, invizibile, de nivel micro, care a fost însă descifrată îndeajuns de oamenii de știință pentru a putea fi adusă în discuția noastră: ADN-ul.

Să recapitulăm un pic recursivitatea în limbă, pe care o putem defini sintetic ca repetare a unui procedeu combinatorial aplicat succesiv la propriile rezultate: orice limbă are un inventar fix de sunete/litere fără sens propriu, care se combină în unități mai mari cu sens (morfeme), care se combină, la rîndul lor, în unități semnificative și mai mari (cuvinte), care se combină în unități și mai mari (sintagme), care se combină în unități și mai mari (propoziții simple), care se combină în unități și mai mari (fraze). Acesta e tiparul, rețeta după care se construiesc mesaje. Deși numărul de elemente (sunete, morfeme, cuvinte) e, de fiecare dată, finit, consecința recursivității e posibilitatea formulării unui număr infinit de mesaje. Combinările nu se fac la întîmplare, ci după reguli (fonotactice la nivelul sunetelor/fonemelor, sintactice la nivelul următor) în absența cărora rezultatul ar fi nonsensul.

De la codul lingvistic să trecem acum la codul genetic. Acesta conține material ereditar bazat pe cinci tipuri diferite de substanțe chimice (nucleotide): A, T, G, C, U (adenină, timină, guanină, citozină, uracil). Un șir de ADN din cele două șiruri paralele din spirală conține milioane de secvențe de nucleotide, iar ele se leagă cu cele din celălalt șir după reguli precise: A cu T și G cu C.  Grupuri de cîte trei nucleotide învecinate în același șir formează un codon, existînd 64 de moduri în care aceștia se pot combina, dînd naștere aminoacizilor. Cele circa 20 de tipuri diferite de aminoacizi se combină la rîndul lor, rezultînd milioane de tipuri diferite de proteine care, în combinație cu alte substanțe chimice, dau naștere unei celule vii.

Făcînd o paralelă cu codul lingvistic, nucleotidele sînt alfabetul, inventarul finit de sunete/litere. Ele nu se pot lega la întîmplare unele de altele (fonotactica din limbă). Seriile de trei, codonii, pot fi asemănate morfemelor. Combinațiile lor, aminoacizii (considerați „cărămizile” vieții), sînt cuvintele („cărămizile” mesajelor) care, combinați la rîndul lor într-o multitudine de posibilități, construiesc proteina (mesajul). Proteina trebuie să aibă o anumită formă, specificată de ADN (de „rețetă”), altfel nu funcționează (mesajul nu are sens). Există, după cum vedem, combinații în serie (sintagmatice, în limbă) și în paralel (paradigmatice, în limbă).

Comparația poate merge și mai departe: ambele sînt coduri, ambele exprimă informație, ambele transmit informație. În ciuda autosimilarității sugerate de recursivitatea care stă la baza proceselor care au loc în ele, rezultatul e mereu nou, original. Mesajul/textul/poezia poate transmite sensuri originale în ciuda mesajelor/textelor/poeziilor formulate anterior de miliarde de oameni, iar secvențele genetice din lumea vie diferă de la specie la specie și, în cadrul aceleiași specii, de la individ la individ, astfel că, dacă vorbim de om, sîntem indivizi unici deși sîntem cu toții la fel. Totalitatea informațiilor ereditare, genomul uman, există ca posibilitate ideală, dar, în procesul de construcție a celulelor, prin complicatele procese de copiere și traducere a instrucțiunilor codificate, pot apărea erori, astfel că organismul întrupat e cu defecte, corupt, alterat. Similar, limba există ca entitate ideală în mintea vorbitorului, dar, în producerea propriu-zisă a vorbirii, apar erori de construcție, greșeli, ezitări, iar rezultatul e cu defecte, corupt, alterat. Dacă grupăm termenii folosiți în limbajul medical de specialitate (simboluri, derivare, combinări, reguli, constrîngeri, instrucțiuni, transmitere, exprimare, transcriere, descifrare, traducere, mesager, copiere, transfer, liniaritate, secvențialitate etc.) observăm că găsim aceiași termeni în lingvistică.

Așadar, în adîncime, ADN-ul – rețeta vieții – e cel care in-formează (formează pe dinăuntru) variatele manifestări ale lumii naturale. Tot ce e înăuntru se vede în afară. E absurd și reducționist să afirmi, ca Pareyon, că structura limbii depinde de rezultatul interacțiunii sistemului nervos cu creierul și mediul, cînd rezultatul acestei interacțiuni este informația pe care o asimilezi; în plus, și sistemul nervos, și creierul sînt determinate de planuri mai adînci. Dar chiar și așa, de ce ne-am opri cu regresia la ADN? Nu propun să mergem cu ea la infinit: în informatică și matematică, numărul de operațiuni recursive care se pot face e limitat și trebuie precizat, altfel programul se prăbușește în sine. Dar mă întreb dacă toate se termină la ADN. Cele menționate aici țin de genetică și biochimie, lume materială. Efectuînd încă o operațiune recursivă asupra acestui rezultat, ADN-ul, putem bănui o realitate ultimă, imaterială, la care doar cu intuiția am putea ajunge, adică desprinzîndu-ne de materialismul și literalismul descrierilor științifice. Numai că noțiunea că ceva exterior materiei (idee, conștiință, energie) ar putea dirija complexele fenomene din lumea materială nu place multora, și nici nu poate fi demonstrată.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

Foto: wikimedia commons

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

image png
Cum ne hidratăm corect în zilele de vară. Ce se întâmplă cu organele dacă bem prea multă apă. Mihaela Bilic: „Punem inima și rinichii la efort”
Mihaela Bilic, un cunoscut medic nutriționist, aduce un discuție un subiect important: hidratarea. Aceasta explică ce se întâmplă în organismul nostru când bem apă suficientă, dar și când exagerăm cu cantitatea consumată.
marius stefanescu facebook 1 jpg
image png
Cinci judeţe și Capitala, sub Cod roşu de caniculă: maximele ajung la 41 de grade. Jumătate de țară, vizată de valul de căldură
Abia se încheie actualul Cod roșu de caniculă, că întră în vigoare un altul, valabil pentru cinci județe și Capitală. Alte câteva zone din țară se vor afla sub un val de căldură persistent, fiind emise avertizări Cod galben şi portocaliu de disconfort termic.
mirel radoi (1) webp
Piata Independentei Constanta jpg
Ghidul care luminează istoria de la granița dintre Orient și Occident: „Erau restaurante, hotel și cinema care aparțineau de etnii diferite“
Într-o perioadă în care plimbarea înseamnă să mergi cu telefonul în mână, istoricul Cristian Cealera face tururi ghidate prin orașul vechi și le arată turiștilor ce se ascunde dincolo de zidurile caselor pe lângă care mulți trec nepăsători, cine sunt înaintașii noștri.
felix baumgartner instagram webp
Mister deslușit. S-a aflat cine este femeia cu care Felix Baumgartner a petrecut cu 4 zile înainte să moară
Iubitul Mihaelei Rădulescu s-a prăbușit în timpul unui zbor cu motoparapanta.
Nicușor Dan și familia sa au fost primiți la Salzburg Foto Președintele României jpg
„Un adevărat motor de relansare economică în regiune”. Ce aduce reconcilierea relațiilor dintre România și Austria după VETO-ul Schengen
În spatele vizitei efectuate de președintele Nicușor Dan în Austria, alături de familie, sunt interese strategice ale celor douǎ state, punctează analiștii consultați de Adevǎrul.
Viktor Orban FOTO Inquam Photos / Tudor Pană
Viktor Orban a folosit „o practică de manual” în noul său discurs de la Tușnad: „Urmărește câteva proiecte strategice cu Bucureștiul"
Liderul Guvernului de la Budapesta, Viktor Orban, a adoptat anul acesta un discurs mai „soft”, însă nu a omis să își atingă obiectivele și a făcut lucrul acesta „ca la carte”, explică specialiștii.
david popovici jo fb2 jpg