„Arta nu e un moft!” – interviu cu Corina VASILE, director de comunicare, Raiffeisen Bank

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
„Arta nu e un moft!” – interviu cu Corina VASILE, director de comunicare, Raiffeisen Bank jpeg

De un an de zile, proiecte culturale, spectacole de teatru, de muzică, orice act cultural care implica interacțiunea artistului cu publicul, toate au fost supuse sincopelor. Actori și muzicieni s-au trezit brusc într-o paralizie, uneori totală, alteori parțială – fiind nevoiți, pentru a supraviețui, atît financiar, dar și sufletește, să migreze în spațiul online. Una dintre inițiativele culturale care au venit în sprijinul artiștilor a fost lansarea anul trecut, la începutul lunii iunie, a unei platforme online – Raiffeisen Art Proiect – Stagiunea Virtuală. De ce s-a implicat o instituție bancară, cum a fost creată platforma și cum se situează o afacere din domeniul financiar în raport cu arta și cultura sînt cîteva dintre întrebările pe care le-am adresat directoarei de comunicare de la Raiffeisen Bank, doamna Corina Vasile.

Cum, de ce și pentru cine a apărut această platformă online de „Stagiune virtuală”?

Platforma a apărut și dintr-o necesitate – căci era clar că fizic toate inițiativele culturale care implicau interacțiunea artiștilor cu publicul erau blocate –, dar și în siajul implicării Raiffeisen în sprijinirea actelor de cultură din România. O implicare care durează de aproape 20 de ani. Pot spune chiar că Raiffeisen Art Proiect a fost primul program de mecenat din România și a sprijinit proiecte artistice din diferite zone culturale, dacă e să amintesc doar Festivalul Internațional „George Enescu“, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Gala Premiilor UNITER, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo. De asemenea, am sprijinit și proiecte care promovează patrimoniul cultural al României, printre care Via Transilvanica și Cronicarii Digitali.

Platforma Raiffeisen Art Proiect – Stagiunea Virtuală a avut la bază dorința de a crea un hub cultural online, un punct de intersecție, care să ofere, pe de o parte, artiștilor posibilitatea de a-și continua proiectele sau de a crea unele noi, în pofida restricțiilor, pe de alta, posibilitatea publicului de a rămîne conectat la viața culturală. Pe cît posibil, am încercat și ne-am dorit să menținem viu focul creator. Și ne-a bucurat enorm succesul pe care îl au proiectele derulate deja pe această platformă – avem vizualizări nu doar din România, ci și din alte țări europene, Germania, Olanda, Danemarca, Austria, dar și SUA sau Iran.

De unde implicarea unei instituții bancare în susținerea domeniului cultural?

Vorbim, pe de o parte, de o tradiție a întregului grup, pe de alta, chiar am făcut sondaje printre clienții noștri, la nivel local, întrebîndu-i pe ei care ar fi proiectele pe care ar vrea ca noi să le susținem, iar arta și cultura au fost sus plasate în preferințele publicului nostru. Desigur, am știut de la bun început că, dacă ne angajăm în această direcție, trebuie să fie un angajament pe termen lung pentru că altfel nu prea ai cum să faci ceva relevant, să construiești și parteneriate și să răspunzi în mod corect unor așteptări. Există și întrebarea: de ce ar veni oamenii pe o platformă sau la proiectele susținute de o bancă? Pe de o parte, validarea vine din valoarea partenerilor culturali, pe de alta, și încrederea că atunci cînd susținem un proiect o facem pe termen lung, pentru că avem încredere în el.

Cum alegeți totuși proiectele pe care le susțineți?

Nu ne erijăm în specialiști în domeniu, dar criteriul de bază a fost și este să susținem proiecte de artă și cultură românească. Și la fel de importanți sînt partenerii – căci noi căutăm parteneri pe termen lung, tocmai din nevoia de a construi și de a adăuga substanță unui proiect cultural. Un factor la fel de important în modul cum alegem proiectele îl joacă și nevoia publicului de a avea acces la acel proiect.

Vorbind despre accesibilitate, vorbim și de noua platformă. În cît timp ați creat-o și care sînt direcțiile în care aceasta este construită?

Tehnic, nu a luat foarte mult să o creăm, a durat în jur de o lună, iar mai apoi activarea ei a fost realmente facilă, pentru că deja aveam parteneri foarte experimentați pe zona culturală, care au iubit proiectul de la bun început și ne-au furnizat, la început, materiale pe care deja le aveau în arhivă, precum spectacole de teatru de la Teatrul Act. Apoi, la scurt timp, au apărut idei noi de proiecte, create în special pentru platformă – aici am avut un o serie de filmulețe video dintr-un proiect pregătit de Oana Pellea și echipa ei, pe un text în premieră absolută de Matei Vișniec (un spectacol care se afla în repetiții cînd a izbucnit pandemia). Idei de proiecte au venit și din alte zone, precum cele de la partenerii noștri vechi, SoNoRo. Am discutat cu ei cum să facem un format hibrid, între un spectacol live, transmisiuni online și filmări pe care le puteam pune pe platformă. Cu alte cuvinte, cînd există dorință și pasiune, poți găsi formule creatoare și online, formule care cumva i-au însuflețit și pe ei, și pe noi, dar și publicul nostru.

Care sînt secțiunile acestei platforme?

Avem Teatru, Muzică, Explorator și Conversații. În ceea ce privește secțiunea „Explorator” este o secțiune care reflectă călătoria, căutarea, curiozitatea. Cînd am făcut platforma, am pornit de la partenerii pe care îi aveam și am încercat să o construim în jurul proiectelor derulate deja de mulți ani. Ne-am gîndit la un fel de „proiecte de intersecție”, adică proiecte care nu acoperă doar domeniile standard culturale, dar au o și o componentă culturală de descoperire a unor aspecte ale culturii naționale destul de importante – ne-am gîndit așadar la Via Transilvanica, acesta nefiind în sine un proiect cultural, dar e drumul care unește șapte regiuni diferite, etnografic și istoric, și care, parcurs, oferă călătorului posibilitatea de a descoperi tot felul de lucruri mai puțin cunoscute, din cultura locului prin care trece. La fel, tot în această secțiune, avem un proiect extrem de interesant care se numește „Cronicari digitali”, un proiect Zaga Brand împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, care țintește, în special, publicul tînăr, publicul de Instagram, dacă doriți, tineri cărora le aducem în atenție valori ale patrimoniului românesc, mai ales arhitectura din toate zonele țării.

Dacă cineva vrea să vă propună un parteneriat, cum vă poate aborda?

Operațional vorbind, avem o platformă pe care primim aplicații de proiecte, și acolo cel care propune proiectul trebuie să pună anumite date pe marginea cărora facem o evaluare primară, vedem dacă se potrivește cu portofoliul nostru. Încercăm, din cînd în cînd, să testăm și domenii în care n-am mai fost, dar aici mergem totuși pe proiecte mici. Scopul nostru este să testăm și, în măsura în care lucrurile merg bine, să continuăm o colaborare pe termen lung.

După ce vom reveni la normal, veți continua platforma?

Noi așa ne dorim. Concluziile, după aproape un an de funcționare, ne indică acest fapt: și noi, dar și partenerii noștri am descoperit că această platformă poate fi complementară unor spectacole live. De pildă, la spectacolele live, poți adăuga elemente suplimentare de conținut, cum ar fi interviuri cu artiștii sau making-of-ul spectacolului, dar și multe alte informații.

Cînd pandemia pare a fi singura noastră problemă, cînd toate resursele se duc înspre eradicarea pandemiei, este arta un moft?

Categoric, arta nu este un moft! Nu trebuie să uităm că arta și cultura ne îmbogățesc, ne întregesc ca oameni. N-au un rol pur decorativ sau de divertisment, cultura este un act educațional, care conferă un spațiu comun dezbaterilor, dezvoltînd ideile și creativitatea și spiritul critic. Doar printr-un act de cultură se pot împărtăși emoții și idei, și astfel se formează criteriile unei comunități. Și toate aceste criterii stau la baza dezvoltării acelei comunități.

Chiar dacă, pe termen scurt, poți avea impresia că arta nu contează, pe termen lung, lipsa de cultură și de act creator duc la dereglaje sociale – după cum putem vedea, după o perioadă de un an, nevoia din ce în ce mai acută a oamenilor de a se reuni în jurul unui spectacol. Chiar dacă este pe scenă sau virtual. Însă arta și manifestările culturale nu trebuie trecute niciodată la capitolul „și altele”.

a consemnat Stela GIURGEANU

Foto: M. Mocanu (adevarul.ro)

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Editura Militară, la Târgul de Carte Gaudeamus
Editura Militară - 75 de ani de istorie
La 27 decembrie 2025, sărbătorim un moment cu profunde semnificații pentru fenomenul cultural din Armata României, dar și pentru toți iubitorii de istorie: 75 de ani de existență neîntreruptă a Editurii Militare.
Florin Dumitrescu Facebook jpg
Cum a slăbit Florin Dumitrescu 7 kilograme: „Recomand”
Juratul de la MasterChef, Florin Dumitrescu, a reușit să scape de 7 kilograme și a vorbit despre secretul transformării sale.
Artan de la Timpuri Noi, condus azi pe ultimul drum de prieteni și familie
Artan de la Timpuri Noi, condus azi pe ultimul drum de prieteni și familie FOTO
Zi tristă azi pentru prietenii, familia cunoscutului artist Artan, pe numele său real, Adrian Pleșca, dar și pentru rock-ul românesc.
image png
Superliga se revoltă: Rotaru, Șucu, Stoica și Varga i-au transmis o scrisoare clară lui Nicușor Dan. Cer anularea imediată a legii
Cluburile din Superliga cer ferm anularea unei legi care limitează jucătorii străini și afectează competitivitatea echipelor.
santier-drum-autostrada-cnair-constructie
2,2 milioane lei, contravaloarea exproprierilor pentru tronsonul 1 al Autostrăzii Sibiu–Făgăraş
Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri declanşarea exproprierilor pentru tronsonul 1 al Autostrăzii Sibiu–Făgăraş (Boiţa – Avrig). Suma estimată pentru despăgubiri este de peste 2,2 milioane lei, asigurată integral din fonduri externe nerambursabile, spune Ciprian Şerban, ministrul Transporturilor.
horoscop jpg
avion Wizz Air FOTO Wizz Air
Wizz Air lansează trei rute noi de pe Aeroportul Internaţional Oradea „către destinaţii mult aşteptate”. Ce prețuri au biletele
Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă lansarea a trei rute directe de pe Aeroportul Internaţional Oradea.
Donald Trump FOTO Profimedia
Europa văzută prin lentila Strategiei Americane de Securitate. Pentru cine are ochi să vadă, printre rânduri apare și România
Când Statele Unite își publică Strategia Națională de Securitate, acum la finele lui 2025, nu oferă doar o listă de priorități globale. Oferă o lectură ideologică a lumii.
restaurant La bunica jpg
Cum este lăudat un restaurant românesc din Olanda în presa locală. Preparatul care i-a impresionat pe reporteri: „Modul de prezentare merită deja un premiu”
Localul se numește „La bunica” și oferă o gamă variată de preparate tradiționale românești, de la supe până la deserturi desăvârșite.