„Arta nu e un moft!” – interviu cu Corina VASILE, director de comunicare, Raiffeisen Bank

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
„Arta nu e un moft!” – interviu cu Corina VASILE, director de comunicare, Raiffeisen Bank jpeg

De un an de zile, proiecte culturale, spectacole de teatru, de muzică, orice act cultural care implica interacțiunea artistului cu publicul, toate au fost supuse sincopelor. Actori și muzicieni s-au trezit brusc într-o paralizie, uneori totală, alteori parțială – fiind nevoiți, pentru a supraviețui, atît financiar, dar și sufletește, să migreze în spațiul online. Una dintre inițiativele culturale care au venit în sprijinul artiștilor a fost lansarea anul trecut, la începutul lunii iunie, a unei platforme online – Raiffeisen Art Proiect – Stagiunea Virtuală. De ce s-a implicat o instituție bancară, cum a fost creată platforma și cum se situează o afacere din domeniul financiar în raport cu arta și cultura sînt cîteva dintre întrebările pe care le-am adresat directoarei de comunicare de la Raiffeisen Bank, doamna Corina Vasile.

Cum, de ce și pentru cine a apărut această platformă online de „Stagiune virtuală”?

Platforma a apărut și dintr-o necesitate – căci era clar că fizic toate inițiativele culturale care implicau interacțiunea artiștilor cu publicul erau blocate –, dar și în siajul implicării Raiffeisen în sprijinirea actelor de cultură din România. O implicare care durează de aproape 20 de ani. Pot spune chiar că Raiffeisen Art Proiect a fost primul program de mecenat din România și a sprijinit proiecte artistice din diferite zone culturale, dacă e să amintesc doar Festivalul Internațional „George Enescu“, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Gala Premiilor UNITER, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo. De asemenea, am sprijinit și proiecte care promovează patrimoniul cultural al României, printre care Via Transilvanica și Cronicarii Digitali.

Platforma Raiffeisen Art Proiect – Stagiunea Virtuală a avut la bază dorința de a crea un hub cultural online, un punct de intersecție, care să ofere, pe de o parte, artiștilor posibilitatea de a-și continua proiectele sau de a crea unele noi, în pofida restricțiilor, pe de alta, posibilitatea publicului de a rămîne conectat la viața culturală. Pe cît posibil, am încercat și ne-am dorit să menținem viu focul creator. Și ne-a bucurat enorm succesul pe care îl au proiectele derulate deja pe această platformă – avem vizualizări nu doar din România, ci și din alte țări europene, Germania, Olanda, Danemarca, Austria, dar și SUA sau Iran.

De unde implicarea unei instituții bancare în susținerea domeniului cultural?

Vorbim, pe de o parte, de o tradiție a întregului grup, pe de alta, chiar am făcut sondaje printre clienții noștri, la nivel local, întrebîndu-i pe ei care ar fi proiectele pe care ar vrea ca noi să le susținem, iar arta și cultura au fost sus plasate în preferințele publicului nostru. Desigur, am știut de la bun început că, dacă ne angajăm în această direcție, trebuie să fie un angajament pe termen lung pentru că altfel nu prea ai cum să faci ceva relevant, să construiești și parteneriate și să răspunzi în mod corect unor așteptări. Există și întrebarea: de ce ar veni oamenii pe o platformă sau la proiectele susținute de o bancă? Pe de o parte, validarea vine din valoarea partenerilor culturali, pe de alta, și încrederea că atunci cînd susținem un proiect o facem pe termen lung, pentru că avem încredere în el.

Cum alegeți totuși proiectele pe care le susțineți?

Nu ne erijăm în specialiști în domeniu, dar criteriul de bază a fost și este să susținem proiecte de artă și cultură românească. Și la fel de importanți sînt partenerii – căci noi căutăm parteneri pe termen lung, tocmai din nevoia de a construi și de a adăuga substanță unui proiect cultural. Un factor la fel de important în modul cum alegem proiectele îl joacă și nevoia publicului de a avea acces la acel proiect.

Vorbind despre accesibilitate, vorbim și de noua platformă. În cît timp ați creat-o și care sînt direcțiile în care aceasta este construită?

Tehnic, nu a luat foarte mult să o creăm, a durat în jur de o lună, iar mai apoi activarea ei a fost realmente facilă, pentru că deja aveam parteneri foarte experimentați pe zona culturală, care au iubit proiectul de la bun început și ne-au furnizat, la început, materiale pe care deja le aveau în arhivă, precum spectacole de teatru de la Teatrul Act. Apoi, la scurt timp, au apărut idei noi de proiecte, create în special pentru platformă – aici am avut un o serie de filmulețe video dintr-un proiect pregătit de Oana Pellea și echipa ei, pe un text în premieră absolută de Matei Vișniec (un spectacol care se afla în repetiții cînd a izbucnit pandemia). Idei de proiecte au venit și din alte zone, precum cele de la partenerii noștri vechi, SoNoRo. Am discutat cu ei cum să facem un format hibrid, între un spectacol live, transmisiuni online și filmări pe care le puteam pune pe platformă. Cu alte cuvinte, cînd există dorință și pasiune, poți găsi formule creatoare și online, formule care cumva i-au însuflețit și pe ei, și pe noi, dar și publicul nostru.

Care sînt secțiunile acestei platforme?

Avem Teatru, Muzică, Explorator și Conversații. În ceea ce privește secțiunea „Explorator” este o secțiune care reflectă călătoria, căutarea, curiozitatea. Cînd am făcut platforma, am pornit de la partenerii pe care îi aveam și am încercat să o construim în jurul proiectelor derulate deja de mulți ani. Ne-am gîndit la un fel de „proiecte de intersecție”, adică proiecte care nu acoperă doar domeniile standard culturale, dar au o și o componentă culturală de descoperire a unor aspecte ale culturii naționale destul de importante – ne-am gîndit așadar la Via Transilvanica, acesta nefiind în sine un proiect cultural, dar e drumul care unește șapte regiuni diferite, etnografic și istoric, și care, parcurs, oferă călătorului posibilitatea de a descoperi tot felul de lucruri mai puțin cunoscute, din cultura locului prin care trece. La fel, tot în această secțiune, avem un proiect extrem de interesant care se numește „Cronicari digitali”, un proiect Zaga Brand împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, care țintește, în special, publicul tînăr, publicul de Instagram, dacă doriți, tineri cărora le aducem în atenție valori ale patrimoniului românesc, mai ales arhitectura din toate zonele țării.

Dacă cineva vrea să vă propună un parteneriat, cum vă poate aborda?

Operațional vorbind, avem o platformă pe care primim aplicații de proiecte, și acolo cel care propune proiectul trebuie să pună anumite date pe marginea cărora facem o evaluare primară, vedem dacă se potrivește cu portofoliul nostru. Încercăm, din cînd în cînd, să testăm și domenii în care n-am mai fost, dar aici mergem totuși pe proiecte mici. Scopul nostru este să testăm și, în măsura în care lucrurile merg bine, să continuăm o colaborare pe termen lung.

După ce vom reveni la normal, veți continua platforma?

Noi așa ne dorim. Concluziile, după aproape un an de funcționare, ne indică acest fapt: și noi, dar și partenerii noștri am descoperit că această platformă poate fi complementară unor spectacole live. De pildă, la spectacolele live, poți adăuga elemente suplimentare de conținut, cum ar fi interviuri cu artiștii sau making-of-ul spectacolului, dar și multe alte informații.

Cînd pandemia pare a fi singura noastră problemă, cînd toate resursele se duc înspre eradicarea pandemiei, este arta un moft?

Categoric, arta nu este un moft! Nu trebuie să uităm că arta și cultura ne îmbogățesc, ne întregesc ca oameni. N-au un rol pur decorativ sau de divertisment, cultura este un act educațional, care conferă un spațiu comun dezbaterilor, dezvoltînd ideile și creativitatea și spiritul critic. Doar printr-un act de cultură se pot împărtăși emoții și idei, și astfel se formează criteriile unei comunități. Și toate aceste criterii stau la baza dezvoltării acelei comunități.

Chiar dacă, pe termen scurt, poți avea impresia că arta nu contează, pe termen lung, lipsa de cultură și de act creator duc la dereglaje sociale – după cum putem vedea, după o perioadă de un an, nevoia din ce în ce mai acută a oamenilor de a se reuni în jurul unui spectacol. Chiar dacă este pe scenă sau virtual. Însă arta și manifestările culturale nu trebuie trecute niciodată la capitolul „și altele”.

a consemnat Stela GIURGEANU

Foto: M. Mocanu (adevarul.ro)

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.