„Arta nu e un moft!” – interviu cu Corina VASILE, director de comunicare, Raiffeisen Bank
De un an de zile, proiecte culturale, spectacole de teatru, de muzică, orice act cultural care implica interacțiunea artistului cu publicul, toate au fost supuse sincopelor. Actori și muzicieni s-au trezit brusc într-o paralizie, uneori totală, alteori parțială – fiind nevoiți, pentru a supraviețui, atît financiar, dar și sufletește, să migreze în spațiul online. Una dintre inițiativele culturale care au venit în sprijinul artiștilor a fost lansarea anul trecut, la începutul lunii iunie, a unei platforme online – Raiffeisen Art Proiect – Stagiunea Virtuală. De ce s-a implicat o instituție bancară, cum a fost creată platforma și cum se situează o afacere din domeniul financiar în raport cu arta și cultura sînt cîteva dintre întrebările pe care le-am adresat directoarei de comunicare de la Raiffeisen Bank, doamna Corina Vasile.
Cum, de ce și pentru cine a apărut această platformă online de „Stagiune virtuală”?
Platforma a apărut și dintr-o necesitate – căci era clar că fizic toate inițiativele culturale care implicau interacțiunea artiștilor cu publicul erau blocate –, dar și în siajul implicării Raiffeisen în sprijinirea actelor de cultură din România. O implicare care durează de aproape 20 de ani. Pot spune chiar că Raiffeisen Art Proiect a fost primul program de mecenat din România și a sprijinit proiecte artistice din diferite zone culturale, dacă e să amintesc doar Festivalul Internațional „George Enescu“, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Gala Premiilor UNITER, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo. De asemenea, am sprijinit și proiecte care promovează patrimoniul cultural al României, printre care Via Transilvanica și Cronicarii Digitali.
Platforma Raiffeisen Art Proiect – Stagiunea Virtuală a avut la bază dorința de a crea un hub cultural online, un punct de intersecție, care să ofere, pe de o parte, artiștilor posibilitatea de a-și continua proiectele sau de a crea unele noi, în pofida restricțiilor, pe de alta, posibilitatea publicului de a rămîne conectat la viața culturală. Pe cît posibil, am încercat și ne-am dorit să menținem viu focul creator. Și ne-a bucurat enorm succesul pe care îl au proiectele derulate deja pe această platformă – avem vizualizări nu doar din România, ci și din alte țări europene, Germania, Olanda, Danemarca, Austria, dar și SUA sau Iran.
De unde implicarea unei instituții bancare în susținerea domeniului cultural?
Vorbim, pe de o parte, de o tradiție a întregului grup, pe de alta, chiar am făcut sondaje printre clienții noștri, la nivel local, întrebîndu-i pe ei care ar fi proiectele pe care ar vrea ca noi să le susținem, iar arta și cultura au fost sus plasate în preferințele publicului nostru. Desigur, am știut de la bun început că, dacă ne angajăm în această direcție, trebuie să fie un angajament pe termen lung pentru că altfel nu prea ai cum să faci ceva relevant, să construiești și parteneriate și să răspunzi în mod corect unor așteptări. Există și întrebarea: de ce ar veni oamenii pe o platformă sau la proiectele susținute de o bancă? Pe de o parte, validarea vine din valoarea partenerilor culturali, pe de alta, și încrederea că atunci cînd susținem un proiect o facem pe termen lung, pentru că avem încredere în el.
Cum alegeți totuși proiectele pe care le susțineți?
Nu ne erijăm în specialiști în domeniu, dar criteriul de bază a fost și este să susținem proiecte de artă și cultură românească. Și la fel de importanți sînt partenerii – căci noi căutăm parteneri pe termen lung, tocmai din nevoia de a construi și de a adăuga substanță unui proiect cultural. Un factor la fel de important în modul cum alegem proiectele îl joacă și nevoia publicului de a avea acces la acel proiect.
Vorbind despre accesibilitate, vorbim și de noua platformă. În cît timp ați creat-o și care sînt direcțiile în care aceasta este construită?
Tehnic, nu a luat foarte mult să o creăm, a durat în jur de o lună, iar mai apoi activarea ei a fost realmente facilă, pentru că deja aveam parteneri foarte experimentați pe zona culturală, care au iubit proiectul de la bun început și ne-au furnizat, la început, materiale pe care deja le aveau în arhivă, precum spectacole de teatru de la Teatrul Act. Apoi, la scurt timp, au apărut idei noi de proiecte, create în special pentru platformă – aici am avut un o serie de filmulețe video dintr-un proiect pregătit de Oana Pellea și echipa ei, pe un text în premieră absolută de Matei Vișniec (un spectacol care se afla în repetiții cînd a izbucnit pandemia). Idei de proiecte au venit și din alte zone, precum cele de la partenerii noștri vechi, SoNoRo. Am discutat cu ei cum să facem un format hibrid, între un spectacol live, transmisiuni online și filmări pe care le puteam pune pe platformă. Cu alte cuvinte, cînd există dorință și pasiune, poți găsi formule creatoare și online, formule care cumva i-au însuflețit și pe ei, și pe noi, dar și publicul nostru.
Care sînt secțiunile acestei platforme?
Avem Teatru, Muzică, Explorator și Conversații. În ceea ce privește secțiunea „Explorator” este o secțiune care reflectă călătoria, căutarea, curiozitatea. Cînd am făcut platforma, am pornit de la partenerii pe care îi aveam și am încercat să o construim în jurul proiectelor derulate deja de mulți ani. Ne-am gîndit la un fel de „proiecte de intersecție”, adică proiecte care nu acoperă doar domeniile standard culturale, dar au o și o componentă culturală de descoperire a unor aspecte ale culturii naționale destul de importante – ne-am gîndit așadar la Via Transilvanica, acesta nefiind în sine un proiect cultural, dar e drumul care unește șapte regiuni diferite, etnografic și istoric, și care, parcurs, oferă călătorului posibilitatea de a descoperi tot felul de lucruri mai puțin cunoscute, din cultura locului prin care trece. La fel, tot în această secțiune, avem un proiect extrem de interesant care se numește „Cronicari digitali”, un proiect Zaga Brand împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, care țintește, în special, publicul tînăr, publicul de Instagram, dacă doriți, tineri cărora le aducem în atenție valori ale patrimoniului românesc, mai ales arhitectura din toate zonele țării.
Dacă cineva vrea să vă propună un parteneriat, cum vă poate aborda?
Operațional vorbind, avem o platformă pe care primim aplicații de proiecte, și acolo cel care propune proiectul trebuie să pună anumite date pe marginea cărora facem o evaluare primară, vedem dacă se potrivește cu portofoliul nostru. Încercăm, din cînd în cînd, să testăm și domenii în care n-am mai fost, dar aici mergem totuși pe proiecte mici. Scopul nostru este să testăm și, în măsura în care lucrurile merg bine, să continuăm o colaborare pe termen lung.
După ce vom reveni la normal, veți continua platforma?
Noi așa ne dorim. Concluziile, după aproape un an de funcționare, ne indică acest fapt: și noi, dar și partenerii noștri am descoperit că această platformă poate fi complementară unor spectacole live. De pildă, la spectacolele live, poți adăuga elemente suplimentare de conținut, cum ar fi interviuri cu artiștii sau making-of-ul spectacolului, dar și multe alte informații.
Cînd pandemia pare a fi singura noastră problemă, cînd toate resursele se duc înspre eradicarea pandemiei, este arta un moft?
Categoric, arta nu este un moft! Nu trebuie să uităm că arta și cultura ne îmbogățesc, ne întregesc ca oameni. N-au un rol pur decorativ sau de divertisment, cultura este un act educațional, care conferă un spațiu comun dezbaterilor, dezvoltînd ideile și creativitatea și spiritul critic. Doar printr-un act de cultură se pot împărtăși emoții și idei, și astfel se formează criteriile unei comunități. Și toate aceste criterii stau la baza dezvoltării acelei comunități.
Chiar dacă, pe termen scurt, poți avea impresia că arta nu contează, pe termen lung, lipsa de cultură și de act creator duc la dereglaje sociale – după cum putem vedea, după o perioadă de un an, nevoia din ce în ce mai acută a oamenilor de a se reuni în jurul unui spectacol. Chiar dacă este pe scenă sau virtual. Însă arta și manifestările culturale nu trebuie trecute niciodată la capitolul „și altele”.
a consemnat Stela GIURGEANU
Foto: M. Mocanu (adevarul.ro)