Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
image

E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?

Luna trecut─â, pre╚Öedintele ucrainean Volodimir Zelenski spunea c─â ╚Ť─ârile europene care prosper─â de pe urma energiei ruse╚Öti ÔÇ×├«╚Öi c├«╚Ötig─â banii din s├«ngele altor semeniÔÇŁ. Rusia nu e nevoit─â s─â ia negocierile de pace ├«n serios, a sugerat el, datorit─â miliardelor pe care le prime╚Öte pentru exporturile de petrol ╚Öi gaze. Mihail Hodorkovski, fostul director executiv al companiei petroliere ruse╚Öti Yukos, acum ├«n exil, a declarat pentru BBC c─â un embargo asupra petrolului ╚Öi gazului rusesc ar reprezenta o lovitur─â serioas─â pentru pre╚Öedintele Vladimir Putin, care ÔÇ×ar pierde astfel mai bine de jum─âtate din veniturile saleÔÇŁ.

Dar nu se pune problema unei ├«ntreruperi imediate a acestor importuri. Paolo Gentiloni, comisarul european pentru afaceri economice ╚Öi financiare, a anun╚Ťat doar c─â UE ├«╚Öi va reduce dependen╚Ťa de petrolul ╚Öi gazul rusesc cu dou─â treimi p├«n─â la finalul anului ╚Öi la zero p├«n─â ├«n anul 2027. ╚śi, chiar dac─â Germania, cel mai mare cump─âr─âtor european de energie ruseasc─â, ╚Öi-a devansat termenul de ├«ncetare a importurilor de petrol, de la finalul anului la finalul acestei veri, continu├«nd ├«ns─â importurile de gaze, s-ar putea s─â fie oricum prea t├«rziu pentru a mai folosi Ucrainei.

├Än Polonia au g─âsit ad─âpost ├«n prezent aproape trei milioane de ucraineni, ├«n mare parte femei ╚Öi copii. Guvernul polonez a b─âlm─âjit ceva, ├«ntr-o prim─â faz─â, solicit├«nd un embargo european asupra petrolului ╚Öi gazului rusesc, pentru ca mai apoi s─â voteze ├«mpotriva lui. Ceea ce l-a salvat de stigmatul ipocriziei a fost decizia unilateral─â a Rusiei de a ├«ntrerupe furnizarea, at├«t c─âtre Polonia, c├«t ╚Öi c─âtre Bulgaria, pe motiv c─â ambele ╚Ť─âri ar fi ÔÇ×neprietenoaseÔÇŁ ╚Öi ar refuza s─â pl─âteasc─â gazul ├«n ruble. Aceste ╚Ť─âri au acum ╚Öansa de a ar─âta restului Europei c─â via╚Ťa merge ├«nainte ╚Öi f─âr─â gazul rusesc.

C├«t─â durere ar trebui oare europenii s─â fie dispu╚Öi s─â accepte? Wall Street Journal l-a citat recent pe Giovanni Staunovo, un analist de m─ârfuri al grupului UBS SA: ÔÇ×Un embargo total al Uniunii Europene asupra petrolului rusesc ar fi ca ╚Öi cum ai spune c─â de m├«ine trebuie s─â continui s─â tr─âie╚Öti ca ╚Öi cum nu s-ar fi ├«nt├«mplat nimic ÔÇô cu un salariu redus cu 40%ÔÇŁ.

Dar de ce ar trebui europenii s─â continue s─â tr─âiasc─â de parc─â nu s-ar fi ├«nt├«mplat nimic? Rusia a invadat Ucraina, oblig├«nd 11 milioane de oameni s─â-╚Öi p─âr─âseasc─â locuin╚Ťele ÔÇô cinci milioane dintre ace╚Ötia au emigrat ├«n alte ╚Ť─âri. O jum─âtate de milion de ucraineni au fost deporta╚Ťi for╚Ťat ├«n Rusia. Mariupol, p├«n─â nu demult un ora╚Ö pa╚Önic cu o popula╚Ťie de peste 400.000 de locuitori, a fost cu totul distrus ╚Öi multe alte ora╚Öe au fost avariate major. Mii, poate chiar zeci de mii de oameni, at├«t civili, c├«t ╚Öi membri ai for╚Ťelor armate ucrainene care ├«╚Öi ap─ârau ╚Ťara, au fost uci╚Öi, iar num─ârul r─âni╚Ťilor e mult mai mare. Exist─â dovezi clare c─â solda╚Ťii ru╚Öi au comis crime de r─âzboi, inclusiv asasinate, tortur─â ╚Öi viol.

╚Ü─ârile Europei ar fi putut r─âspunde la ├«nc─âlcarea flagrant─â de c─âtre Rusia a Cartei Na╚Ťiunilor Unite declar├«nd r─âzboi Rusiei ╚Öi mobiliz├«nd propriile lor armate pentru a sprijini rezisten╚Ťa ucrainean─â. ├Än schimb, ele au optat pentru varianta mai pu╚Ťin riscant─â a impunerii de sanc╚Ťiuni economice ╚Öi a livr─ârii de arme c─âtre Ucraina. Dac─â privim sanc╚Ťiunile ca pe o alternativ─â la ac╚Ťiunea militar─â, ├«n╚Ťelegem la ce sacrificii ne-am putea a╚Ötepta ├«n mod rezonabil din partea celor care cump─âr─â energie de la ru╚Öi. Dac─â renun╚Ťarea la energia ruseasc─â va ├«nsemna restri╚Öte economic─â ÔÇô e oare prea mult s─â cerem a╚Öa ceva?

Mai mult, sacrificiul nu ar fi unul pur altruist. R─âzboiul din Ucraina nu vizeaz─â doar Ucraina. Un comandant militar rus a spus recent: ÔÇ×Controlul asupra sudului Ucrainei e o alt─â cale de acces spre Transnistria, unde au de asemenea loc ac╚Ťiuni de persecu╚Ťie a popula╚Ťiei de limb─â rus─âÔÇŁ. Transnistria e o regiune separatist─â din Republica Moldova. Astfel de a╚Öa-zise ÔÇ×ac╚Ťiuni de persecu╚ŤieÔÇŁ a popula╚Ťiei de limb─â rus─â au slujit, bine├«n╚Ťeles, drept pretext ╚Öi pentru invazia ruseasc─â ├«n Ucraina. ╚śi se poate sus╚Ťine la fel de bine c─â astfel de ac╚Ťiuni au loc ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri foste membre ale Uniunii Sovietice, care au vorbitori de limba rus─â ├«n r├«ndul popula╚Ťiei. Ucraina este a╚Öadar prima linie de ap─ârare ├«n calea obiectivului lui Putin de a restabili domina╚Ťia ruseasc─â asupra regiunilor dominate de Uniunea Sovietic─â ╚Öi, odinioar─â, de ╚Ťarii ru╚Öi.

Dac─â ucrainenii ar fi depus pur ╚Öi simplu armele ├«n fa╚Ťa for╚Ťelor ruse╚Öti invadatoare, aparent cople╚Öitoare, a╚Öa cum p─ârea s─â se fi a╚Öteptat Putin, Estonia, Letonia, Lituania ╚Öi Polonia ar fi trebuit s─â-╚Öi fac─â griji pentru propria lor securitate. ╚śi, deoarece s├«nt cu toate membre NATO, povara ap─âr─ârii lor ar fi c─âzut pe umerii tuturor membrilor alian╚Ťei. Pentru cet─â╚Ťenii statelor membre NATO, a lua toate m─âsurile posibile ÔÇô ├«n afara r─âzboiului total ÔÇô pentru a se asigura c─â Rusia nu cucere╚Öte Ucraina nu este c├«tu╚Öi de pu╚Ťin un sacrificiu altruist. E o investi╚Ťie pe termen lung, pentru ei ╚Öi pentru copiii lor, o investi╚Ťie ├«n libertate, ├«n democra╚Ťie ╚Öi ├«n statul de drept interna╚Ťional.

Imperativul moral de a nu mai pl─âti bani p─âta╚Ťi cu s├«nge c─âtre Rusia e, totodat─â, un bun prilej pentru ╚Ť─ârile europene de a-╚Öi ├«ndeplini angajamentele f─âcute la Rio de Janeiro ├«n 1992 pentru prevenirea schimb─ârilor climatice antropogene periculoase. Lesia Vasilenko, directoarea subcomitetului pe probleme de clim─â al Parlamentului ucrainean, a propus ca industria distrus─â a Ucrainei s─â fie recl─âdit─â pe baz─â de noi tehnologii, pentru a putea func╚Ťiona cu energie curat─â. UE are acum un motiv ├«n plus s─â accelereze ├«n direc╚Ťia atingerii obiectivului de a face din Europa primul continent cu neutralitate climatic─â.

Peter Singer este profesor de bioetic─â la Universitatea Princeton ╚Öi fondator al organiza╚Ťiei caritabile ÔÇ×The Life You Can SaveÔÇŁ. Este autorul, printre altele, al volumelor Practical Ethics, The Life You Can Save, One World Now ╚Öi Ethics in the Real World.

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLE┼×U

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.