Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?

Publicat în Dilema Veche nr. 945 din 19 – 25 mai 2022
image

E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?

Luna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spunea că țările europene care prosperă de pe urma energiei rusești „își cîștigă banii din sîngele altor semeni”. Rusia nu e nevoită să ia negocierile de pace în serios, a sugerat el, datorită miliardelor pe care le primește pentru exporturile de petrol și gaze. Mihail Hodorkovski, fostul director executiv al companiei petroliere rusești Yukos, acum în exil, a declarat pentru BBC că un embargo asupra petrolului și gazului rusesc ar reprezenta o lovitură serioasă pentru președintele Vladimir Putin, care „ar pierde astfel mai bine de jumătate din veniturile sale”.

Dar nu se pune problema unei întreruperi imediate a acestor importuri. Paolo Gentiloni, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, a anunțat doar că UE își va reduce dependența de petrolul și gazul rusesc cu două treimi pînă la finalul anului și la zero pînă în anul 2027. Și, chiar dacă Germania, cel mai mare cumpărător european de energie rusească, și-a devansat termenul de încetare a importurilor de petrol, de la finalul anului la finalul acestei veri, continuînd însă importurile de gaze, s-ar putea să fie oricum prea tîrziu pentru a mai folosi Ucrainei.

În Polonia au găsit adăpost în prezent aproape trei milioane de ucraineni, în mare parte femei și copii. Guvernul polonez a bălmăjit ceva, într-o primă fază, solicitînd un embargo european asupra petrolului și gazului rusesc, pentru ca mai apoi să voteze împotriva lui. Ceea ce l-a salvat de stigmatul ipocriziei a fost decizia unilaterală a Rusiei de a întrerupe furnizarea, atît către Polonia, cît și către Bulgaria, pe motiv că ambele țări ar fi „neprietenoase” și ar refuza să plătească gazul în ruble. Aceste țări au acum șansa de a arăta restului Europei că viața merge înainte și fără gazul rusesc.

Cîtă durere ar trebui oare europenii să fie dispuși să accepte? Wall Street Journal l-a citat recent pe Giovanni Staunovo, un analist de mărfuri al grupului UBS SA: „Un embargo total al Uniunii Europene asupra petrolului rusesc ar fi ca și cum ai spune că de mîine trebuie să continui să trăiești ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic – cu un salariu redus cu 40%”.

Dar de ce ar trebui europenii să continue să trăiască de parcă nu s-ar fi întîmplat nimic? Rusia a invadat Ucraina, obligînd 11 milioane de oameni să-și părăsească locuințele – cinci milioane dintre aceștia au emigrat în alte țări. O jumătate de milion de ucraineni au fost deportați forțat în Rusia. Mariupol, pînă nu demult un oraș pașnic cu o populație de peste 400.000 de locuitori, a fost cu totul distrus și multe alte orașe au fost avariate major. Mii, poate chiar zeci de mii de oameni, atît civili, cît și membri ai forțelor armate ucrainene care își apărau țara, au fost uciși, iar numărul răniților e mult mai mare. Există dovezi clare că soldații ruși au comis crime de război, inclusiv asasinate, tortură și viol.

Țările Europei ar fi putut răspunde la încălcarea flagrantă de către Rusia a Cartei Națiunilor Unite declarînd război Rusiei și mobilizînd propriile lor armate pentru a sprijini rezistența ucraineană. În schimb, ele au optat pentru varianta mai puțin riscantă a impunerii de sancțiuni economice și a livrării de arme către Ucraina. Dacă privim sancțiunile ca pe o alternativă la acțiunea militară, înțelegem la ce sacrificii ne-am putea aștepta în mod rezonabil din partea celor care cumpără energie de la ruși. Dacă renunțarea la energia rusească va însemna restriște economică – e oare prea mult să cerem așa ceva?

Mai mult, sacrificiul nu ar fi unul pur altruist. Războiul din Ucraina nu vizează doar Ucraina. Un comandant militar rus a spus recent: „Controlul asupra sudului Ucrainei e o altă cale de acces spre Transnistria, unde au de asemenea loc acțiuni de persecuție a populației de limbă rusă”. Transnistria e o regiune separatistă din Republica Moldova. Astfel de așa-zise „acțiuni de persecuție” a populației de limbă rusă au slujit, bineînțeles, drept pretext și pentru invazia rusească în Ucraina. Și se poate susține la fel de bine că astfel de acțiuni au loc și în alte țări foste membre ale Uniunii Sovietice, care au vorbitori de limba rusă în rîndul populației. Ucraina este așadar prima linie de apărare în calea obiectivului lui Putin de a restabili dominația rusească asupra regiunilor dominate de Uniunea Sovietică și, odinioară, de țarii ruși.

Dacă ucrainenii ar fi depus pur și simplu armele în fața forțelor rusești invadatoare, aparent copleșitoare, așa cum părea să se fi așteptat Putin, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia ar fi trebuit să-și facă griji pentru propria lor securitate. Și, deoarece sînt cu toate membre NATO, povara apărării lor ar fi căzut pe umerii tuturor membrilor alianței. Pentru cetățenii statelor membre NATO, a lua toate măsurile posibile – în afara războiului total – pentru a se asigura că Rusia nu cucerește Ucraina nu este cîtuși de puțin un sacrificiu altruist. E o investiție pe termen lung, pentru ei și pentru copiii lor, o investiție în libertate, în democrație și în statul de drept internațional.

Imperativul moral de a nu mai plăti bani pătați cu sînge către Rusia e, totodată, un bun prilej pentru țările europene de a-și îndeplini angajamentele făcute la Rio de Janeiro în 1992 pentru prevenirea schimbărilor climatice antropogene periculoase. Lesia Vasilenko, directoarea subcomitetului pe probleme de climă al Parlamentului ucrainean, a propus ca industria distrusă a Ucrainei să fie reclădită pe bază de noi tehnologii, pentru a putea funcționa cu energie curată. UE are acum un motiv în plus să accelereze în direcția atingerii obiectivului de a face din Europa primul continent cu neutralitate climatică.

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton și fondator al organizației caritabile „The Life You Can Save”. Este autorul, printre altele, al volumelor Practical Ethics, The Life You Can Save, One World Now și Ethics in the Real World.

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.
Cum vindeci o traumă? jpeg
Cum vindeci o traumă?
Multe statistici trag semnale de alarmă asupra sănătății mentale la nivel global, iar întrebarea cu răspuns evident – „Suferim o traumă socială colectivă?” – naște una al cărei răspuns e departe de a fi unul clar: „Cum ne vom vindeca?”.
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consumă și sînt sclavii mărfurilor. Nu există o limită a consumului în afara celei oferite de preț.

HIstoria.ro

image
„Micile Rome” - Așezările coloniștilor romani în Dacia
După cucerire, teritoriul unei noi provincii era împărțit administrativ și guvernat după principiile dreptului roman. Elementele principale ale romanizării au fost armata, administrația, coloniștii, dreptul roman, veteranii și școlile create în provincii. Armata avea legături permanente cu autohtonii, unii dintre ei înrolându-se în trupă imediat după cucerire, în provinciile lor sau fiind trimiși în altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat după cucerire, au fost trimise u
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.