Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?

Publicat în Dilema Veche nr. 945 din 19 – 25 mai 2022
image

E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?

Luna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spunea că țările europene care prosperă de pe urma energiei rusești „își cîștigă banii din sîngele altor semeni”. Rusia nu e nevoită să ia negocierile de pace în serios, a sugerat el, datorită miliardelor pe care le primește pentru exporturile de petrol și gaze. Mihail Hodorkovski, fostul director executiv al companiei petroliere rusești Yukos, acum în exil, a declarat pentru BBC că un embargo asupra petrolului și gazului rusesc ar reprezenta o lovitură serioasă pentru președintele Vladimir Putin, care „ar pierde astfel mai bine de jumătate din veniturile sale”.

Dar nu se pune problema unei întreruperi imediate a acestor importuri. Paolo Gentiloni, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, a anunțat doar că UE își va reduce dependența de petrolul și gazul rusesc cu două treimi pînă la finalul anului și la zero pînă în anul 2027. Și, chiar dacă Germania, cel mai mare cumpărător european de energie rusească, și-a devansat termenul de încetare a importurilor de petrol, de la finalul anului la finalul acestei veri, continuînd însă importurile de gaze, s-ar putea să fie oricum prea tîrziu pentru a mai folosi Ucrainei.

În Polonia au găsit adăpost în prezent aproape trei milioane de ucraineni, în mare parte femei și copii. Guvernul polonez a bălmăjit ceva, într-o primă fază, solicitînd un embargo european asupra petrolului și gazului rusesc, pentru ca mai apoi să voteze împotriva lui. Ceea ce l-a salvat de stigmatul ipocriziei a fost decizia unilaterală a Rusiei de a întrerupe furnizarea, atît către Polonia, cît și către Bulgaria, pe motiv că ambele țări ar fi „neprietenoase” și ar refuza să plătească gazul în ruble. Aceste țări au acum șansa de a arăta restului Europei că viața merge înainte și fără gazul rusesc.

Cîtă durere ar trebui oare europenii să fie dispuși să accepte? Wall Street Journal l-a citat recent pe Giovanni Staunovo, un analist de mărfuri al grupului UBS SA: „Un embargo total al Uniunii Europene asupra petrolului rusesc ar fi ca și cum ai spune că de mîine trebuie să continui să trăiești ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic – cu un salariu redus cu 40%”.

Dar de ce ar trebui europenii să continue să trăiască de parcă nu s-ar fi întîmplat nimic? Rusia a invadat Ucraina, obligînd 11 milioane de oameni să-și părăsească locuințele – cinci milioane dintre aceștia au emigrat în alte țări. O jumătate de milion de ucraineni au fost deportați forțat în Rusia. Mariupol, pînă nu demult un oraș pașnic cu o populație de peste 400.000 de locuitori, a fost cu totul distrus și multe alte orașe au fost avariate major. Mii, poate chiar zeci de mii de oameni, atît civili, cît și membri ai forțelor armate ucrainene care își apărau țara, au fost uciși, iar numărul răniților e mult mai mare. Există dovezi clare că soldații ruși au comis crime de război, inclusiv asasinate, tortură și viol.

Țările Europei ar fi putut răspunde la încălcarea flagrantă de către Rusia a Cartei Națiunilor Unite declarînd război Rusiei și mobilizînd propriile lor armate pentru a sprijini rezistența ucraineană. În schimb, ele au optat pentru varianta mai puțin riscantă a impunerii de sancțiuni economice și a livrării de arme către Ucraina. Dacă privim sancțiunile ca pe o alternativă la acțiunea militară, înțelegem la ce sacrificii ne-am putea aștepta în mod rezonabil din partea celor care cumpără energie de la ruși. Dacă renunțarea la energia rusească va însemna restriște economică – e oare prea mult să cerem așa ceva?

Mai mult, sacrificiul nu ar fi unul pur altruist. Războiul din Ucraina nu vizează doar Ucraina. Un comandant militar rus a spus recent: „Controlul asupra sudului Ucrainei e o altă cale de acces spre Transnistria, unde au de asemenea loc acțiuni de persecuție a populației de limbă rusă”. Transnistria e o regiune separatistă din Republica Moldova. Astfel de așa-zise „acțiuni de persecuție” a populației de limbă rusă au slujit, bineînțeles, drept pretext și pentru invazia rusească în Ucraina. Și se poate susține la fel de bine că astfel de acțiuni au loc și în alte țări foste membre ale Uniunii Sovietice, care au vorbitori de limba rusă în rîndul populației. Ucraina este așadar prima linie de apărare în calea obiectivului lui Putin de a restabili dominația rusească asupra regiunilor dominate de Uniunea Sovietică și, odinioară, de țarii ruși.

Dacă ucrainenii ar fi depus pur și simplu armele în fața forțelor rusești invadatoare, aparent copleșitoare, așa cum părea să se fi așteptat Putin, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia ar fi trebuit să-și facă griji pentru propria lor securitate. Și, deoarece sînt cu toate membre NATO, povara apărării lor ar fi căzut pe umerii tuturor membrilor alianței. Pentru cetățenii statelor membre NATO, a lua toate măsurile posibile – în afara războiului total – pentru a se asigura că Rusia nu cucerește Ucraina nu este cîtuși de puțin un sacrificiu altruist. E o investiție pe termen lung, pentru ei și pentru copiii lor, o investiție în libertate, în democrație și în statul de drept internațional.

Imperativul moral de a nu mai plăti bani pătați cu sînge către Rusia e, totodată, un bun prilej pentru țările europene de a-și îndeplini angajamentele făcute la Rio de Janeiro în 1992 pentru prevenirea schimbărilor climatice antropogene periculoase. Lesia Vasilenko, directoarea subcomitetului pe probleme de climă al Parlamentului ucrainean, a propus ca industria distrusă a Ucrainei să fie reclădită pe bază de noi tehnologii, pentru a putea funcționa cu energie curată. UE are acum un motiv în plus să accelereze în direcția atingerii obiectivului de a face din Europa primul continent cu neutralitate climatică.

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton și fondator al organizației caritabile „The Life You Can Save”. Este autorul, printre altele, al volumelor Practical Ethics, The Life You Can Save, One World Now și Ethics in the Real World.

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

hay bales 7388046 1280 jpg
Cel mai sofisticat parfum natural din lume: mirosul de fân cosit, o magie biochimică la care nu te-ai fi așteptat
Cercetătorii au stabilit că cel mai complex parfum natural din lume nu este cel al unei flori rare sau al unei rășini exotice, ci mirosul familiar de fân cosit. În spatele acestui parfum de vară se află un proces biochimic de o complexitate uimitoare.
image png
Cine a fost „Stalin în fustă”, cea mai puternică femeie din România comunistă după al II-lea Război Mondial. Cum s-a transformat o evreică studioasă într-un demon al stalinizării României
Ana Pauker, figura cea mai controversată a comunismului românesc, rămâne un personaj care fascinează și înspăimântă deopotrivă.
arak jpg
Israelul a atacat reactorul cu apă grea de la Arak din Iran
Israelul a atacat reactorul cu apă grea de la Arak, din Iran, a anunțat joi televiziunea de stat iraniană.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Economist: România poate intra în recesiune în acest an, din cauza deficitului bugetar
În contextul incertitudinii, în special fiscale, economia este anticipată să crească modest, nefiind exclus un scenariu de recesiune pentru acest an, precizează Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, prezentând principalele estimări pentru perioada care urmează.
Anamaria Gavrila Mediafax Foto Andreea Alexandru
POT acuză SOS România că a devenit „unealtă a sistemului”: „Sforarii politici ai puterii au creat un nou grup parlamentar”
Partidul Oamenilor Tineri (POT) critică acțiunile SOS România, pe care îl acuză că s-a transformat într-o unealtă a sistemului politic de la putere.
Salata de vinete cu ardei  Sursa foto shutterstock 2182615371 jpg
Cum faci salată de vinete cu ardei și ciuperci. Mai bună nici că ai mâncat
Această salată de vinete cu ardei copți și ciuperci este o alegere perfectă pentru mesele calde de vară, dar și un aperitiv delicios care aduce savoare și culoare pe masă.
teheran bombardat jpg
Războiul Israelului împotriva Iranului. Motivele pentru care doar loviturile aeriene nu vor distruge programul nuclear iranian. Nici regimul de la Teheran
În ultimele zile, Israelul a lansat o campanie aeriană fără precedent împotriva Iranului, într-o tentativă ambițioasă, poate chiar hazardată, de a răsturna regimul de la Teheran și de a paraliza programul său nuclear — exclusiv prin forța aeriană.
spital israel bombardat jpeg
Un spital din Israel, distrus de rachete balistice trase de Iran. Explozii au mai fost auzite în Tel Aviv şi Ierusalim
Spitalul israelian Soroka, din Beersheba, a fost lovit joi dimineaţă de o rachetă balistică în urma unui atac iranian asupra sudului Israelului, au declarat oficialii israelieni.
Alexandru Ciucu, foto Facebook jpg
Ce planuri de căsătorie are Alex Ciucu după divorțul răsunător de Alina Sorescu: „Femeile sunt importante în viața bărbaților”
După divorțul răsunător de Alina Sorescu, Alexandru Ciucu (49 de ani) trece printr-o perioadă de schimbări.