Amintirea marelui nostru Profesor

Martin S. MARTIN
Publicat în Dilema Veche nr. 916 din 28 octombrie – 3 noiembrie 2021
Amintirea marelui nostru Profesor jpeg

Istoricul american Henry B. Adams spunea: „Un bun profesor poate atinge eternitatea – nici chiar el nu poate spune pînă unde va ajunge influența lui”.

Un astfel de profesor „cu bătaie lungă”, ale cărui urme sînt mereu reînviate, a fost marele chirurg român Dan Setlacec. Fiindcă multora dintre cei care au avut norocul să fie elevii lui, exemplul, experiența și educația primite de la el le-au schimbat viața. La 2 octombrie din acest an, Dan Setlacec ar fi împlinit 100 de ani și aceasta a dat prilejul unei frumoase comemorări recente.

Cartea Viața și opera profesorului Dan Setlacec (Editura RAO și Editura Academiei, 2021) este un tribut al discipolului său Irinel Popescu, și prin el al celorlalți care au fost aduși de autor în paginile scrise.

Încă din prefața cărții, autorul destăinuie că „a considerat întotdeauna o datorie de onoare scrierea unei monografii despre maestrul său, care – pe lîngă alte mari merite – a influențat în bună măsură evoluția chirurgiei din țara noastră, atît prin ideile sale, cît și prin școala pe care a format-o”.

Dan Setlacec s-a născut în București în anul 1921 și și-a petrecut copilăria și adolescența în România interbelică, perioadă de mare dezvoltare a țării. După terminarea Facultății de Medicină (1946), la sfîrșitul celui de al doilea război mondial și într-o Românie care trecea prin mari schimbări, tînărul medic și-a început cariera: stagiar la Spitalul Filantropia, cercetător și preparator la catedra de chirurgie de la Spitalul Colțea și – în paralel – preparator la catedra de anatomie a facultății.

Se formează sub influența marelui anatomist Grigore T. Popa și a chirurgilor Amza Jianu, Nicolae Hortolomei și Ion Juvara.

Mai multe trăsături îl definesc pe medicul în formare și între acestea sînt condiția sa de bucureștean, trecut prin riguroasele forme de învățămînt ale epocii (liceu și facultate), receptivitatea la acțiunile celor care îi servesc drept model, devotamentul pentru profesiune, respectul pentru bolnavi și personalitatea sa altruistă, generoasă, atașată de artă și literatură și de constante simțăminte patriotice.

Întrebat, după pensionare și către sfîrșitul vieții, care a fost cea mai mare satisfacție pe care a avut-o, Dan Setlacec a răspuns: „De fapt au fost două: bolnavii cărora le-am fost util și elevii care mă depășesc”.

Irinel Popescu remarcă faptul că „din momentul începerii studiilor medicale (1940), biografia lui Dan Setlacec se va confunda cu biografia medicului, chirurgului și mai apoi a profesorului, omului de știință și a creatorului de școală. Viața privată a lui Dan Setlacec a fost «înghițită» în mare măsură de cea profesională”.

Locul ocupat de Dan Setlacec în chirurgie a fost acela al „unui lider de necontestat, al unui operator de mare volum, al unui autor de numeroase și valoroase lucrări medicale și al unui formator de școală, atît la spitalul Fundeni, cît și în întreaga Românie”.

În condițiile de ambiguitate din epoca totalitară a țării, Dan Setlacec „a protejat, cît a putut, comunitatea chirurgicală de impostură și amatorism”.

Cartea descrie în detaliu etapele profesionale prin care a trecut Dan Setlacec și narează întîmplări evocatoare. Ea descrie personajele din fiecare epocă și interacțiunea lor cu profesorul.

Un capitol este dedicat operei lui Dan Setlacec și o clasifică în trei mari grupe: domeniile medicale în care contribuția profesorului Setlacec a fost de mare importanță, munca de educator asiduu și publicațiile.

Deosebit de mulți alți chirurgi limitați la operațiile abdominale, Dan Setlacec a abordat foarte multe domenii chirurgicale, a promovat tehnici noi, a expus experiența cîștigată în domeniu și a contribuit la dezvoltarea subspecialităților ca: anestezia și terapia intensivă, resuscitarea cardio-respiratorie, chirurgia toraco-pulmonară, cardiacă și vasculară, chirurgia timusului, a tubului digestiv, a ficatului, pancreasului și căilor biliare, a glandelor suprarenale, tiroide și a organelor retroperitoneale, chirurgia sistemului portal, chirurgia ginecologică și a glandei mamare și chirurgia bolilor maligne. Dan Setlacec a avut contribuții majore la dezvoltarea diagnosticului chirurgical, a tratamentului complicațiilor chirurgicale și la îmbunătățirea tehnicilor operatorii.

Cartea expune detalii legate de aceste tehnici, asociate cu ilustrații potrivite, care le fac accesibile și unor cititori laici, nu numai unor medici.

p22 opera prof dan setlacec jpg jpeg

Întregii lumi medicale a epocii le-a fost cunoscută acea parte a biografiei profesionale a lui Dan Setlacec în care i s-a făcut o mare nedreptate, nu o dată, ci de două ori, în anii 1964 și 1974. Dan Setlacec a fost îndepărtat abuziv din chirurgia cardiacă, pentru a se face loc unor ariviști promovați politic.

Dar, printr-o ciudată compensare a istoriei, ceea ce a pierdut chirurgia cardiacă a devenit un cîștig pentru chirurgia generală de la Spitalul Fundeni, căreia Setlacec i-a adus extindere, diversificare, mari performanțe, premiere și o strălucire care a făcut-o lidera necontestată a epocii.

În domeniul învățămîntului medical, Dan Setlacec a dovedit un devotament intens și continuu. Citîndu-l pe Irinel Popescu, „...pînă la urmă, școala pe care Dan Setlacec a format-o, nu numai la Fundeni, ci în întreaga țară, rămîne cea mai importantă moștenire a Profesorului”.

Dar asta s-a întîmplat și pentru că Dan Setlacec avea o neobișnuită pasiune pentru educație și un neobișnuit talent didactic. El a fost cu adevărat „maestrul charismatic, care îndeplinește miracolul transmiterii de cunoștințe, fiindcă deține misterul predării”, așa cum a spus George Steiner.

La clinica de chirurgie Fundeni, învățămîntul era o condiție permanentă. El se petrecea la vizite, în gărzi, în operații, între operații, la cursuri.

Dan Setlacec a lăsat un mare volum de contribuții la literatura medicală: sute de articole și comunicări, capitole de carte, monografii, rapoarte.

Dar, odată petrecută retragerea din chirurgie, Dan Setlacec a contribuit la literatura nemedicală, prin cărți de interviuri și memorii, prin splendida lucrare Medicina românească – medicină europeană și prin eseul Chirurgul și lumea sa, care ne-a înfățișat gîndirea profesorului despre profesiunea sa.

Cartea este un frumos Laudatio, alcătuită cu efort și dedicație de discipolul său, și are mari merite: informație de primă calitate, exactitate de date și titluri, reușita unui portret viu și vibrant al profesorului, capacitatea de a ilustra colorat o epocă din lumea medicală, citate și expresii ale unor contemporani, inserate la locul potrivit. În plus, cartea este scrisă într-o frumoasă limbă românească fluentă, expresivă, precisă.

Numai din punctul de vedere al minuțioasei prezentări de momente, situații și lucrări, cartea se constituie ca un solid construct documentar, de mare valoare pentru istoria medicinei țării.

Aș vrea să subliniez și meritul autorului de a evita să comită greșeli care au subminat valoarea altor cărți memoriale: tonul excesiv de laudativ, epitetele superlative abundente, neclaritățile de exprimare, confuzia sau inexactitățile de date, lipsa de organizare în structurarea cărții.

Folosind o expresie americană uzuală, Dan Setlacec ne apare, atunci cînd ajungem la sfîrșitul lecturii, ca un om mai mare decît viața, înțelegînd prin aceasta că Dan Setlacec a văzut și a făcut mai mult decît contemporanii și colegii săi și și-a depășit epoca, pe care a îmbogățit-o. Totodată, expresia implică noțiunea de curaj, trăsătură pe care Profesorul a dovedit-o în atît de multe ocazii.

Cartea omagială dedicată lui Dan Setlacec, la centenarul său, va contribui mult la păstrarea amintirii marelui profesor chirurg. Îi urez să rămînă vie cel puțin atît timp cît va rezista bustul statuar al Profesorului.

Și cartea, și monumentul din fața spitalului sînt datorate lui Irinel Popescu, căruia îi mulțumim.

Martin S. Martin este medic cardiolog în Statele Unite ale Americii, discipol al profesorului Dan Setlacec.

Foto: prof. dr. Dan Setlacec

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.