America și provocarea chineză

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 958 din 18 august – 24 august 2022
image
© wikimedia commons

La întrunirea din acest an a Forumului de Securitate Aspen (pe care îl co-prezidez), în iulie, Qin Gang, ambasadorul Chinei în SUA, a pledat pentru o mai bună înțelegere a țării sale. Dar obiectivele Chinei au prilejuit o amplă dezbatere în rîndul experților reuniți la eveniment. Președintele Xi Jinping a anunțat intenția Chinei de a depăși America în domeniul tehnologiilor critice, precum inteligența artificială și biologia sintetică, pînă în 2030, și mulți analiști au anticipat că PIB-ul Chinei (măsurat la cursul de schimb al pieței) îl va depăși pe cel al SUA, la începutul deceniului următor. Și-a propus oare China să detroneze SUA ca putere mondială de prim rang, pînă la aniversarea centenarului regimului comunist în 2049?

Unii alarmiști descriu metaforic „chinezul” ca pe „un uriaș de doi metri”, dar un participant Aspen cu experiență vastă a glumit, spunînd că R.P. Chineză are mai degrabă un metru șaptezeci, în vreme ce SUA are un metru optzeci. În tot cazul, China a făcut progrese considerabile în ultimele decenii, iar strategii SUA o descriu ca avînd „un ritm de creștere redutabil” în cursa marilor puteri.

Ceea ce se va petrece în următoarele trei decenii depinde de multe necunoscute. Unii analiști prevăd un declin al Chinei, dacă nu va reuși să evite „capcana venitului mediu” (incapacitatea de a depăși statutul de țară cu venituri medii – n. trad.). Alții consideră că țara se va lovi de un plafon, datorită constrîngerilor demografice, productivității scăzute a factorilor de producție și politicii lui Xi care avantajează firmele de stat în defavoarea celor private. În plus, China se confruntă cu problemele serioase ale creșterii inegalității și degradării mediului înconjurător. „Visul chinez” al lui Xi și orice altă proiecție liniară pot fi dejucate de evenimente neașteptate, precum un război cu Taiwanul sau o criză financiară.

Și în această privință, unii experți Aspen sînt mai pesimiști decît alții. Nu putem vorbi niciodată de un singur viitor, ci doar de mai multe scenarii posibile – iar care dintre ele e mai probabil va depinde, parțial, de acțiunile Chinei și de modul în care SUA vor alege să răspundă.

Deoarece există mai multe viitoruri posibile, America riscă mai multe posibile eșecuri, în funcție de modul în care răspunde provocării chineze; de aceea, o strategie prudentă trebuie să ia în seamă mai multe scenarii. Cel mai dramatic eșec ar fi un război major. Chiar dacă SUA l-ar cîștiga, un conflict militar între cele două cele mai mari economii globale ar face ca urmările economice ale invaziei rusești din Ucraina să pară, prin comparație, modeste.

Analiștii Aspen din domeniul securității s-au concentrat asupra Taiwanului, pe care China îl vede ca pe o provincie rebelă, ca declanșator potențial al unul război sino-american. SUA au încercat în repetate rînduri să convingă Taiwanul să nu-și declare independența de jure, și să împiedice China să recurgă la forța armată împotriva insulei. Dar capacitățile militare ale Chinei au crescut și, chiar dacă președintele SUA Joe Biden a negat că politica americană s-ar fi schimbat, oficialii chinezi susțin că vizitele americane la nivel înalt în Taiwan – cel mai recent, a purtătorului de cuvînt al Casei Albe Nancy Pelosi – subminează această politică. Ne-am putem imagina că cele două părți ajung la război, la fel ca marile puteri europene în 1914.

Un al doilea tip de dezastru ar fi un război rece îndelungat, alimentat de o demonizare tot mai mare a Chinei în politica internă americană. O astfel de evoluție ar împiedica cooperarea sino-americană în guvernarea economiei mondiale, în gestionarea interdependenței ecologice și, cel mai important, în combaterii pandemiilor și a schimbărilor climatice. Iar o competiție SUA-China, care ar bloca cooperarea pentru încetinirea proliferării armelor nucleare și biologice, ar fi costisitoare pentru toată lumea.

America ar avea de suferit și în cazul în care nu ar reuși să gestioneze polarizarea pe plan politic intern sau să-și rezolve problemele sociale și economice; acești factori ar duce la o pierdere a capacității ei de concentrare și la o slăbire considerabilă a dinamismului tehnologic care îi permite să concureze eficient cu o Chină în ascensiune. La fel, creșterea unui nativism populist ostil imigrației, care slăbește sprijinul SUA pentru instituțiile și alianțele internaționale, ar putea duce la un eșec în competiția dintre cele două state.

În sfîrșit, se poate ajunge la un eșec al viziunii și al valorilor americane. Realismul și prudența sînt, fără îndoială, condițiile necesare ale unei strategii de succes față de China. SUA nu au capacitatea să transforme China într-o democrație, numai chinezii o pot face. Dar o anumită viziune asupra valorilor democratice și drepturilor omului e și ea importantă, pentru a genera „puterea soft” a Americii, care își cîștigă aliații prin forța de atracție, mai mult decît prin coerciție. De aceea, un răspuns eficient al SUA la provocarea chineză trebuie să înceapă „acasă” și trebuie să se bazeze pe păstrarea propriilor instituții democratice.

Pentru a-și putea menține avantajul tehnologic în industriile critice, SUA trebuie să investească de asemenea în cercetare și în dezvoltare – cum au făcut și prin inițiativa „Chips and Science Act” în valoare de 280 de miliarde de dolari, recent adoptată de Congres. Iar America trebuie să rămînă deschisă față de lume (inclusiv pentru studenții chinezi), nu să se retragă în spatele unei cortine de frică și declinism.

În materie de politică externă și de securitate, SUA trebuie să-și restructureze actualele forțe armate pentru a le adapta schimbărilor tehnologice și să-și consolideze structurile aliate, inclusiv NATO și parteneriatele cu Japonia, Australia și Coreea de Sud. În fond, cota-parte din economia mondială deținută de America și de aliații săi reprezintă dublul cotei-părți a Chinei și a Rusiei luate împreună. SUA trebuie să-și dezvolte relațiile cu India, inclusiv în cadrul diplomatic al „Quad” (Quadrilateral Security Dialogue)  un acord informal de cooperare în domeniul securității între SUA, Japonia, Australia și India.

America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența. În sfîrșit, e important ca SUA să coopereze cu China, în măsura în care se poate, în domeniul interdependenței transnaționale.

Într-un important volum publicat recent, The Avoidable War: The Dangers of a Catastrophic Conflict Between the US and Xi Jinping’s China, fostul prim-ministru australian Kevin Rudd pledează pentru stabilirea unui obiectiv al „competiției strategice dirijate”. Pe termen scurt, naționalismul în creștere din China și politicile ambițioase ale guvernării lui Xi vor determina probabil SUA să dedice mai mult timp rivalităților. Dacă însă America evită demonizarea ideologică și falsele analogii cu Războiul Rece, și își menține alianțele, ea poate face față cu succes provocării chineze.

Joseph S. Nye, Jr., profesor la Universitatea Harvard și fost secretar de stat al SUA în domeniul apărării, e autorul, printre altele, al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate-org

traducere de Matei PLEŞU

p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.

Adevarul.ro

romica tociu lacrimi 2 jpg
Romică Țociu, despre ,,războiul“ cu Alexandru Arșinel: „A fost o conjunctură nefavorabilă“
Fost angajat al Teatrului de Revistă Constantin Tănase, pe vremea când Alexandru Arșinel era director, Romică Țociu a trebuit să facă față momentului în care a fost dat afară din motive despre care presa scria la acea vreme că ar fi doar „invidie“ între actori.
meteo  frig foto pixabay
Vremea se schimbă radical. Frig pătrunzător după temperaturile tropicale, unde se anunță lapoviță și ninsoare
După căldura tropicală, vremea se schimbă radical. Temperaturile încep să scadă, iar ploile se vor extinde în mare parte din ţară. La munte va fi foarte frig și vor cădea precipitații mixte.
Prospecţiuni Niş Petrol la Cenad FOTO Ştefan Both
Percheziții DIICOT la Gazprom România. Adresele la care au descins mascații, în Timișoara și în București
Mai multe birouri ale NIS Petrol, filiala din România a Gazprom, sunt vizate de percheziții DIICOT. Anchetatorii au descins luni, 3 octombrie, la cinci adrese din Timișoara și la trei din București.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia