„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN

Publicat în Dilema Veche nr. 960 din 1 septembrie – 7 septembrie 2022
image

Florin Stoican (n. 1976) este președintele asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, care au făcut studiile și demersurile pentru înființarea Parcului Natural Văcărești și a Parcului Național Buila-Vînturarița, precum și directorul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, situat în județul Vîlcea, între Băile Olănești și Horezu. De asemenea, este membru al Grupului Român de Sedimentologie și al Societății Geologice din România.

Politicienii locali ai PSD din comunele Olteniei de sub Munte tocmai au refuzat parteneriatul cu proiectul Geoparcului Internațional UNESCO. Ce s-a întîmplat? 

Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară. Poate că acest interes vine și din faptul că geoparcurile nu sînt arii protejate și nu impun restricții, ci se ocupă de dezvoltarea durabilă a unor regiuni, prin evaluarea, promovarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural local.

Refuzul parteneriatului este de la conducerea Consiliului Județean și de la toți primarii PSD din zonă, care l-au convins și deturnat în ultima clipă și pe singurul primar liberal. De altfel, răzgîndirea tuturor s-a produs brusc. Noi așteptam să fim invitați să semnăm parteneriatul. El fusese discutat de mai multe ori, Consiliul Județean ne trimisese o formă cu completări, primarii trimiseseră și ei completări Consiliului Județean, iar noi le acceptaserăm. Am crezut că, după toate astea, de vreme ce toți ne spuseseră repetat că, dacă se menționează în parteneriat că proiectul nu înseamnă introducerea unor restricții (la exploatările forestiere și ale resurselor naturale, la eliberarea autorizațiilor de construire), semnarea parteneriatului e o formalitate. Ne gîndeam deja la următorii pași, la prezentările, discuțiile și dezbaterile din consilii, unde urma ca parteneriatul să fie supus votului și hotărîrii consilierilor locali. În schimb, am fost informați sec că, în urma unei întîlniri de care nici nu am știut, conducerea Consiliului Județean și primarii au hotărît să nu mai semneze parteneriatul.

Ce ar fi presupus acest parteneriat?

Parteneriatul era unul cu caracter general, de susținere a autorităților locale pentru proiectul geoparcului. Nu presupunea nici un fel de obligație financiară sau de altă natură din partea lor, ci doar sprijin cu informații pe durata demersurilor pentru obținerea statutului de Geoparc UNESCO. Noi ne asumam managementul proiectului, realizarea studiilor și cercetărilor, întocmirea documentațiilor și derularea demersurilor pentru înființare, derularea programelor educative, realizarea infrastructurii turistice specifice, promovarea la nivel național și internațional și toate cheltuielile aferente. Ne e greu să înțelegem ce nu le-a convenit și cum au întors-o cu 180 de grade. Pare că parteneriatul a fost sabotat și deturnat în ultima clipă, nu este prea clar de către cine. Am solicitat un răspuns oficial, dar justificările nu pot fi luate în serios de cineva care vrea să înțeleagă și face o minimă documentare pe acest subiect. Tot timpul, primarii și-au exprimat teama de restricții, dar credeam că am depășit aceste temeri. 

Au invocat două motive. 1) Existența unor „aspecte neclare care pot induce în eroare factorii de decizie la nivelul OUG 57/2007 – legea ariilor naturale protejate”. Dar neclaritățile legislative pot fi lămurite de către juriști specialiști, de care primăriile și Consiliul Județean dispun și/sau prin solicitări către autoritățile competente. Din punctul nostru de vedere, aceste nelămuriri au fost lămurite pe cale oficială încă de acum un an, cînd Instituția Prefectului Județului Vîlcea a solicitat, primit și transmis primăriilor puncte de vedere oficiale de la Comisia Națională a României pentru UNESCO și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. În acestea se menționează foate clar că „Geoparcul UNESCO nu este o arie protejată, nu impune restricții și nu creează obligații, nu implică nici o restricție asupra vreunei activități economice efectuate pe teritoriul său”. 2) HG 332/2019 pentru înființarea Comitetelor de masiv ca alternativă, „inițiativă a statului român la care o să achieseze”. Asta e o mare eroare și confuzie. Un Geoparc nu se poate compara cu un Comitet de masiv. Comitetul de Masiv Parîng, cel din regiunea noastră este un organ consultativ multi-județean care poate face propuneri în domeniul politicilor publice către Ministerul Agriculturii. Geoparcul este un concept și un program concret, de dezvoltare a unui teritoriu bine definit, individualizat și evaluat, pe baza unor standarde și experiențe internaționale, recunoscute ca viabile la nivel global. Eventual cele două pot fi complementare, un geoparc avînd capacitatea de a sprijini eforturile de dezvoltare a unor zone, inclusiv cele montane, dar poate aduce în plus dimensiunea internațională, prin apartenența la o rețea globală, sub o etichetă de mare anvergură.

Vă acordă presa suficientă atenție?

Nu. Cel puțin nu cea mainstream. Astfel de subiecte nu-s încă suficient de sus pe agenda publică. Desigur că sînt unele publicații și jurnaliști care abordează frecvent astfel de subiecte, care ne sînt alături, solicită informații. Ajutorul lor este uriaș pentru noi și le mulțumim. Asta la nivel național. La nivel local, situația e mult mai tristă. Cu cîteva excepții, publicațiile locale par încremenite în a prelua lucrurile așa cum le sînt servite de către politicienii locali, ba multe sînt chiar fățiș mesageri ai politicienilor și părtași la sabotarea proiectului. 

Ce s-a întîmplat între timp cu celelalte geoparcuri din țară? 

În perioada pandemiei s-a născut și un nou Geoparc UNESCO în România – Ținutul Buzăului. Este al doilea, după Țara Hațegului. Și mai avem două teritorii aspirante la acest statut – Oltenia de sub Munte și Carpaterra, în nordul județului Brașov. Toate au constituit Forumul național al Geoparcurilor UNESCO și deja lucrează în rețea. Cei de la Buzău au trimis aplicația în 2020, au primit vizita evaluatorilor UNESCO în 2021 și anul acesta au primit statutul. Asta s-a datorat și susținerii autorităților locale. ONG-ul „Ținutul Buzăului” este susținut de către Consiliul Județean Buzău, care sprijină inclusiv financiar geoparcul, cu 70.000 euro/an timp de șapte ani, alături de cei 18 primari din teritoriul geoparcului. Acolo s-a înțeles importanța unui astfel de proiect pentru județ. S-a înțeles că geoparcul este despre oameni, despre comunități, despre parteneriate, despre patrimoniu local, despre educație, despre promovare, despre valorificarea potențialului, despre o recunoaștere la nivel global și despre o oportunitate de dezvoltare pentru comunități.

Ce pierde proiectul Olteniei de sub Munte prin acest refuz?

Se pierde timp, se irosesc resurse, frustrările creează dezamăgiri, scade motivația, iar neîncrederea sădită poate îndepărta și alți parteneri și ne îngreunează atragerea altora noi, dar și a altor resurse. Acest refuz ne îngreunează eforturile și întîrzie îndeplinirea obiectivelor noastre și ale tuturor partenerilor noștri, anume cele de promovare și valorificare a patrimoniul natural și cultural local în folosul comunităților locale, al vizitatorilor și al regiunii. Trebuia ca în iulie să retransmitem la UNESCO o scrisoare de intenție pentru ca în noiembrie să transmitem documentația de aplicare. Deja i-am anunțat că n-o mai trimitem anul acesta. Unde planul era ca, în primăvara anului 2024, Oltenia de sub Munte să obțină statutul de Geoparc UNESCO, aceasta se va întîmpla cel mai devreme în 2025. 

Cine vă sprijină, de fapt? 

Cu statul român tot timpul ne-a fost greu. Asociația Kogayon a interacționat cu instituțiile acestuia de aproape douăzeci de ani. Trebuie să recunoaștem că, în ultimii ani, lucrurile încep să se schimbe în bine. Cred că generațiile de politicieni și funcționari se schimbă și la toate nivelurile apar oameni deschiși, cu care poți sta ușor de vorbă, receptivi la propuneri, care înțeleg oportunitățile din jur, care susțin astfel de inițiative și care vor și ei ca lucrurile să meargă în direcția bună. Era o vreme cînd pe la ministere, agenții și birourile politicienilor nici nu puteai ajunge să stai la discuții. Peste alte piedici majore nu am mai dat în acest proiect. Și ne bucurăm că și printre politicienii locali am găsit un sprijin foarte important, cum e de exemplu cel al fostului prefect al județului Vîlcea, cel al unui deputat de la PNL și al altuia de la USR, al unei senatoare PNL, al multor consilieri locali. Și cu primarii am avut dialog constant și credeam că mergem în direcția bună, dar se pare că ne-am înșelat. Ei s-au alăturat celorlalți parteneri ai proiectului, peste 80 pînă acum, din societatea civilă, mediul academic, sectorul privat. Lucrăm deja la proiecte și activități și colaborăm în folosul zonei cu mulți dintre ei, cu proprietari de pensiuni, cu meșteri populari, cu firme private, cu școli, cu biblioteci, cu organizații neguvernamentale. Iar lor li se adaugă parteneri naționali și internaționali strategici, de la universități și institute de cercetare la organizații neguvernamentale reprezentative la nivel național și internațional, de la companii interesate de dezvoltarea zonei noastre la geoparcuri membre ale rețelei globale sau aspirante.

„95% vor geoparcul”

Cum s-a schimbat în acești ani percepția localnicilor față de (ideea de) geoparc?

Proiectul e încă unul nou pentru comunitate. Ne-au împiedicat și restricțiile din pandemie să comunicăm mai mult la firul ierbii. Dar noi credem că percepția generală e favorabilă. Se simte că o parte importantă a comunității, cea mai activă a acesteia, își dorește ca zona noastră să crească, să-și valorifice potențialul. Am realizat și un sondaj online la începutul anului trecut, care ne-a adus multe informații atît din comunitățile locale, cît și din rîndul vizitatorilor zonei. 95% din cei care au răspuns, aproape 500 de oameni, sînt favorabili proiectului geoparcului. Există însă și o opoziție locală, concentrată aproape exclusiv în satul meu, Costești, bazată pe teama că geoparcul poate aduce restricții. E nevoie de comunicare mai multă la firul ierbii, pe ulițele satelor, și tocmai aici speram într-un sprijin de la autoritățile locale. Percepțiile cred că se vor schimba pe măsură ce apar și cresc rezultatele proiectului, iar astea se văd deja. Oamenii nu mai au încredere în proiecte, în promisiuni, în autorități, în ONG-uri, în nimeni. Atît de multe dezamăgiri și speranțe sfărîmate s-au adunat în comunitățile rurale, încît aproape că ele nu mai cred că se poate și altfel, spre mai bine. 

Ce lucruri bune s-au întîmplat acestui proiect de la pandemie încoace?

Proiectul a crescut mult. Am convins parteneri importanți cu care am început proiecte diverse. Sîntem parteneri, alături de organizații din zece țări europene, într-un program european de regenerare a unor teritorii cu patrimoniu, dar și cu probleme. Către noi vin tot mai mulți antreprenori locali care au auzit de proiect și vor să i se alăture, să-i ajutăm. Începem să creăm o rețea locală de furnizori de produse și servicii, lucrăm la niște standarde în domeniu. La fel și cu societatea civilă, din care tot mai multe organizații locale prind curaj și încep să aibă proiecte, inițiative, evenimente. Dezvoltăm programul geocluburilor în școlile din teritoriu și cu unul dintre acestea deja avem un proiect cu activități și amenajarea unui minilaborator de științele naturii pentru copii. Lucrăm la infrastructură și, împreună cu partenerii privați și din societatea civilă, construim trasee tematice și alte facilități destinate vizitatorilor. Am continuat evaluarea geoparcului, am documentat elementele de interes, am produs hărți și alte rezultate de cercetare. Am realizat partea de branding a geoparcului, cu etichete pentru obiective, puncte de interes, trasee, activități specifice. Am investit mult în promovare, despre zonă și proiect s-a scris și vorbit mult, am avut proiecte dedicate promovării zonei, cu fotografi și ambasadori ai geoparcului, practic am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand destul de cunoscut.

Cum este, prin comparație cu celelalte din țară, geoparcul Oltenia de sub Munte?

Fiecare teritoriu e distinct, cu bune și cu rele, cu avantaje și dezavantaje, cu puncte forte și puncte slabe. De exemplu, la Buzău, dintre cele 101 criterii de evaluare, la infrastructură este cel mai mult de muncă. Oltenia de sub Munte are drumuri mult mai bune între localități și spre obiective. În Hațeg și Oltenia de sub Munte există arii protejate de nivelul parcurilor naționale și naturale, în Brașov și Buzău – numai rezervații. Probleme cu depopularea, îmbătrînirea populației și lipsa locurilor de muncă și a oportunităților sînt peste tot. Dar și patrimoniu există peste tot, foarte bogat, foarte divers. Regiunile astea sînt acolo unde sînt, cum sînt, cu oamenii care sînt acolo, indiferent cum le numim noi și ce granițe vrem să trasăm. Mai important cred că e ce facem noi cu toate astea. Încercăm să le păstrăm, să le promovăm și valorificăm deștept sau nu facem nimic și așteptăm minuni?

interviu realizat de Marius CHIVU

973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.

Adevarul.ro

GYORPLUSZ jpg
Presa maghiară, cucerită de fanii Rapidului la meciul cu Gyor. Cum i-a comparat cu fanii Japoniei de la Mondial
Presa maghiară a fost impresionată de comportamentul fanilor giuleșteni din timpul partidei dintre Gyor și Rapid, încheiată cu scorul de 32-30, în grupa B a Ligii Campionilor la handbal feminin.
7538113 jpg
B-21 Raider – bombardierul care lovește oriunde în lume a fost lansat VIDEO
Primul avion de generația a VI-a de serie din lume, noul bombardier intercontinental cu capabilități stealth (invizibil pentru radar) B-21 Raider a fost dezvăluit publicului în urmă cu câteva zile de producătorul Northrop Grumman și beneficiarul US Air Force.
Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.