„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Zeitenwende”, „Energiewende”, „Ostpolitik” – iată cîteva dintre cuvintele-cheie care redefinesc relațiile cu Rusia din perspectivă germană. Ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, explică ce se schimbă după invazia în Ucraina.
Forțele aeriene germane își sporesc prezența din România. Ministrul federal al Apărării Christine Lambrecht a fost săptămîna trecută în România și s-a întîlnit cu omologul ei Vasile Dîncu, la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu. Care este scopul acestui contingent militar german la Marea Neagră?
Germania și România sînt aliați transatlantici și, în contextul acestei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei, stăm ferm alături unii de ceilalți, umăr la umăr. NATO, ca alianță de apărare, este bazată pe conceptul fundamental al sprijinului și apărării reciproce, iar măsurile comune de poliție aeriană – la care, așa cum ați spus, participă și forțele aeriene germane – reprezintă expresia acestei solidarități și a sprijinului transatlantic. Ministrul federal al Apărării, doamna Christine Lambrecht, s-a aflat într-adevăr ieri în România pentru a purta discuții politice și a vizita soldații germani aflați la baza militară aeriană Mihail Kogălniceanu. Cu această ocazie, s-a întîlnit cu ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, cu care a avut discuții foarte bune, care au exprimat parteneriatul strîns și legăturile dintre țările noastre. Aș dori să adaug că, la scurt timp după această vizită, s-au petrecut cumplitele accidente aviatice, cînd s-au prăbușit un avion românesc de luptă și un elicopter de salvare, iar opt buni militari români și-au pierdut viața. Sîntem șocați și deosebit de întristați de această grea pierdere și transmitem sincerele noastre condoleanțe familiilor, celor apropiați lor și întregului popor român.
Cum se integrează forțele aeriene germane, cele șase avioane de tip Eurofighter germane, cu personalul militar care staționează deja lîngă Constanța – un batalion francez sub comanda NATO, precum și un regiment american?
Colaborarea trupelor internaționale – între ele și trupele românești – este foarte strînsă și bazată pe încredere, fiind rezultatul îndelungatei cooperări în cadrul alianței. Forțele militare germane ale Luftwaffe au fost integrate și colaborează cu militarii italieni aflați aici pentru măsura de poliție aeriană, însă desigur că există și interacțiuni strînse cu trupele americane și, mai nou, franceze de aici. Repet, toate acestea sînt expresia solidarității transatlantice și a convingerii că împreună acționăm pentru securizarea teritoriului NATO.
Cum e văzută în Germania prezența militarilor germani în România?
Susținerea pentru prezența militarilor germani aici, în România, dar și într-o serie de alte locuri în zona flancului de est al NATO, este foarte mare în Germania. Cetățenii germani sînt șocați de agresiunea rusă, de atacul Rusiei asupra unui popor nevinovat, a unei țări nevinovate. Poporul german nutrește o compasiune profundă pentru suferința prin care este nevoit să treacă poporul ucrainean. În timp ce noi stăm de vorbă, copii, femei, bărbaţi nevinovați din Ucraina se adăpostesc în beciuri și stații de metrou pentru a se feri de atacuri aeriene ruse agresive – toate acestea preocupă și îngrijorează foarte mult oamenii din Germania. Și la acest sfîrșit de săptămînă au avut loc demonstrații masive la Berlin, în semn de solidaritate cu Ucraina. Desigur că cetățenii din Germania știu foarte bine că, în aceste zile, punem un accent puternic pe NATO și că și prezența germană, cu militari, aici, în România, reprezintă un foarte important și necesar semnal.
Pentru Germania, războiul a adus o schimbare importantă, e vorba de încălcarea unui vechi tabu privind armamentul și aprovizionarea cu arme a unui stat aflat în situație de război. Cum de s-a adoptat această decizie dificilă?
Aveți dreptate, evoluțiile ultimelor zile au declanșat ceea ce cancelarul federal Scholz a numit, pe bună dreptate, „un moment de cotitură” (Zeitenwende). Avem anumite principii politice care, în sine, au pornit întotdeauna de la un motiv întemeiat, cu precădere convingerea că nu dorim livrarea de arme în zone de criză, fiindcă ar putea contribui la prelungirea sau încurajarea conflictelor. Am renunțat la aceste principii în cazul conflictului care se desfășoară acum și am spus că da, susținem Ucraina și cu arme. Lupta pentru libertate a viteazului popor ucrainean nu poate rămîne fără sprijin și este clar că această țară trebuie să se poată apăra și cu arme proprii împotriva acestor agresiuni ale lui Putin. Acest lucru s-a bucurat și de un larg sprijin în Germania – această schimbare de politică se caracterizează și prin faptul că contribuțiile de apărare ale Germaniei vor fi majorate substanțial – deja în acest an, Germania va respecta așa-numitul obiectiv de 2% al NATO, adică alocarea a minimum 2% din PIB pentru bugetul Apărării și va pune la dispoziția forțelor armate germane (Bundeswehr) fonduri consistente pentru modernizare și consolidare.
Europa și în special Germania sînt dependente de importurile de gaze rusești. Războiul din Ucraina schimbă însă relațiile cu Rusia, care este stat agresor. O eventuală renunțare la achiziția de gaz din această țară nu ar provoca daune imediate. Dar care sînt soluțiile pe termen lung? Cum poate fi evitată o criză energetică masivă în Germania și în Europa?
Așa e, Germania, la fel ca multe alte state din Europa și din lume, cumpără combustibili fosili – gaz și petrol – din Rusia, iar actuala criză deteriorează și afectează masiv acest comerț cu energie. După cum știți, guvernul federal a suspendat și proiectul conductei de gaz Nord Stream 2, deoarece era clar că în acest moment, în care Rusia desfășoară o agresiune împotriva unui stat membru ONU, încălcînd dreptul internațional, un astfel de proiect nu este adecvat. Acest lucru va avea consecințe asupra alimentării cu energie a Europei, iar răspunsul la întrebarea dvs. referitoare la gestionarea consecințelor este că trebuie să punem – și vom pune – un accent mai mare pe sursele de energie regenerabilă. Energia regenerabilă ne oferă independență față de furnizarea de energie dinspre Rusia. În acest sens, politica Germaniei și politica României sînt asemănătoare. Știm că președintele Iohannis a anunțat marți că România se va baza și mai mult și pe surse de energie regenerabilă. Bineînțeles, va trebui să găsim furnizori alternativi de energie. Guvernul federal are în vedere acest lucru în prezent.
Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit de mai multe ori despre o nouă „Ostpolitik” [o nouă politică a Germaniei în Europa de Est]. Încă dinainte să înceapă războiul de agresiune din Ucraina a fost lansată această reflecție. Cum trebuie înțeleasă acum această „Ostpolitik”?
Așa-numita „Ostpolitik”, politica privind Estul, va fi cu siguranță o reacție puternică la evoluția situației din Ucraina și din Rusia. O spun încă o dată foarte clar, Rusia a încălcat fără nici un motiv toate normele dreptului internațional, a dezlănțuit un război de agresiune împotriva unui popor fără vină, ceea ce a dus deja la o apropiere tot mai mare între țările lumii. Acest lucru se vede.
Vreau să clarific un lucru: nu este nici o disensiune între o parte și alta, între Est și Vest.
Ieri a avut loc un vot istoric la ONU. În Adunarea Generală, 141 de state au condamnat cu fermitate agresiunea Rusiei. Numai cinci state – Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea – au votat împotriva rezoluției. Cred că rezultatul votului este extrem de grăitor: Rusia este practic singură. Întreaga lume este unită, ia măsuri decisive pentru sprijinirea Ucrainei și pentru sancționarea Rusiei. Bineînțeles, aceste lucruri vor marca politica Europei și a Germaniei față de Rusia, precum și așa-numita „Ostpolitik”.
Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război. Nu este o confruntare cu poporul rus. Este, bineînțeles, intenția tuturor să ne întoarcem la o relație pașnică cu poporul rus. Poporul rus nu este adversarul nostru, războiul este al lui Putin, un atac al lui Putin asupra unui stat nevinovat.
Ce mai poate Germania, ce poate face Europa pentru refugiații din Ucraina?
Primirea refugiaților este un aspect deosebit de important. În primul rînd, doresc să subliniez respectul profund pe care îl port Guvernului român și poporului român pentru modul în care au primit numeroșii refugiați care trec granița spre România. În fiecare zi ajung mulți alți refugiați. Solidaritatea oamenilor de aici cu refugiații, sprijinul oferit direct la graniță, ajutoarele trimise pentru refugiați sînt deosebit de impresionante și emoționante și reprezintă un mare gest de mărinimie și omenie al românilor. Germania sprijină pe deplin refugiații. Bineînțeles că între timp au ajuns și în Germania mulți refugiați. Guvernul federal se va angaja astăzi, la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor Afacerilor Interne ai UE, pentru activarea Directivei privind protecția temporară. Potrivit acestei reglementări, refugiații din Ucraina vor putea fi recunoscuți, fără mare birocrație, ca persoane care solicită protecție și vor primi drept de ședere. Strîns legată de această directivă este și primirea solidară a refugiaților. Germania va participa la acest mecanism, nici un refugiat din Ucraina nu va fi refuzat. De asemenea, guvernul federal pune la dispoziție mijloace cuprinzătoare pentru ajutor umanitar. Acestea vor ajunge la organizații internaționale, precum OIM și UNHCR, pentru ca acestea să poată oferi sprijin la fața locului, în Slovacia, Polonia, Ungaria, dar mai ales aici, în România și în Republica Moldova.
traducere de Christine SERAFIM
interviu realizat de Matei MARTIN
(difuzat în cadrul emisiunii Timpul prezent la Radio România Cultural)
Foto: Peer Gebauer © Ambasada Germaniei, București
